730 matches
-
închisoare și nici nu m-am putut însura. Dom' profesor, toate celelalte mi se păreau niște oițe stupide, cu glasul lor cristalin care era doar meritul epiglotei, sub el un vid absolutamente total, des tetes de linotte, cum spun francezii, păsărici vorbărețe și zăpăcite. Femeia asta însă avea ceva în cap, o idee universală și formidabilisimă... Pot să v-o spun, sînteți profesor de filozofie, o s-o înțelegeți și o să mă înțelegeți și pe mine." În acest timp urmăream contorsiunile gurii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu era însă materialul, ci, ca într-un tablou de Brueghel (perioada târzie), materialul uman. Textura din care Mama Natură își alesese stofa când mă scosese la lumină nu părea foarte diferită de cea a prietenilor mei: aveam și eu păsărica mea, piticul supărător de pe creier, care fluiera al naibii de tare. Îmi plăcea să trag cu ochiul. Și vă asigur că nu după cărți mă uitam. Căutam marile catastrofe ale umanității. Prindeam canalul Discovery (chiar mai bine decât pe televizor) și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
seama copiii că părinții lor îi cred prea mici și prea neștiutori, când ei, în realitate, înțeleg totul. Adultul nu știe că, până și în chestiunea cea mai dificilă, copilul îi poate da un sfat util. O, Doamne! Doar atunci când păsărica asta frumoasă te privește încrezătoare și fericită, îți e rușine s-o păcălești! Le spun păsărele pentru că nu există pe lume ceva mai frumos ca o păsărică. De fapt, toată lumea din sat s-a supărat pe mine mai mult din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai dificilă, copilul îi poate da un sfat util. O, Doamne! Doar atunci când păsărica asta frumoasă te privește încrezătoare și fericită, îți e rușine s-o păcălești! Le spun păsărele pentru că nu există pe lume ceva mai frumos ca o păsărică. De fapt, toată lumea din sat s-a supărat pe mine mai mult din pricina unei întâmplări... iar Thibaut pur și simplu mă invidia; la început clătina din cap și se mira cum de înțeleg copiii totul de la mine, iar de la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
așeză pe ea și subit izbucni într-un hohot sonor de râs, lucru care-l făcu imediat să se înfurie extrem de tare. Tristețea i se prelungea; voia să plece undeva... Nu știa unde; deasupra capului lui, în copac, cânta o păsărică și el se apucă s-o caute din priviri printre frunze; brusc, păsărica zbură din copac și, cine știe de ce, în clipa aceea el își aminti de „musca“ din „raza fierbinte de soare“, despre care scria Ippolit că “își știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care-l făcu imediat să se înfurie extrem de tare. Tristețea i se prelungea; voia să plece undeva... Nu știa unde; deasupra capului lui, în copac, cânta o păsărică și el se apucă s-o caute din priviri printre frunze; brusc, păsărica zbură din copac și, cine știe de ce, în clipa aceea el își aminti de „musca“ din „raza fierbinte de soare“, despre care scria Ippolit că “își știe dorul, participă la corul general și numai el e un avorton“. Această frază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
picățele, pietricică/pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una dintre forme, în raport cu singularul, este neregulată. Ambele observații (i, ii) merg în același sens, al tendinței de abandonare a tiparului regulat mai vechi în favoarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
pietricea - pl. pietricele, purcea/purcică - pl. purcele, rămurea/rămurică - rămurele, surcea/surcică - pl. surcele, turturea/turturică - pl. turturele, vițea/vițică - pl. vițele. (ii) Pentru plural, vezi variantele libere din DOOM2: broșurică - pl. broșurele/broșurici, domnișorică - pl. domnișorele/domnișorici, păsărică - pl. păsărici/păsărele, trăsurică - pl. trăsurele/trăsurici, tufănică - pl. tufănele/tufănici, paradigme în care una dintre forme, în raport cu singularul, este neregulată. Ambele observații (i, ii) merg în același sens, al tendinței de abandonare a tiparului regulat mai vechi în favoarea unei paradigme neregulate
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Și nici eu nu te primesc, drăguță, fiindcă nu adăpostesc niciodată străini! - spuse salcia cu nepăsare. Tot cam în felul acesta o goniră și ceilalți arbori ai pădurii. Iată însă că o zări bradul și îi zise: - Unde te duci, păsărică amărâtă? - Nici eu nu știu unde. Arborii nu vor să mă primească, iar eu nu pot să zbor mai departe, pentru că am aripa frântă. Toți au uitat cum le ciuguleam omizile astăvară. - Vino la mine! Te voi adăposti între ramurile mele. Și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
unui cățel năzdrăvan, București, 1974; Bolduri cu imbolduri (în colaborare cu Giuseppe Navarra), 1975; Miau, o pisică galbenă și mică, București, 1975; Chiț, un șoricel, cel mai mititel, București, 1976; Oac, o broscuță dintr-un lac, București, 1976; Cip, o păsărică fără frică, București, 1978; Trenul alfabetului, București, 1979; Ținte cu învățăminte. Epigrame și catrene școlare (în colaborare cu Giuseppe Navarra), București, 1979; De la cucurigu la tic-tac, București, 1981; Desenăm, zugrăvim, învățăm ca să muncim (în colaborare cu Stela Crețu), Iași, 1982
ZARAFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
înainta ca un cuirasat în marea admiratorilor europeni de tot soiul, până în ziua în care a căzut sub șarmul și farmecele lui Mamadou, un senegalez ca ebenul. S-au mutat rapid împreună, într-un „squat“ la Geneva. Mai târziu, o păsărică mi-a povestit că transformarea se produsese, în sensul că Brundhilda dormea pe la bucătărie, iar când ieșeau în oraș, senegalezul mergea cu un pas mai înainte. În fine, nu spun lucruri noi. Nu știu dacă nu s-a convertit la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
și mine și te așteptăm mult. De la Buzău am primit de la Cheți o scrisoare iar Moș Crăciun din Buzău i-a trimis un pachet și Marianei. Cu rochițe multe și piese din lână, cu bunătăți, printre altele ciocolată și o păsărică cântăreață, dar mă întreb dacă ți-a trimis și ție căciula ( aici, același intervenient a notat: „Bârlad, 27 februarie 2000, o fi trimis Cheti căciula pentru mine pe front, dar nici până astăzi ea n-a sosit, Sandy”). Îmi pare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
județul Caraș-Severin, România, fiica lui Rupă Victor și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 4910 Ried Im Innkreis Riedholzstr. 20/13, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, aleea Felix nr. 4, bl. 4, sc. 3, ap. 14, județul Caraș-Severin. 302. Păsărica Daniela, născută la 23 octombrie 1967 în localitatea Murgeni, județul Vaslui, România, fiica lui Păsărica Virgil și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Christalnigasse 8/16, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Mihai Viteazul bl. P 14
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
Ried Im Innkreis Riedholzstr. 20/13, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, aleea Felix nr. 4, bl. 4, sc. 3, ap. 14, județul Caraș-Severin. 302. Păsărica Daniela, născută la 23 octombrie 1967 în localitatea Murgeni, județul Vaslui, România, fiica lui Păsărica Virgil și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden, Christalnigasse 8/16, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Mihai Viteazul bl. P 14, sc. A, et. 7, ap. 27, județul Sibiu. 303. Bochis Radu, născut la 4 decembrie
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
să evite mulțimea și, mai ales, să se adreseze acesteia. Încercam să rup uneori tăcerea care se instala adesea între noi, să bavardăm vrute și nevrute ca pe timpuri, dar profesorul era captat în întregime fie de cafeaua aburindă, fie de o păsărică ce se apropia de noi pe terasa din umbrar, în general cam pustie. Vorbele noastre ieșeau cu dificultate și abordam, de regulă, referiri la tihna în care ne delectam cu o cafeluță făcută meșteșugit la ibric de către Stela, soția mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pildă, în germană, ar fi un nume de băiat. Engleza însă e mai flexibilă. Copilul va decide singur dacă vrea să i se spună Furtunel sau Furtunica. Și dacă ceea ce are în pantaloni (sau sub fustă) trebuie numit „cocoșel“ sau „păsărică“. Ca și frații săi mai mari (Jazz, de cinci ani, și Kio, de doi), bebelușul va avea libertatea de a alege singur cu ce vrea să se îmbrace, ce culori va purta (Jazz preferă rozul) și ce frizură îi convine
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și jucându-și degetele În fața buzelor. Cântă la fluierul acela nevăzut melodia nechezatului ei, și-n fața sexului bombat, cu miezul ca de fruct copt irupând prin perii nisipii și stând să ni se ofere. Era același semn, da, și păsăricii ei Îi era foame, și ea trebuia să mănânce și apoi depărtă pulpele ca să-și arate arătătorul printre buzele vaginului și să arate spre Laur și spre șlițul meu desfăcut, din care nu mai ieșea nimic. Începusem să ne Înțelegem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
graiu’, da’ ei face ca toate dihăniile dupe pământ. Te doare capu’, oh... m-aș duce așa Într-un loc, undeva Într-o pădure cu liniște și verdeață unde să n-aud de nimeni și de nimica. — Să-ți ciripească păsărica, face părințelul, stârnind râsul vameșului. — Lu’ nevastă-mea Îi place, spune el. Dacă nu prea are timp să iasă din casă, se mai ține de vorbă cu Steluța și Pepino. — Cu trei copii, spun, să mai ieși decât la piață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pană de noroc la Președinți. Te poți întreba cum ... Doamne iartă-mă, o fi fost ales Constantinescu, cea mai proastă alegere de la „Gelu, dux blacorum” încoace? După cum este îndeobește recunoscut, ca făcând parte din starea de normalitate, fiecare om are „păsărica lui”, însă ce te faci cu cei cu colivia și cu stolul? Înțeleptul Solon zicea despre viciu că trebuie ținut la locul său, nu poate fi eradicat, și, deci, n-ar fi nimic, dacă colivia este închisă și stolul ținut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în frâu. Președintele nostru, rău sfătuit de consilierii săi (poate nici nu-i întreabă!), ca și cum s-ar reprezenta numai pe sine, lansează, în cadență, câte-un porumbel care flutură voios pe cerul Europei, fără teamă de gripă aviară. Câteodată, această păsărică a păcii, porumbelul, se transformă în hultan agresiv, care stârnește panică și reacții adverse. Cu siguranță, Președintele nu-i luat în serios de cabinetele diplomatice, nici de omologii săi, că, dacă ar fi, ar ieși scântei din ce-a mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Articolul 1 Se grațiază pedeapsă cu închisoarea aplicată următorilor condamnați: - Amarghioalei Corina Elenă - Gavrilă Petrică - Mărginean Ion. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă cu închisoarea aplicată următorilor condamnați: - Coman Ion - Păsărica Ancu-Marian - Tigmarau Cristina - Vișoiu Cătălin Laurențiu. Articolul 3 Se grațiază pedeapsă amenzii penale aplicată următorilor condamnați: - Nuțu Maria - Petre Leontin. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN
DECRET nr. 588 din 11 decembrie 2000 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131595_a_132924]
-
iar s-au lungit. Cu-ale sale dalbe flori, Vara pleacă dintre noi, Vine toamnă când bat vânturi Cu furtune și cu ploi Dulcea vară se sfârșește, Soarele s-a depărtat; Frigul toamnei mereu crește, Iară vară ne-a lăsat. Păsărica cea voioasa, Ce cânta pe rămurea Văzând vremea răcoroasă, Biată a plecat și ea. Toamnă A venit toamnă cețoasa, Frunzele au ruginit, Vremea este răcoroasă, Florile s-au vestejit. Ploi mărunte-ncep să cadă, Dealurile sunt puștii, S-au sfârșit
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
execuția romantică a lui Enescu. În trilurile păsării urechea analistului poate deosebi un purpuriu de nuanțe sufletești: „ciudă, elan liric, deprimare, gust de a fi antipatic fără motiv, interes - gelozie.” Între stăpân și pasăre se dezvoltă legături greu de explicat, păsărica dezvoltând ca și stăpânul său o teamă irațională, căci „ se temea de oameni, de muște , de umbre”și suferea de angoase. Colecția plăcilor de patefon nu are doar o simplă valoare sentimentală. Fiecare dintre ele este legată de destinul unui
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
nu au în limbajul lor diminutive. Bacovia e un om grav care face excepție de la ceea ce credeam a fi o regulă. Iată de ce sînt surprins, ba chiar puțin jenat, cînd dau de astfel de cuvinte în poezia sa: „Și-o păsărică în grădina brumată,/ în liniștea rece, a iarnă-a făcut” („Belșug”), „O păsărică modula/-Vii?” („Sfîrșit de toamnă”), „Trec păsărele,/ Și tainic s-ascund” („Pastel”). Impresia pe care mi-o fac asemenea versuri e că citesc pe un alt poet
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
excepție de la ceea ce credeam a fi o regulă. Iată de ce sînt surprins, ba chiar puțin jenat, cînd dau de astfel de cuvinte în poezia sa: „Și-o păsărică în grădina brumată,/ în liniștea rece, a iarnă-a făcut” („Belșug”), „O păsărică modula/-Vii?” („Sfîrșit de toamnă”), „Trec păsărele,/ Și tainic s-ascund” („Pastel”). Impresia pe care mi-o fac asemenea versuri e că citesc pe un alt poet, mai vechi și mai sentimental. Dar de ce, oare, numai păsările (și-ntr-un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]