705 matches
-
porni după ea, spre imaș, unde lăsase caii dimineață, așa cum i-a spus taică-su când s-a întors în zori de la Băcești. Pe malul unei râpe adânci, nu departe de locul unde îi lăsase pe Roibu și Steluța la păscut, Cuța se opri. Privind spre fundul râpei, Dumitru îl vede pe Roibu culcat, cu capul într-o parte. Privind cu atenție, vede și urme de sânge, coboară în râpă și-l podidesc lacrimile, când vede carnea sfâșiată la crupa calului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe lotul din Bogdana cât și la locul cunoscut sub numele de Analog, aceasta a fost vestea pe care au adus-o fetele, Maricica și Lențâca, după ce s-au întors acasă. Săndel mezinul, a venit mai devreme cu vacile de la păscut, atât Rujana și Joiana, cu tot cu vițeii lor au fost alungate de streche și băiatul nu le-a mai putut stăpâni să pască pe imaș. Se auzi duruitul unei căruțe ce suia la deal și Maria, când privi spre poartă, spre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ai! Capitolul XXV întâmplări primejdioase − Ce-i cu tine, Săndel, ce-ai pățit? îl întreabă mamă-sa pe Săndel, care mâna vitele de la poarta ogrăzii spre șura ce rămăsese deschisă încă de dimineață, când scosese vitele să le ducă la păscut; Ia, afurisitul ista de buhai , a trebuit să fug din pricina lui prin grâul lui Bastachi. S-a luat după o goniță care umbla după buhai și ca să-i ies înainte ca să-l mân spre imaș, am luat-o prin grâu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
meșterit nu știu ce la ea, ne-a spus iarăși să ne culcăm și a aruncat-o iar, dar degeaba. Eu și cu Lențâca am plecat, ea spre bucătăria de vară iar eu spre poartă, să o deschid, ca să duc vitele la păscut. Cum mergeam, am auzit o bubuitură puternică, m-am trezit aruncat la pământ și s-a răspândit un fum negru și gros, de nu se vedea nici la un pas. Atâta știu eu, ce a făcut Dumitru după ce am plecat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a sculat de dimineață, la răsăritul luceafărului de dimineață și a plecat împreună cu Elena Toloacă spre Vaslui, cu câteva turte coapte pe plită și câțiva lei dați de Emilia, să fie acolo. Când sătenii din Ivănești își duceau animalele la păscut, cele două femei străbătuseră cei 12 kilometri dintre Pungești și Ivănești și urmau să aștepte o cursă ce mergea spre Vaslui. Maria nu a avut norocul să ajungă până la ea, întrucât trecând pe lângă niște vaci de care ea nu s-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
acel schelet uman. Apoi, încet-încet mi-am revenit, reamintindu-mi că acel schelet îmi fusese prezentat la ora de anatomie... Doi trei ani după această întâmplare de groază, într-o seară târziu, în timp ce mergeam spre casă cu boii tatei de la păscut, niște flăcăi zăpăciți m-au înspăimântat de moarte, urlând într-o oală de pământ ca lupii. Iarăși am fost paralizat de frică, dar mi-am revenit. Atunci am fost pus în fața unui potențial pericol și a fost leacul contra spaimei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
din 3 capre, 2 iezi, 9 oi merinos și un berbec idem. Pentru păstorirea acestora, am fost angajat eu, fără a avea calificarea necesara sau înclinații vădite în acest domeniu. După cele 4 ore de școală, ieșeam cu turma la păscut pe câmpurile apropiate de casă, unde mă întâlneam cu alți colegi și prieteni, "ciobani de ocazie" și ei. Timpul trecea ușor, ne zbenguiam, stăteam la taclale, oile și caprele își vedeau de păscut, fără să ne dea prea multe dureri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ore de școală, ieșeam cu turma la păscut pe câmpurile apropiate de casă, unde mă întâlneam cu alți colegi și prieteni, "ciobani de ocazie" și ei. Timpul trecea ușor, ne zbenguiam, stăteam la taclale, oile și caprele își vedeau de păscut, fără să ne dea prea multe dureri de cap. Pentru "prestația" mea eram plătit "mixt", respectiv în lapte și telemea de capră și duminica mai primeam 2 lei, atâta fiind intrarea la cinematograf. După ceva timp am gândit că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ciobanul moldovean era cotat drept "cel mai ortoman", am găsit o modalitate de a-mi rotunji veniturile. La berbecul nostru de rasă, veneau pentru anumite prestații "specifice" vecinii care aveau oi, serviciile fiind plătite corespunzător. Când plecam cu turma la păscut, pentru ca berbecul în contact cu mioare străine sa nu acționeze "de bună voie și nesilit de nimeni", cumnatul îl dotase cu un șorț, care-l făcea inoperabil. Pe câmpiile verzi ale patriei, departe de ochiul vigilent al cumnatului exploatator, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
solicitările tovarășilor de breasla, scoteam șorțul cornutului, contra sumei fixe de 2 lei, ceea ce-mi asigura vizionarea tuturor filmelor din urbe. Fiind cinematografe multe și filme care meritau văzute chiar și de mai multe ori, berbecul se întorcea de la păscut adesea împleticindu-se pe picioare, de-a chemat cumnatul un veterinar să-l consulte, fără a i se putea stabili diagnosticul. Prestația mea de cioban a luat sfârșit printr-o revoltă spontană: cumnatul avea o soră, sora un copil. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cioban a luat sfârșit printr-o revoltă spontană: cumnatul avea o soră, sora un copil. Pentru a asigura lapte copilului, sectorul zootehnic s-a îmbogățit la un moment dat cu o vacă. Până aici nimic spectaculos, duceam și vaca la păscut, conform zicalei "unde merge mia, merge și suta", iar Joiana neridicându-mi mari probleme logistice, fiind, ca mai toate semenele ei, docilă. Paharul avea să se umple când șeptelului i s-a adăugat un purcel, proprietate a cumnatei. Acesta, porc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Tierra del Fuego Țara de Foc. Locuită de triburi de băștinași vânători și pescari, zona a început să intre în atenția Chile și Argentinei pe la 1840, la sfârșit de secol XIX, zona de nord a Insulei Mari devenind locul de păscut a sute de mii de oi. Prima fermă, "Sociedad Explotadora de Tierra del Fuego", a fost întemeiată de un bogat colon rus, Mauricio Braun (probabil evreu, la origine numit cu siguranță Moritz). Odată cu pătrunderea oilor, s-au acutizat conflictele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lui să-și pună foc casei, țarinei, agonisitei! E cu durere... dar altfel nu se poate! Vom ridica alte târguri, alte sate, mai mari, mai frumoase! E poruncă! Cine nu o împlinește... Turcii așteaptă o Moldovă-grădină, cu plaiuri verzi de păscut, cu ape limpezi de băut... Și ce găsesc?! Înaintea lor se cască un pustiu înfricoșător de scrum și cenușă! Un deșert lipsit de viață! Un marș halucinant într-o țară a morții, în care totul arde, totul fumegă! Și aerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îi spusese unchiului Scarlat să nu obosească cei doi cai fără rost că „muntenii” (cei veniți de la munte) nu vor cumpăra astfel de fructe. L-a trimis pe unchiul Scarlat să dea apă la cai și să-i ducă la păscut. Când s-a însurat, unchiul Scarlat avea atelier de cismărie, dar a dat faliment pentru că nu s-a ținut de treabă. A avut cinci copii când i-a murit soția. L-au ajuns zile grele. Istovit, supărat, fără chef de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
neliniștit, se îngrijea să fie cineva lângă mămica, să fie pregătite cele de trebuință și apoi dispăra, își găsea de lucru mai departe de casă. Vara, se ducea singur la câmp, la vie, iar noaptea se ducea cu caii la păscut. M-am născut într-o miercuri, iar tata abia duminică s-a dus să declare la primărie nașterea mea. Întrebat când s-a născut pruncul, le-a spus adevărul, dar notarul a zis că pentru că n-a declarat la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai puțin profesorii de română, matematică și istorie. Am răspuns la toate și, probă practică urma să cânt ceva. Dar ce să cânt? Nu știam nici o melodie, adică ceva, ceva știam de la băieții mai mari, când mergeam cu vaca la păscut. Dar oare se cădea? Mă uit la tata. El ridică bastonul noduros, mi-aduc aminte de palmele încasate, și încep: Cât îi Țara Ungurească Nu-i ca fata românească Așa 'naltă și frumoasă și la corp e sănătoasă și-n
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mei tot mai aveau de plătit o taxă de 9.000 de lei.O sumă de la care se poate începe Apocalipsa. Se apropia ziua plecării și îmi părea tot mai rău după calul care mă ducea și mă aducea de la păscut, după prieteni și joacă, după sora Constanța. În fine, acoperit de un cufăr cu de toate, urcam în vagonul de clasa a III-a. De aici eram răsturnat în clasa I-a A, a celor deștepți, așezat în bancă cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în fânețe. Inginerii agronomi erau depășiți de situație sau nu voiau să strice relația cu ciobanii, iar milițienii, care ar fi trebuit să se ocupe de aceștia, dispăreau când se întâmpla să fie câte un cioban prins cu oile la păscut în grâu. Ultima soluție era primăria. Într-o astfel de zi am mers pe câmpuri cu cei de la primărie și am umplut curtea de oi adunate 191 de pe tarlale. Nenea Turuianu dădea dimineața de mâncare la oi, le mulgea și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Tierra del Fuego Țara de Foc. Locuită de triburi de băștinași vânători și pescari, zona a început să intre în atenția Chile și Argentinei pe la 1840, la sfârșit de secol XIX, zona de nord a Insulei Mari devenind locul de păscut a sute de mii de oi. Prima fermă, "Sociedad Explotadora de Tierra del Fuego", a fost întemeiată de un bogat colon rus, Mauricio Braun (probabil evreu, la origine numit cu siguranță Moritz). Odată cu pătrunderea oilor, s-au acutizat conflictele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Galați și putea să facă mai ușor rost de unele alimente. De la Ciceu venea cu pâine, făină de porumb și cartofi, iar de la Galați ne aproviziona cu pește. Aveam o vacă cu lapte. Balaia, pe care o duceam zilnic la păscut în timpul verii. Mergeam cu ea câte 2-3 km pentru a găsi unele miriști sau haturi cu buruieni pentru păscut. Uneori mergeam singur, alteori mă mai asociam cu unii băieți; nu trebuia să fim mulți deoarece era greu de găsit locuri
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și cartofi, iar de la Galați ne aproviziona cu pește. Aveam o vacă cu lapte. Balaia, pe care o duceam zilnic la păscut în timpul verii. Mergeam cu ea câte 2-3 km pentru a găsi unele miriști sau haturi cu buruieni pentru păscut. Uneori mergeam singur, alteori mă mai asociam cu unii băieți; nu trebuia să fim mulți deoarece era greu de găsit locuri cu mai multă iarbă. Pot spune că am cunoscut natura în măreția și căderea sa, provocată de perioade lungi
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
basarabeană (1769-1847), el e mai cunoscut pentru invenția patului mutabil după soare. Încolo stihuirea lui e îngrozitoare și doar versurile din Psaltire alunecă mai normal: Mic eram între frățime, Și cel mai în frăgezime, Într-a tatălui meu casă De păscut oi mă aleasă, Mâna mea făcu organul, Degetele mele psalmul. GH. ASACHI Poezia lui Gh. Asachi (1788-1869) e aproape în întregime sub regimul lui Petrarca. Poetul cunoscuse dealtfel direct Italia și petrarchizase acolo chiar în italienește. Fondul sonetelor e banal
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îi spusese unchiului Scarlat să nu obosească cei doi cai fără rost că „muntenii” (cei veniți de la munteă nu vor cumpăra astfel de fructe. L-a trimis pe unchiul Scarlat să dea apă la cai și să-i ducă la păscut. Când s-a însurat, unchiul Scarlat avea atelier de cismărie, dar a dat faliment pentru că nu s-a ținut de treabă. A avut cinci copii când i-a murit soția. L-au ajuns zile grele. Istovit, supărat, fără chef de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
neliniștit, se îngrijea să fie cineva lângă mămica, să fie pregătite cele de trebuință și apoi dispăra, își găsea de lucru mai departe de casă. Vara, se ducea singur la câmp, la vie, iar noaptea se ducea cu caii la păscut. M-am născut într-o miercuri, iar tata abia duminică s-a dus să declare la primărie nașterea mea. întrebat când s-a născut pruncul, le-a spus adevărul, dar notarul a zis că pentru că n-a declarat la timp
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mai veche albie a Dunării care era plină de apă cam până la nivelul buricului. Cine știe când se formase, că acum Dunărea avea altă albie. Am trecut această albie veche și am ajuns pe un imaș unde erau vite la păscut păzite de niște băieți și de către o femeie. Când am ajuns față în față, femeia aceea a început să țipe. Probabil că se întâmplaseră multe pe acolo cu din ăștia ca mine. Și mai ales că apare unul cu o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]