711 matches
-
m-am Întors acasă cerberul ca de o viață-n prag un păianjen zăvorâse ușa n-aveam călăuză niciun mag toți ai mei dormeau Într-o sculptură maica la războiul de țesut taica Înjura pe bătătură Vacă era dusă la păscut câteva poeme desuete se-ngânau prin timpul vertical lângă vechea mea masă de lucru stătea-n coate un portret banal frații aveau case și neveste iar Gioconda-capra dădea lapte și bunicul Îmi trăgea cu ochiul dintr-o poză de la șapte-ș-șapte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
s-a întors înarmat cu un topor. Fără nici un alt cuvânt, l-a lovit de două ori în cap pe colegul său. G.S. a căzut lat la pământ, într-o baltă de sânge. Un alt cioban, aflat cu oile la păscut la circa 300 de metri de locul incidentului, care a văzut îngrozit toată faza, a fugit să-l anunțe despre cele petrecute pe N.S. , cel care-i angajase. Acesta a venit pe câmp și a constatat că cel care lucra
Agenda2005-11-05-poilitie () [Corola-journal/Journalistic/283483_a_284812]
-
cum se trăiește pe imașul eldoradesc (?!), și nu oricum, ci ecologic, preconizându-se ca, după majorarea pensiilor cu acel 1,7 la sută, alimentarea publică a ma(ț)selor largi populare de pensionari să se facă direct pe plai, la păscut de iarbă. Se înțelege că pășunatul nu se va desfășura haotic, ci în conformitate cu o hotărâre de Guvern privitoare la parcelarea plaiurilor și repartizarea fâșiilor de teren (montan, de deal, de luncă etc.) pe cap de pensionar după ce o comisie parlamentară
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
aduceau daruri și au fost supuși lui Solomon tot timpul vieții lui. 22. În fiecare zi Solomon mînca: treizeci de cori de floare de făină, și șaizeci de cori de altă făină; 23. zece boi grași, douăzeci de boi de păscut, și o sută de oi, afară de cerbi, căprioare, ciute și păsări îngrășate. 24. Stăpînea peste toată țara de dincoace de Rîu, de la Tifsah pînă la Gaza, peste toți împărații de dincoace de Rîu. Și avea pace pretutindeni de jur împrejur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
bucate, până când se vor putea întoarce la casa lor din Moldova. Pentru acest lucru, femeia mai în vârstă trebuia să aibă grijă de fratele meu și să presteze diverse lucrări prin gospodăria noastră, iar Petronela avea sarcina să ducă la păscut văcuța pe care o aveam la casa bunicului mamei, furnizorul principal de lapte proaspăt pentru fratele meu. Bucuroase, femeile s-au instalat în cele două camere anexe corpului principal al casei, inițial prevăzute de bunicul pentru servitori, fiind sigur că
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
de bunicul pentru servitori, fiind sigur că singura sa fată va ajunge în viitor o mare doamnă. Zilele treceau, una câte una. Petronela mergea zece minute în fiecare dimineață până la casa bunicului, lua văcuța de lanț și o ducea la păscut pe o miriște apropiată, în timp ce mama ei gospodărea pe lângă casă, cu fratele meu pe lângă ea, atunci când mama avea alte preocupări învățate la pension. După amiază, Petronela aducea văcuța la casa bunicului, aștepta până vaca era mulsă și venea cu laptele
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
că tânăra născuse de curând și fiind la prima naștere avea rupturi; apoi a cusut-o pe Petronela și a început să o întrebe despre copil. Fata a început să plângă și a mărturisit că pe când mergea cu văcuța la păscut cunoscuse un soldat în termen, pe nume Vasile, care trecea cu căruța să ducă mâncarea de la cazarmă, la un corp de pază a rezervelor pentru front aflat prin apropiere. Din vorbă-n vorbă, a aflat că este tot din Moldova
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
așa crrreatură de scrrriau desprrre el călătorrrii voștri medievali ajunși aici. Miel ce crește pe tijă înaltă care, când se înmoaie, devine cordonul lui ombilical... Apoi, mielul paște împrejur cât îl lasă mațul ce-l ține priponit... Când termină de păscut iarba din cercul în care trăiește, se așază chincit și ncepe să moară... A făcut o pauză. — Mielul vegetal. Călătorii voștri descriau de fapt tijele de bumbac, văzute de departe. Leila râdea cu un râs nou, pe care nu i-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
grupurile de adulți, se delectau cu dulciurile și înghețata cumpărate de la negustorii târgăi, bucurându-se cu întreaga ființă de primăvară, de atmosfera sărbătorească, de jocurile organizate ad-hoc, de posibilitatea de a se zbengui nestingheriți. Dar, odată cu venirea primăverii începea și păscutul oilor și vitelor, prilej pentru noi, copiii, de a ne distra la câmp după pofta inimii. Pe imașul cu iarba verde și deasă ca peria, pământul moale ne îndemna la rostogoliri, la salturi acrobatice, la săritul caprei, la exersarea mersului
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
îndemna la rostogoliri, la salturi acrobatice, la săritul caprei, la exersarea mersului în mâini și a statului în cap. Jocurile cu bunghii, palanca, de-a untul, oina rămâneau pentru mijlocul verii când, datorită secetei, pământul devenea tare și se crăpa. Păscutul animalelor cădea în sarcina mea, eu fiind cel mai nevârstnic din familie. Îmi plăceau cârlanii și vitele pe care le îngrijeam, îmi plăceau orizonturile largi care mi se deschideau la câmp, mă bucuram că aveam tovarăși de joacă, de scaldă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
și era singură. Nu înțelegea de ce, și nu avea să înțeleagă vreodată. Singură. Așa a petrecut nopțile una după alta, cu foc în sobă, cu ușa închisă, apoi deschisă. Zilele au trecut cu sapa prin grădină, cu vita la păscut, cu pașii prin ogradă. Așteptarea e lungă. Soarele se stinse asemeni unui chibrit lăsând stelele ca un candelabru să se aprindă una câte una. Greierii cântau muzica lor liniștitoare. Acompaniau câte o pasăre care se foia zgomotos în cuib. Leu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
la cosit, neștiind căn iarba mare până la brâu crescuseră și câteva fire de iarba fiarelor, au rămas fără coasă: când să mai tragă o brazdă, li s-a rupt coasa În iarbă. Grăjdarii de la curtea Împărătească au dus armăsarii la păscut și ca să nu-i scape cumva prin pădurile fără capăt, i-au Împiedicat. Dar iarba fiarelor, cum o păscura animalele, desfăcu toți caii Împiedicați. În vremea aceea trăia un om mărunțel pe care toți Îl strigau Moș Arici, nu pentru că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Acolo, clopotul bisericii anunță sărbătoarea de a doua zi, potcovarul cu șorțul lung, de piele, atîrnat de gît, meșterește la potcoave de cai vii. Acolo, oamenii pleacă în zori la coasă, duc sau aduc caii și vacile din livezi, de la păscut, sapă la cartofi, udă și lucrează pămînul pe care îl au la intrarea în sat, culeg mere, prune, corcodușe, fac țuică, vișinată, afinată, siropuri de toate felurile, dulcețuri, prăjituri, înfășoară sute de sarmale pentru oaspeții pe care îi au la
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
înseși. Personajele din primul text sînt adolescenți, din care se desprind mai ales Pucci și Bordignoni, unul mai greoi la minte și mai ciudat decît celălalt, în continuă plimbare, aproape mută, prin oraș, fără țintă, de parcă ar fi mers la păscut pe străzile urbei, de unde și substantivul creat de Celati, pășuniști. Pentru ei zilele de școală, față de care nu simțeau să aibă vreo obligație (întrebîndu-se chiar de ce-o fi existînd), făceau să pară vacanțele un non sens. Elevele silitoare nu
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
26 de ani, din Goștavaț, județul Olt, a fost arestat pentru tentativă de viol. În 9 octombrie, la orele serii, el a încercat să o violeze pe A.P. , de 47 de ani, din Recaș, care se afla cu caii la păscut, pe pășunea comunală. acte normative l Ordinul nr. 727/6 843 al ministrului sănătății și al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție privind prevenirea intrării copiilor în dificultate sau în situație de risc și ameliorarea
Agenda2003-42-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281602_a_282931]
-
rudenii complicate, toți erau veri și cumetri, toți trăiau în frica lui Dumnezeu în jurul bisericuței fără turlă din miezul cătunului. Verile munceau aplecați pe aracii de roșii și pe straturile de ardei gras, iar țâncii se duceau cu vacile la păscut și acolo făceau lanțuri nesfârșite din cozi de păpădie sau se luptau cu ciomege cu moacă, frumos cojite și-mpodobite. Cerul deasupra era albastru ca o floare cu petale albastru-transparente deschisă peste văioagă. Lângă bordeie era cimitirul, înțesat de cruci mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Știau oamenii de-nvățătură? Parcă-l aud pe tătica:"Las', că nu te fac preoteasă!" Și la școală mergeam așa, iarna, când nu aveam nimic de făcut. Cum se desprimăvăra, la muncă, la grădină... sau du-te cu vaca la păscut. N-aveai nici trei ani când o luai de funie. Vai de lume... Atât am făcut și io, patru clase, și dup-aia nu m-a mai dat la școală. A venit războiu'... Mătuși-ta Anica a rămas în sat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de stepă, pe cărări unde pământul roșiatic părea să se sfărâme sub copitele cailor, însoțind adeseori povârnișurile lungi, în fundul cărora curgeau pâraie leneșe sau bălteau ape putrede înconjurate de păpuriș. Cu toate acestea, începură să zărească mici turme ieșite la păscut pe pajiște, case de păstori și chiar câte un burg cu aspect trist și sărăcăcios, pe care, de altfel, Divicone, le ocolea cu grijă. întâlniră puțini drumeți, iar aceștia, în general, la vederea săbiilor pe care ei le purtau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
gol cu iarbă, larg de câțiva pași. De la drum ceva mai în fund și pe malul ridicat, ca o spinare de cal, se afla coliba lângă două stogulețe de fân din prima coasă, loc de ajuns pentru căruță și de păscut pentru cal. În sălciile și păpurișul gârlei, puzderie de păsări și în hățișurile de pe maluri ascunzători pentru iepuri. Locul colibei de pe mal fiind mai sus, aveam peste lanuri și pe întinderea șesului vedere mai largă, așa că peisajul era variat, vederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
care trezește totul la viață. Păsările grăbite să-și construiască cuibul, ciripesc neliniștite pe la streșini. Albinele roiesc gustând din belșugul de polen al florilor. Se aude glasul mieilor care se țin grăbiți de urma oilor ieșite pe dealurile înverzite la păscut. Peste tot e o mare forfotă de oameni care merg grăbiți la treburile lor. Pământul reavăn și bine lucrat așteaptă cu nerăbdare semințele ce vor rodi. Cântecul păsărilor, zumzetul albinelor, petalele deschise ale florilor, covorul verde al ierbii, toate acestea
ANTOLOGIE:poezie by Ştefania Damache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_672]
-
luncă. Și ajungem într-un sat, nu-mi mai aduc aminte cum se numea. La fiecare poartă din asta în stilul săsesc, în față erau câte doi-trei porci așa, sau scroafe cu purceii. Fac, iete, mă, ăștia scot porcii la păscut! Și mai încolo erau niște inși d-ăștia mustăcioși cu niște zgârbace, niște bice. După aia m-am dumirit și i-am zis nevesti-mii, păi, tu nu-ți mai aduci aminte de Lică Sămădăul? Adunau porcii așa cum în satele astelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
cu contururi de aur și aramă păzeau spre apus somnul soarelui ce trecuse dincolo de linia orizontului. Vodă, de la fereastră, privea și nu se mai sătura. Înserarea i se părea că amplifică intensitatea zgomotelor, auzea nechezatul cailor scoși din grajduri spre păscut în luncă, forfota argaților, zvon de glasuri și lătrat de câini. I se părea că mirosurile Bărăganului îi sunt aduse de vânt și respiră cu nesaț de câteva ori. În sfârșit în țara lui, era domn pe viață și asta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dreptate. În orice caz, m-am plictisit de ceremonii. JENI: Păi atunci trebuia să nu vă faceți ministru. MINISTRUL: Acum e prea tîrziu. M-am făcut și gata. Cînd eram mic, biata mama îmi spunea: "Du-te cu caii la păscut, Simioane, nu mai învăța atît, că tot n-o să ajungi ministru". JENI: Ah, ce surpriză! Vă numiți și Simion? MINISTRUL: Nu. Și totuși mama nu mă striga decît Simion. Probabil îi plăcea numele ăsta cretin. Foarte curios, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
adevărată tragedie. MINISTRUL: E drept. Tragedie. Altfel mama nu s-ar fi culcat niciodată cu un văcar. Ea se ținea cu șeful de post. Îi plăceau autoritățile. Și cred că am moștenit-o. De aia mă trimitea cu caii la păscut. Ca să se țină cu șeful de post. Nu știam exact cum era asta, că "se țineau". Probabil că se prindeau de umeri și se țineau strîns. Oricum eu așa îmi imaginam cînd eram copil și auzeam că maică-mea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
fălcile late. Gura mare a acestuia, cu buze întoarse înăuntru pe gingiile fără dinți, se căscase la pletos, în timp ce ochii albaștri, mici, cu marginea pleoapelor înroșită, îl priveau atent. Cel cu pălărie zicea convins : - Ia dă vaca la păscut, să vezi, paște ? Nu paște !... Lângă coșuri de nuiele deșertate pe un petecar, se ridicau movile de castraveți, ceapă și ardei. într-un genunchi, alături, ședea precupețul cu fața lungă, galbenă, din care atârna strâmb și buburos un nas vânăt
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]