1,077 matches
-
În praesentia sau din categoria metaforelor tocite, stereotipe*. Imposibil de determinat o predilecție pentru un spațiu semantic. Imaginile sînt florale, astrale, ornitologice, explicite mai totdeauna, vaporoase, convenționale. Epitetul este apreciativ, personificator, ornant, coloristic, așa cum Îl aflăm și la ceilalți poeți pașoptiști, cu o mai mare, poate, frecvență la Alecsandri a valorilor plastice. Călinescu găsea, totuși, prea simplificat elementul vizual În poezie: cerul e „albastru”, cîmpul este „verde” sau „alb” sau „negru” etc... Edgar Papu crede, dimpotrivă, că Alecsandri a inaugurat tehnica
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
XIX‐lea peste care scrie „Hungary”, „când prestigioasa publicație Național Geographie editată în zece milioane de exemplare, o hartă a limbilor care se rostesc p e pământ și scrie că în Transilvania se vorbește exclusiv limba maghiară” naționalismul profesorului, a pașoptistului Ion Popescu 4 - stabilit pe veci la Bârlad - își găsește întreaga justificare a 4 Vezi și volumul 2 din „Istoria Europei” De la Imperiul Roman la Europa (secolele V - XIV) de Serge Berstein, Pierre Milza, Institut ul European, 1997 - unde textul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vie a ideilor și faptelor celor care‐ și leagă formația lor spirituală de numele liceului nostru și al slujitorilor lui.” Au fost găzduite articole cum ar fi: „Din trecutul istoric al județului...”,” Trecutul istoric al liceului”. Valorificarea folclorului de către scriitorii pașoptiști”, probleme de fizică și matematică, umor, jocuri de societate - toate realizate de profesori, elevi ori foști elevi ai Liceului „C odreanu”. În 1996 Debuturi și tradiții a ocupat un onorant loc, unu la concursul revistelor școlare, etapa județeană, iar la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ținut pe români în mizerie și înapoiere, făcându-i inapți să susțină examenul comparației, să întâmpine, cu folos, provocarea alterității. Diversiunea fondului autohton, conservator și intolerant, îmi pare, pe termen lung, mai nocivă decât pretinsele influențe ale străinilor, care, de la „pașoptiști” încoace, tind mereu să tulbure specificul nostru candid și... îmbâcsit. Paginile ce urmează vă invită să reflectați asupra acestor probleme. octombrie, 2004 I. „Bine ați venit în R.M.!” „Bine ați venit în R.M.!” Salutul acesta, scris cu roșu pe un
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fost globalizată, prin participarea la CAER sau prin relația cu statele arabe. Așadar, cele două procese nu trebuie și nu pot fi înțelese nici ca disparate, dar nici rupte de contextul mai larg al drumului modernizării societății românești deschis de pașoptiști. Înainte însă de a discuta cele două fenomene și apoi câteva din transformările care le acompaniază la nivelul resurselor structurale și morale în societatea românească, o să ne îndreptăm atenția asupra conceptului de schimbare socială și asupra cadrelor teoretice în care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identitare. Tonul este dat de scrierile cărturarilor Școlii Ardelene, dintre care putem exemplifica: Micu, cu Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, Șincai, cu Hronica românilor și a mai multor neamuri, sau Maior, cu Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Generația pașoptistă Cuza, Kogălniceanu, Bălcescu, Bărnuțiu, Rădulescu, Alecsandri, Negruzzi ș.a. preia mesajul și îl transpune nu doar în plan cultural, prin lucrări de marcă, ci și în plan politic și social, făurind Revoluția de la 1848 și Unirea din 1859. Practic, generația pașoptistă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pașoptistă Cuza, Kogălniceanu, Bălcescu, Bărnuțiu, Rădulescu, Alecsandri, Negruzzi ș.a. preia mesajul și îl transpune nu doar în plan cultural, prin lucrări de marcă, ci și în plan politic și social, făurind Revoluția de la 1848 și Unirea din 1859. Practic, generația pașoptistă reprezintă nu doar ingredientul catalizator al preocupărilor pentru portretul cultural și sufletesc al poporului nostru, ci și "elementul" care marchează momentul de început al dezbaterilor pe această temă. Ea aduce, pe lângă ideile liberale ale sincronizării cu lumea occidentală, romantismul românesc
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
avea efecte benefice la nivelul societății (vezi și Bădescu, 2004(a):40-41). Dacă autohtonismul își găsește în Maiorescu un reprezentant de seamă, proiectul sincronismului modernizator are în Lovinescu unul din cei mai aprigi partizani. Dintre susținătorii și continuatorii idealurilor liberale pașoptiste Zeletin, Ibrăileanu, Ralea ș.a. -, directorul Sburătorului este astăzi cel mai cunoscut. Construcția teoriei lovinesciene despre formarea "spiritului poporului" se face pe baza distincției între cultură și civilizație 3, cultură însemnând (fondul) bunuri spirituale, iar civilizație însemnând (forma) produse materiale: "Drumul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Cultura română și politicianismul este prima lucrare în care Rădulescu-Motru prezintă critic, în baza teoriei maioresciene a formelor fără fond, antiteza între sufletul poporului nostru și formele de organizare instituțională de model occidental "importate" în societatea românească 12 de generația pașoptistă 13. La fel ca pentru Maiorescu, pentru el sfârșitul secolului al XIX-lea este o perioadă de marasm, a zeflemelii 14, a mimetismului 15, a bolii sociale: " O boală socială are o evoluțiune identică cu aceea pe care o are
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
civilizațional împrumutat -, Motru apreciază că pentru români forma de organizare socială cea mai potrivită este cea care urmărește interesele morale și materiale ale populației țărănești, adică statul țărănesc vezi Motru, 1998:533-39; vezi și Schifirneț, 2001:124-25. 13 Prin generația pașoptistă înțeleg aici, în spiritul ideilor lui Motru, noua clasă de avocați și politicieni, formată din bursierii de la '48 și de după, ce își doreau ca în școlile Apusului să le plouă învățătura în cap vezi Motru, 1998:164-65. 14 Vezi Motru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
occidentalist sau unu-l autohtonist. La fel, putem obține un autohtonism de dreapta, care creează "ontologii etnice" întunecate, apocaliptice, ori un occidentalism de stânga, care operează cu un naționalism luminos, afirmativ, ca acela al lui Mazzini... V. N. : ...sau al pașoptiștilor români. S. A.: Exact. Cu observația că pașoptiștii români, primii cosmopoliți occidentalizanți din Principate (înainte de generația lor, cosmopolitismul moldo-valah se centra pe Rusia ori pe Sublima Poartă, iar și mai înainte era legat de Polonia), au învățat și mai mult de la francezi
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
putem obține un autohtonism de dreapta, care creează "ontologii etnice" întunecate, apocaliptice, ori un occidentalism de stânga, care operează cu un naționalism luminos, afirmativ, ca acela al lui Mazzini... V. N. : ...sau al pașoptiștilor români. S. A.: Exact. Cu observația că pașoptiștii români, primii cosmopoliți occidentalizanți din Principate (înainte de generația lor, cosmopolitismul moldo-valah se centra pe Rusia ori pe Sublima Poartă, iar și mai înainte era legat de Polonia), au învățat și mai mult de la francezi, începând cu socialiștii utopici (Fourier), trecând prin
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
bigotism sau de neagră reacțiune, iar deasupra lor strălucește un progresism dezlănțuit și înflăcărat. Unii dintre tinerii academici români, când le-am semnalat acest paradox foarte curios, mi-au răspuns: "Cum? Dar așa a fost și cu bonjuriștii și cu pașoptiștii". Nu mi se pare chiar așa. Am mai scris odată despre tema asta și merită să repet. Eu cred că bonjuriștii erau foarte convinși, până în adâncul sufletului, erau dispuși să facă sacrificii și chiar făceau sacrificii, de multe ori bănești
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
naturii Țărilor Române. Etapele roman tismului românesc sunt: - Romantismul pașoptist (1830-1866) este „vizionar și apocaliptic cu Heliade, mesianic și exaltat cu literatura de exil a pașoptismului, epic și solar cu Alecsandri, declamator și gotic cu Bolintineanu, dezamăgit și fantastic cu pașoptiștii, titanic și sar castic cu Hasdeu“ (Paul Cornea). Această primă etapă, care are ca element de specifi citate și elanul patriotic, aspirația spre independență și unitate națională, este reprezentat și de Gr. Alexandrescu, C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, A. Russo etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
zis și a unei școli/grupări care să acționeze sistematic pentru promovarea unei ideologii; formule estetice diverse (realism de factură populară, realism obiectiv, realism psihologic, de proiecție mitică/epo peică etc.); se manifestă sincron cu alte curente, începând cu perioada pașoptistă, continuând cu cea a marilor clasici și atingând apogeul în perioada interbelică; în epoca postbelică se manifestă ca „realism socialist“, apoi, printro autentică recuperare, ca neorealismul „obsedantului deceniu“. - Reprezentanți: N. Filimon, I. Creangă, I. Slavici, I.L. Caragiale, M. Sadoveanu, L.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în vodevil sau farsă, de exemplu), ironia, sarcasmul, grotescul (mai ales în teatrul absurdului): „frecvent, comedia apare învestită cu atributele satirei și ale criticii morale, sistematizate întrun adevărat topos estetic“ (Adrian Marino). - În literatura română, comedia sa afirmat în epoca pașoptistă, prin creațiile lui Vasile Alecsandri, care a scris farse, vodeviluri, comedii de caractere și de moravuri (Chirița în Iași, Chirița în provincie etc.). În epoca marilor clasici, I.L. Caragiale instituie prin comediile sale un stil dramatic ce prefigurează cu strălucire
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cel al clasicismului și al ecourilor acestuia. Ordonarea textelor s-a făcut ținându-se cont de criteriul cronologic, fiecare capitol axându-se astfel pe manifestările neoclasice dintr-o anumită epocă, din spații diferite. O excepție o face, poate, capitolul Neoclasicismul pașoptiștilor români, deoarece vizează doar spațiul autohton. Restul capitolelor însă oferă o perspectivă mai largă prin înglobarea unor texte ce țin de culturi distincte, analizându-se astfel și modul în care se produce particularizarea tendințelor clasice la fiecare context național. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de fapt, poeticile secolului al XVIII-lea acele poetici care, după cum am văzut, preiau, adaptează și prelucrează modelul francez, doar pentru a încerca să-i provoace renașterea în hainele noi și individualizate ale fiecărei culturi europene în parte. IV. Neoclasicismul pașoptiștilor români IV.1. Coordonatele epocii pașoptiste. Ambivalența clasic-romantic "În istorie, nu există miracole, ci din când în când, întâmplări minunate; există, câteodată, în viața popoarelor clipe privilegiate când, într-o singură generație, destinul adună mai multe schimbări decât în câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
-lea acele poetici care, după cum am văzut, preiau, adaptează și prelucrează modelul francez, doar pentru a încerca să-i provoace renașterea în hainele noi și individualizate ale fiecărei culturi europene în parte. IV. Neoclasicismul pașoptiștilor români IV.1. Coordonatele epocii pașoptiste. Ambivalența clasic-romantic "În istorie, nu există miracole, ci din când în când, întâmplări minunate; există, câteodată, în viața popoarelor clipe privilegiate când, într-o singură generație, destinul adună mai multe schimbări decât în câteva veacuri de toropeală. Așa s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
neamului și au determinat Europa să țină seama de ele [...] Au făcut chiar mai mult: au făurit România."189 Acestea sunt cuvintele prin care Neagu Djuvara își încheie lucrarea Între Orient și Occident, surprinzând în câteva rânduri esențialul în ceea ce privește generația pașoptistă. Apologia entuziastă a acestor înnoitori nu reprezintă o exagerare gratuită, de ordin bombastic, ci dimpotrivă, corespunde pe deplin meritelor fundamentale ale pașoptiștilor, care au avut dorința și puterea de a înlătura prăpastia culturală, politică, socială etc. ce despărțea Țările Române
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
prin care Neagu Djuvara își încheie lucrarea Între Orient și Occident, surprinzând în câteva rânduri esențialul în ceea ce privește generația pașoptistă. Apologia entuziastă a acestor înnoitori nu reprezintă o exagerare gratuită, de ordin bombastic, ci dimpotrivă, corespunde pe deplin meritelor fundamentale ale pașoptiștilor, care au avut dorința și puterea de a înlătura prăpastia culturală, politică, socială etc. ce despărțea Țările Române de Occident. Pașoptismul trebuie perceput astfel drept o mișcare amplă, de o complexitate aparte, ce a vizat, până la urmă, toate domeniile definitorii
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
însă, nu există omogenitate nici în interiorul acestor două categorii deoarece, spre exemplu, Petre Poenaru sau Grigore Alexandrescu sunt munteni, dar luminiști, iar I. Ionescu de la Brad și V. Mălinescu sunt moldoveni și revoluționari. Pe plan literar, o coagulare a ideilor pașoptiste nu s-a produs decât fragmentar prin cele câteva articole program relevante Introducția la Dacia literară scrisă de M. Kogălniceanu, fiind cel mai ilustrativ sau, la nivel individual, prin numeroșii teoreticieni ai epocii care transpuneau idealurile generale într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și Nicolae Manolescu, sugerând că inexistența radicalismului ideologic duce în final la eclectism 193 noțiune ce definește cel mai bine nu numai atmosfera culturală a acelei epoci, cât și cea socială, economică etc. Cine erau însă creatorii acestor ideologii, acești pașoptiști care au revoluționat maniera de a gândi și a trăi? N. Manolescu sugera existența de fapt a două generații cea formată din scriitorii născuți în deceniul premergător domniilor pământene și care debutează până la Revoluție Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Simion
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
însă, ar mai trebui adăugat și Gheorghe Asachi, care, deși născut în 1788 și adversar declarat al Revoluției din 1848 și al Unirii, a avut merite fundamentale în răspândirea culturii, contribuind major la introducerea limbii române în școală. Alăturată celorlalți pașoptiști, personalitatea lui Gh. Asachi, subsumată în mod paradoxal unui vizionarism de factură conservatoare, ilustrează noțiunea de eclectism specificată anterior, aspectul caleidoscopic al culturii și societății românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Occidentalizarea rapidă a Țărilor Române prin
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
căutată de numeroși cercetători în diverse direcții de la raportarea la contextul european și la maniera generală de constituire a curentelor literare, care nu presupune niciodată puritatea absolută a acestora până la analiza factorilor interni și a evoluției spirituale a scriitorilor generației pașoptiste. Înscrierea în realitățile europene ale veacurilor al XVIII-lea și al XIX-lea a dezvăluit faptul că nici în marile literaturi vestice etapele evoluției literare nu pot fi trasate în granițe clare și irefutabile. Trecerea de la un curent la altul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]