597 matches
-
BARBU, NICOLAE: „Teatrul lui Caragiale“. În: „Steaua“, XIII 1962, n. 6, iunie, p. 56-66. Nicolae Barbu este de părere că Ion Luca Caragiale a schimbat „brusc drumul scenei românești înnămolită, atunci, de puzderia traducerilor fără valoare, a prelucrărilor neîndemânatice, de pacostea localizărilor, de melodrame, în cel mai bun caz naive, și de false bulevardiere“. Dacă ținem cont de faptul că scriitorul este respins de la premiile instituite de Academia Română de către D.A. Sturdza și fluierat la reprezentarea unora din piesele sale, el ne
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de grup, fie cu șefei de state din Uniunea Europeană, fie cu conducători a organismului continental, președintele României prezenta o imagine grotescă, fie înghesuindu-se între aceștia, fie râzând fără rost și lucindu-i chelia, ca un far călăuzitor. O mare pacoste pe capul acestui personaj, care conduce destinele unei țări este pronunția și exprimare în limba oficială a Uniunii Europene. În Antichitate, cei care n-aveau dar oratoric și doreau acest lucru, făceau eforturi disperate că să-și îndrepte modul de
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
se declară formal În stare de războiu cu Turcia și prin aceasta, sublinia Kogălniceanu, „independența noastră națională există de fapt”. Falsificatorii istoriei României, În serviciul burghezo-moșierimii, au așezat Însă cu intenție această sărbătoare În altă zi ca săo lege de pacostea intrării În țară a lui Carol de Hohenzollern. ” Serbările școlare erau și ele politizate de regimul comunist. De asemenea munca culturală a cadrelor didactice În perioada comunistă era făcură În direcția socializării agriculturii, a Însușirii ideologiei comuniste. İnclusiv activitatea sportivă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
boierii. La ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea, pacostea. Acum stăpânul străin îl plătește, îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și de pricină. De la el vin dojana, căznirea, muncirea, obijduirea, prigoana, hula, gonirea, izbirea, răzbirea, zdrobirea, strivirea, prăpădirea, smintirea, belirea. Amestecul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tradiție. Cu toate acestea, consideră că "filosofia interesantă e rareori o examinare a argumentelor "pro" și "contra" unei teze. De obicei ea este, implicit sau explicit, locul în care se desfășoară competiția dintre un vocabular încetățenit ce a devenit o pacoste și un nou vocabular, format pe jumătate, ce promite vag lucruri mari"236. Un proiect similar celui descris aici pare a fi însăși filosofia postmodernă, care se axează pe destabilizarea presupozițiilor și limbajului filosofiei moderne, "promițând" uneori modificări masive și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
d ? i?a oferit serviciile evreilor unguri, ace? tia au refuzat. Nu era �n obiceiul evreilor unguri s? caute ajutor la str? ini �mpotriva compatrio? ilor lor. V. V�zsonyi, liderul mul? imilor de evrei, declară �n 1924: �Tratatul de la Versailles e o pacoste pentru na? iunea noastr? , el nu ne poate asigura drepturile�. Alian? a israelit? a tras concluziile cuvenite ? i a rupt? o cu comunit?? ile evreilor unguri, excluz�ndu? le astfel din evreimea internă? ional?. Evreii unguri nu s? au sinchisit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
soliști ai corului tînguielii ar dori întoarcerea la odiosul regim? Nici unul. Și-atunci? Timpul, numai timpul rezolvă, o să rezolve, totul. În fond, marile literaturi ale momentului au cunoscut traumele celor estice? Se tînguie acestea că economia de piață e o pacoste? Peste tot se scriu cărți, se editează, există, de ani și ani, aceleași faimoase edituri și aceleași faimoase premii. Lumea (literară) merge-nainte. Vom merge și noi? De altfel, și mergem. Se scrie mult. Se tipărește mult. Se comentează mult
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intențiune. Unde însă nu mă îndoiesc de șansa de a persuada, ar fi numirea altor două "școli" care, cu adevărat, își binemerită faima: Școala de literatură de al începuturile comunismului (maculînd prin firmă numele lui Eminescu), debușeu de nulități egale, pacoste a silnic-prelungitului climat literar postbelic și... și... școala securității, de la Băneasa, buncăr de pistolari stupizi în cruzimea lor difuză, celebri (pentru noi) de-abia după Revoluție. Vă mai amintiți? Amîndouă, într-adevăr, școli. Cu profesori, cu elevi, cu note. Peste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cît va mai admite discreționarul disprețuitor al codului manierelor elegante) ținuta demnă (și, de la un punct, chiar tenace) a burghezului prim-ministru, sugerîndu-i mereu colericului său companion proletar soluția întrupării proiectului inițial. Dacă ghinion absolut poate fi numit ceva, atunci pacostea fără egal a interminabilelor inundații poate fi trecută în agenda acestui prim-ministru inconfundabil chiar ca ghinion.) Să sperăm cei care, evident, din ce în ce mai numeroși, ne dorim desprinderea definitivă de pesedismul anacronic să sperăm așadar în eradicarea rapidă a urmărilor unui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
totul (dramaturgul își plimbă îndemînatic degetele pe această claviatură). A fost o întîmplare aievea? Sau un vis urît?... În fine, bine că a trecut. După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc" e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care se aflau în Ierusalim. Măsura de a-l țintui pe cruce constituia un motiv de instigare la revoltă, lucru pe care, efectiv, Pilat spera să-l evite. Dacă Isus nu avea intenții militare, atunci el nu era decât o pacoste în plus. O bătaie și puțină pușcărie i-ar fi fost suficiente. Dar nu, mai marii preoților îl voiau mort. Pilat a acceptat constrângerea, dar numai în momentul când a dat de înțeles tuturor că decizia ca Isus să fie
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
avantaje neobișnuite și nemeritate ale fertilității, făcând ca totul să meargă ca uns, ploaia și soarele să apară la momentul potrivit, insectele dăunătoare să lipsească, ogorul să rodească o recoltă bogată. Iar În celălalt an, aceiași agenți aduc nenoroc și pacoste, urmărindu-l până la sfârșit și zădărnicindu-i cele mai susținute eforturi și cea mai bine fundamentată știință. Pentru a controla aceste influențe, și numai pe acestea, el folosește magia (B. Malinowski, 1993, pp. 31-32). Pentru antropologul englez, esența problemei nu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
hîm stand. LEAR: Ia seama, bădie, la bici. BUFONUL: Adevărul e un cîine care trebuie să stea în cușcă și pe care-l dai afară cu biciul, pe cînd cucoana cățea poate sta lîngă foc și să pută. LEAR: O pacoste pestilentă-mi ești. BUFONUL: Dom'le, am să te-nvăț o zicătoare. LEAR: Dă-i drumu'. BUFONUL: Fii atent, unchiule. Să ai mai mult decît îmbii, Zi mai puține decît știi, Da mai puțin decît deții, Umblă mai mult pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
așteptam absolut deloc. Pentru moment n-am cuvinte. O să le am când vin la Stockholm. A fost, așadar, nevoie de un Nobel pentru a-l reduce la tăcere pe Harold Pinter, înfocatul comentator al politicii anglo-americane din acest moment, marea 'pacoste' protestatară, cum se descrie el însuși. Harold Pinter este omul-media al zilelor noastre. Deși în ultima vreme scrie teatru rar chiar și înainte era cunoscut mai ales pentru piese scurte, un act, maximum o oră Harold Pinter e omniprezent (sau
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dat răspunsul generos al unui întemeietor de curent: Scrisul bun mă incită, face ca viața să merite să fie trăită. Nu mă gândesc niciodată la competiție. Pe de altă parte, profund revoltat și protestatar convins ("Știu că sunt o mare pacoste..." zice el însuși, poate exagerând un pic, cum zic englezii, "wishful thinking"adică crezând ce i-ar place lui...), Pinter conchide foarte hotărât: N-am deloc de gând să-mi văd de treabă, să-mi scriu piesele și să fiu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ar putea, însă, ca poemul în cauză să fi mers prea departe, amenințând statutul poeziei. It's Done This! (Uite ce-a făcut!) e combinația ideală de ironie și seriozitate, de poezie și proză, de emoție cu idee. Computerul marea pacoste, dar și incredibila deschidere ce înlocuiește tocul și hârtia anunță sfârșitul unui mod de viață. Ecranul computerului a luat pentru scriitori locul hârtiei, chiar dacă mulți resping cu încăpățânare textul virtual și se agață de vechea legătură a gândului cu degetele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dar atunci cînd și-a oferit serviciile evreilor unguri, aceștia au refuzat. Nu era în obiceiul evreilor unguri să caute ajutor la străini împotriva compatrioților lor. V. Vázsonyi, liderul mulțimilor de evrei, declara în 1924: "Tratatul de la Versailles e o pacoste pentru națiunea noastră, el nu ne poate asigura drepturile". Alianța israelită a tras concluziile cuvenite și a rupt-o cu comunitățile evreilor unguri, excluzîndu-le astfel din evreimea internațională. Evreii unguri nu s-au sinchisit de acest lucru. Vázsonyi a precizat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
compatibil: inginerie socială făcută de cei de sus, care știu cel mai bine. Iar În Marea Britanie, nici stânga elitistă, nici funcționarii din Ministerul de Externe nu aveau timp pentru patimile țărișoarelor dintre Germania și Rusia, care le păruseră dintotdeauna o pacoste. Dar dacă aceste probleme stârneau dezbateri aprinse dincolo de Canalul Mânecii, În Marea Britanie comunismul n-a reușit nici pe departe să-i mobilizeze sau să-i dezbine pe intelectuali. Cum observa George Orwell În 1947, „englezii nu sunt suficient de interesați de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o varietate tulburătoare de forme, mărimi și culori. Publicitatea are o istorie lungă În Europa. Ziarele, În special cele populare care s-au dezvoltat Începând cu anii 1890, au avut Întotdeauna reclame. Afișele și panourile de pe marginea drumului erau o pacoste familiară cu mult Înainte de anii ’50 și orice călător din Franța mijlocului de secol cunoștea Îndemnurile pictate pe pereții fermelor de la țară și ai teraselor urbane de a bea St. Raphael sau Dubonnet. Jingle-urile comerciale, ca și fotografiile statice au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
technocratismul, consideră factorul tehnologic ca esențial în practica managerială, omul fiind secundar. „Proiectul sistemelor tehnico-centrice este demonstrat, este dominat de considerații tehnologice. Oamenii sunt tratați într-un mod mecanicist, ca o problemă de importanță secundară. Muncitorul este văzut ca o pacoste, o șansă de incertitudine, ca un rău necesar”<footnote Kidd, Paul, Organization, People, and Technology in European Manufacturing, Commission of the European Communites, vol III, Brusells, 1990, p. 2. footnote>. H. Ford, cel care a dus mai departe principiile taylorismului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
două făpturi se află la granița dintre cunoscut și necunoscut: „- Dar ce lumină iute, ca fulger trecătoare, Din miazănoapte scapă cu urme de schintei? Vreo stea mai cade iară? Vreun Împărat mai moare? Or e - să nu mai fie! - vreo pacoste de zmei? Strofa În Întregime sugerează o lume trăind sub imperiul supranaturalului care se așază Între două stări posibile, binele și răul, angelicul și demonicul. Cele două surate pun făptura Zburătorului sub semnul maleficului, pentru că puterea lui de metamorfozare nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe cei bolnavi și suferinzi. De când mă știu, salvam și doftoriceam animale, păsări și chiar insecte. Când eram foarte mică, îmi amintesc că salvam câinii de preerie pe care tatăl meu îi gazase sau îi otrăvise. Aceștia erau o mare pacoste pentru fermieri, așa că toată lumea încerca să-i extermine. Eu îi adunam pe cei bolnavi și îi făceam bine, până într-o zi, când tatăl meu mi-a găsit „clinica”. Pe la șapte ani, mi-am revenit din starea generală de slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]