902 matches
-
Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
slab dezvoltate, iar în copilărie, hipertrofiază și involuează după pubertate, la bătrâni fiind mici și sclerotice. Uneori, la copii, amigdalele faringiene hipertrofiate sunt din cauza vegetațiilor adenoide (polipii) - ce astupă orificiile nazale. Se cunosc mai multe tipuri de amigdale: linguală, faringiene, palatine, tubulare. Ca prototip, se folosesc amigdalele palatine - organe pereche, formate din noduli limfoizi sau foliculi amigdalieni. Pe lângă nodulii limfoizi, mucoasa palatină, este străbătută până în profunzime și de elemente limfoide difuze, astfel încât întreg coreonul și epiteliul sunt transformate într-o masă
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
involuează după pubertate, la bătrâni fiind mici și sclerotice. Uneori, la copii, amigdalele faringiene hipertrofiate sunt din cauza vegetațiilor adenoide (polipii) - ce astupă orificiile nazale. Se cunosc mai multe tipuri de amigdale: linguală, faringiene, palatine, tubulare. Ca prototip, se folosesc amigdalele palatine - organe pereche, formate din noduli limfoizi sau foliculi amigdalieni. Pe lângă nodulii limfoizi, mucoasa palatină, este străbătută până în profunzime și de elemente limfoide difuze, astfel încât întreg coreonul și epiteliul sunt transformate într-o masă limfoidă. La exterior, amigdala este înconjurată de
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
hipertrofiate sunt din cauza vegetațiilor adenoide (polipii) - ce astupă orificiile nazale. Se cunosc mai multe tipuri de amigdale: linguală, faringiene, palatine, tubulare. Ca prototip, se folosesc amigdalele palatine - organe pereche, formate din noduli limfoizi sau foliculi amigdalieni. Pe lângă nodulii limfoizi, mucoasa palatină, este străbătută până în profunzime și de elemente limfoide difuze, astfel încât întreg coreonul și epiteliul sunt transformate într-o masă limfoidă. La exterior, amigdala este înconjurată de un epiteliu multistratificat pavimentos necheratinizat ce continuă mucoasa cavității bucale. Epiteliul amigdalian, prezintă zecedouăsprezece
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
reducere și imobilizare prin osteosinteză cu plăcuțe metalice cu șuruburi) având totuși avantajul unei recuperări mai sigure. Analiza traseului fracturii concluzionează că energia cinetică a traumei nu a fost mare, producându-se pe o zonă de slabă rezistență (deasupra platformei palatine), respectând „stâlpii” și „grinzile”. FRACTURA DE MASIV FACIAL (TIPUL: OCLUZOFACIALĂ TRANSVERSALĂ MIJLOCIE) Am examinat pacientul ..., în vârstă de 48 ani, de profesie pădurar, provenind din mediul rural, care s-a internat în Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială în urmă
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
M. E., diagnosticată cu edentație parțial redusă maxilară, clasa I Kennedy, cu două modificări și edentație totală mandibulară, de etiologie plurifactorială, cu tulburări funcționale, evoluție lentă, complicații locale, loco-regionale și generale, prognostic favorabil prin tratament, netratat (fig. 1.52). Bolta palatină este ogivală, simetrică în plan transversal și verical, cu 4 perechi de rugi palatine. Vestibulul oral mandibular este liber, suplu, fără formațiuni patologice. Se observă plici alveole jugale și fren labial superior subțiri, cu inserție joasă în raport cu coletul dinților, unică
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
și edentație totală mandibulară, de etiologie plurifactorială, cu tulburări funcționale, evoluție lentă, complicații locale, loco-regionale și generale, prognostic favorabil prin tratament, netratat (fig. 1.52). Bolta palatină este ogivală, simetrică în plan transversal și verical, cu 4 perechi de rugi palatine. Vestibulul oral mandibular este liber, suplu, fără formațiuni patologice. Se observă plici alveole jugale și fren labial superior subțiri, cu inserție joasă în raport cu coletul dinților, unică. Arcada dento-alveolară mandibulară este edentată total, creastă edentată resorbită (clasa V Atwood), clasa B
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
și 855, apar 27 de noi catedrale și 417 așezări monastice. Influențele cele mai diverse se amesteca în concepția arhitecturală și în decorarea bisericilor carolingiene, cu o pronunțată influență bizantină, provenită din provinciile italiene ale Imperiului, apărînd atît în capela palatină de la Aix, puternic inspirată de biserica Sf. Vital din Ra-venna și de biserica Sf. Mormînt din Ierusalim, cît și în Orato-riumul construit de episcopul Theodulf la Germigny-des-Prés (lîngă Orléans). Marea severitate a exteriorului contrastează cu splendoarea ornamentelor interioare, în care
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și al metalelor prețioase folosite în ornamentarea raclelor, relicvariilor și potirelor, dar și pentru fabricarea bijuteriilor și diverselor ornamente ating o înaltă perfecțiune în epoca carolingiană, asemenei artei miniaturilor, complet înnoită de amestecul cultural care se opera în sînul "Școlii palatine", atelier al palatului din Aix-la-Chapelle, unde s-au născut capodopere precum Evangheliarul lui Godelscale sau cel al Sf. Médard din Soissons. În toate domeniile, arhitectură și decorațiuni exterioare sau interioare ale bisericilor, arta metalelor sau fildeșului, miniaturi înfrumusețînd manuscrisele, psaltirile
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
bine și în procesul de feudalizare a societății. Rapid, între Rin și Loira, acolo unde metodele de guvernare carolingiene s-au impus cel mai devreme mari responsabilități acordate conților, încurajarea de către suveran a practicilor recomandării și vasalității, instalarea unei nobilimi palatine -, acest proces a pătruns, în schimb, mult mai lent și mai puțin adînc în regiunile unde bogăția și puterea rămîneau concentrate în orașe, acolo unde se mențineau încă solide tradiții romane și unde încă mai subzistau nuclee importante ale unor
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
state aproape independente: principate laice și ecleziastice, state ale Cavalerilor Teutoni, orașe libere ale Hansei etc. Colegiul electoral care-l desemnează pe regele Romanilor (candidatul, deci, la titlul imperial), redus la șapte membri arhiepiscopii de Köln, Meinz și Trier, contele palatin al Rhinului, regele Boemiei, margraful de Brandenburg și ducele de Saxonia -, ține monarhia în tutelă și-și impune condițiile candidaților. În 1273, Papa, îngrijorat de prelungirea vacanței imperiale, îi determină pe marii electori germani să desemneze un prinț a cărui
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
gazdei și de promptitudinea intervențiilor terapeutice. Complicații Complicațiile toxice cardio-vasculare sunt: miocardita precoce, miocardita tardivă, tulburările de ritm cardiac și moartea subită. Complicațiile toxice nervoase apar din săptămâna a doua de boală și evoluează într-o anumită ordine. Paralizia vălului palatin este urmată de paralizia musculaturii faringiene, laringiene și a mușchilor respiratori. Nevritele periferice se manifestă tardiv, în săptămânile 7-10, cele mai frecvente fiind paraliziile de nervi cubital și sciatic popliteu extern și nevritele senzitive. Alte complicații sunt manifestările toxice renale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de Austria, dar mai ales cu Parlamentul de la Budapesta, unde puteau fi pledate drepturile naționale. Această etapă e reprezentată de Inocențiu Corinda, deputat și apărător al cauzei românești, apoi unul din făuritorii României Mari, fost prim-ministru, senator și conte palatin, văzut într-un moment de crepuscul, când noua putere îl împinge în conul de umbră al uitării, ajuns în situația unui „fost” și, în consecință, ridiculizat de o clasă socială pentru care valorile trecutului nu mai înseamnă nimic. Fiii săi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
privirea slab calitativ, tremurul mâinilor sau alte gesturi comportamentale ciudate, bătăi de palme, abilitați senzoriale slabe. Problemele de comportament și retardul în dezvoltarea vorbirii sunt caracteristici comune sindromului X-fragil. Copii prezintă de asemenea caracteristici fizice speciale cum ar fi: bolta palatină înaltă, strabism, urechi mari, fața prelungă, slabă tonicitate musculară, uneori ușoare anomalii la valvele mitrale. Cei mai mulți prezintă acel aspect caracteristic de față prelungă și urechi mari, existând copii fără această fizionomie. Multe spitale și laboratoare medicale efectuează teste de sânge
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
o școală pregătitoare 109 7.2. Regula monachorum - un curriculum educațional? 111 7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christi 112 7.4. Curriculumul lérinian 113 7.5. Insuficiența curriculumului cenobitic 115 Note și referințe bibliografice 115 Capitolul VIII. Schola palatina și cele septem artes liberales 121 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene 121 8.2. Alcuin și Carol cel Mare 122 8.3. Alcuin și schola palatina 124 8.4. Curriculumul alcuinian 126 8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
5. Insuficiența curriculumului cenobitic 115 Note și referințe bibliografice 115 Capitolul VIII. Schola palatina și cele septem artes liberales 121 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene 121 8.2. Alcuin și Carol cel Mare 122 8.3. Alcuin și schola palatina 124 8.4. Curriculumul alcuinian 126 8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem artes liberales 127 Note și referințe bibliografice 128 Capitolul IX. Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicat 133 9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetat 133 9
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
civilizației umane. A apărut în urmă cu circa șapte milenii, pe lângă templu, ca „școală de scribi”. Era bine organizată, dispunea de un management specializat. Directorul se numea ummia („părintele școlii”) și era un preot care se evidențiase anterior ca scrib palatin la curtea lugalului (regelui). Cunoaștem destul de bine întregul curriculum al e-dubbei în urma descoperirii ruinelor orașului mesopotamian Suruppak (locul natal al miticului Utnapiștin din Epopeea lui Ghilgameș). Au fost date la iveală, între altele, documente privind organizarea, desfășurarea, conținutul, metodologia de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost găsit la Nippur. A fost intitulat, convențional, Casa tăblițelor și este considerat cel mai vechi „roman pedagogic” (dar lungimea textului, mult prea mică, nu îndreptățește această denumire). Este o „amintire de școlar” scrisă probabil de un important scrib palatin și a fost folosită poate ca manual de disciplină și educație moral-cetățenească în e-dubba din Nippur. Putem deduce că ummia era ajutat de un personal didactic numeros: un asistent numit „fratele mai mare”, un profesor de desen, un important profesor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care nu cunoaște rugăciunea de duminică”) (Patrologia Latina, ed. cit., XIII, 1130). Conciliul de la Roma din 465 consemna: Inscii litterarum ad sacros ordines aspirans non audeat („Analfabeții să nu îndrăznească să aspire la ordinele sfinte”). Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Schola palatina și cele septem artes liberalestc "Schola palatina și cele septem artes liberales" 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europenetc "8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene" În capitolele anterioare am demonstrat că sorgintea marii civilizații europene poate fi găsită în matricea spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Latina, ed. cit., XIII, 1130). Conciliul de la Roma din 465 consemna: Inscii litterarum ad sacros ordines aspirans non audeat („Analfabeții să nu îndrăznească să aspire la ordinele sfinte”). Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Schola palatina și cele septem artes liberalestc "Schola palatina și cele septem artes liberales" 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europenetc "8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene" În capitolele anterioare am demonstrat că sorgintea marii civilizații europene poate fi găsită în matricea spirituală a Antichității eline. Unitatea acestei civilizații provine
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
știa să scrie sau să citească, dar vorbea latina cursiv 3. Creștinismul putea fi liantul Europei Unite - ca Imperiu Sfânt -, dar numai dacă era promovat și interiorizat de toți supușii împăratului, de la primii demnitari până la ultimul popor cucerit, de la curtea palatină până la cele mai îndepărtate fruntarii ale împărăției. Europa era, în mare parte, deja creștinată; dar ideea unității creștine „dormita în semiconștiență”, imperiul fiind doar o grupare de neamuri cărora Carol cel Mare trebuia să-i confere calități de organism politic
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Durkheim a subliniat că, în mod obiectiv, crearea imperiului impunea, cu iminență, și „importante reforme pedagogice” care, la rândul lor, reclamau „un centru capabil să lumineze întregul imperiu”5. 8.3. Alcuin și schola palatinatc "8.3. Alcuin și schola palatina" Acest centrum pedagogic s-a dovedit a fi schola palatina. Nu era, se pare, nici aceasta o creație originală a marelui împărat, ci o mai veche tradiție merovingiană, regăsibilă și la alte neamuri de invadatori barbari. Acești regi par să
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu iminență, și „importante reforme pedagogice” care, la rândul lor, reclamau „un centru capabil să lumineze întregul imperiu”5. 8.3. Alcuin și schola palatinatc "8.3. Alcuin și schola palatina" Acest centrum pedagogic s-a dovedit a fi schola palatina. Nu era, se pare, nici aceasta o creație originală a marelui împărat, ci o mai veche tradiție merovingiană, regăsibilă și la alte neamuri de invadatori barbari. Acești regi par să fi fost afectați de un anumit complex de inferioritate culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]