807 matches
-
a descoperirii grotei Chauvet, prin care s-au schimbat destul de mult interpretările sale, devenite clasice. Secolul al XIX-lea se caracterizează și prin descoperirea stațiunilor care au devenit eponime ale culturilor arheologice, sau a altor obiective arheologice, definitorii în cunoașterea Paleoliticului european. Ne referim la celebra grotă de la Neanderthal (1856), eponimă pentru tipul fizic al creatorului culturilor și faciesurilor Paleoliticului mijlociu, sau la adăpostul de la Cro-Magnon (1868), unde au fost identificate cinci schelete care reprezintă tipul fizic al creatorului artei paleolitice
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
se caracterizează și prin descoperirea stațiunilor care au devenit eponime ale culturilor arheologice, sau a altor obiective arheologice, definitorii în cunoașterea Paleoliticului european. Ne referim la celebra grotă de la Neanderthal (1856), eponimă pentru tipul fizic al creatorului culturilor și faciesurilor Paleoliticului mijlociu, sau la adăpostul de la Cro-Magnon (1868), unde au fost identificate cinci schelete care reprezintă tipul fizic al creatorului artei paleolitice și a întregului ansamblu al Paleoliticului superior. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost precizate
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
grotă de la Neanderthal (1856), eponimă pentru tipul fizic al creatorului culturilor și faciesurilor Paleoliticului mijlociu, sau la adăpostul de la Cro-Magnon (1868), unde au fost identificate cinci schelete care reprezintă tipul fizic al creatorului artei paleolitice și a întregului ansamblu al Paleoliticului superior. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost precizate și marile culturi arheologice ale Paleoliticului superior european, prin descoperirea și cercetarea stațiunilor eponime, urmate de atribuirea caracteristicilor proprii, cronologice și culturale: Grota Aurignac, săpată de E.
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Cro-Magnon (1868), unde au fost identificate cinci schelete care reprezintă tipul fizic al creatorului artei paleolitice și a întregului ansamblu al Paleoliticului superior. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost precizate și marile culturi arheologice ale Paleoliticului superior european, prin descoperirea și cercetarea stațiunilor eponime, urmate de atribuirea caracteristicilor proprii, cronologice și culturale: Grota Aurignac, săpată de E. Lartet în 1860, specificul culturii aurignaciene fiind stabilite în 1906, de H. Breuil și E. Cartailhac, ca reprezentând începuturile
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
superior european, prin descoperirea și cercetarea stațiunilor eponime, urmate de atribuirea caracteristicilor proprii, cronologice și culturale: Grota Aurignac, săpată de E. Lartet în 1860, specificul culturii aurignaciene fiind stabilite în 1906, de H. Breuil și E. Cartailhac, ca reprezentând începuturile Paleoliticului superior european. Stațiunea La Gravette a fost cercetată începând din 1880, cultura arheologică ce a urmat Aurignacianului, fiind caracterizată drept Aurignacian superior (H. Breuil) apoi, Perigordian superior (D. Peyrony). În 1866 a fost descoperită stațiunea Solutré, devenită cultură arheologică prin
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
stațiuni paleolitice, nu numai în Franța, ci și în Spania, Italia, Germania, Austria, Rusia, Ucraina, Polonia, Cehia, România și R. Moldova, unde au fost identificate bogate și variate elemente de artă paleolitică, și pe care le putem include printre sanctuarele Paleoliticului superior european. Considerăm necesar să precizăm că, deși în 1830 s-a înființat la Iași Cabinetul de istorie naturală și medicină, cu un Cabinet numismatic și arheologic, cercetări efective au fost efectuate abia spre sfârșitul aceluiași secol, ocazionate de descoperirea
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
de către Theodor Burada. În prima jumătate a secolului al XX-lea, abatele H. Breuil vizitează mai multe stațiuni paleolitice în Transilvania și publică Stations paléolithiques en Transylvanie; fiind invitat de către C.S. Nicolăescu-Plopșor să viziteze peșterile cu elemente de artă, considerate paleolitice, abatele Breuil publică Travaux sur les peintures rupestres d’Olténie, precizând caracterul postpaleolitic al acestora. În aceeași perioadă, Et. Patte a vizitat mai multe stațiuni paleolitice din Transilvania, Moldova și Basarabia, pe care le-a luat în considerație în lucrarea
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
M. Cucolea, 2005) au realizat mai multe eseuri cu privire la arta și religiile preistorice, îndeosebi paleolitice, iar N. Ursulescu (2004) și D. Monah (1992, 1997) și-au concentrat preocupările spre domeniul neo-eneolitic al problematicii. II. Elemente de cronologie a Paleoliticului Pentru înțelegerea elementelor care stau la baza demersului nostru, considerăm necesară o succintă prezentare a evoluției Omului creator, a caracteristicilor elementare ale culturilor și faciesurilor paleolitice, dar și popularea pământului. - Între 4 și 3 MA, se evidențiază Australopithecus, din grupa
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
decorată cu șiruri de striuri oblice, dispuse în zig-zag; o plachetă de la Quneitra, Israel, de aceeași vârstă, avea incizii curbe (G. Davidescu, V. Chirica, M. Cucolea, 2005). - Între 500.000 și 200.000 de ani se include faza clasică a Paleoliticului inferior, care ocupă întregul teritoriu european. Se multiplică diversificarea tipurilor de unelte, a adăposturilor special amenajate și încălzite cu vetre de foc, inclusiv în peșteri (Lazaret, Franța), se constată existența unei strategii în folosirea spațiului locuibil și în practicile de
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
ofrandă funerară s-a descoperit o piesă bifacială din cuarțit, de o calitate excepțională (J. Clottes, 2005 a, p. 21). - Între 200.000 și 35.000, dintre Anteneandertalieni se evidențiază Omul de Neandertal, creatorul Musterianului ca principală cultură arheologică a Paleoliticului mijlociu din întreaga Lume veche, cu o întreagă gamă de realizări noi (stăpânirea tehnicii speciale de cioplire a uneltelor) și de perfecționare a celor anterioare (adăposturi, vetre, ateliere de cioplire a uneltelor). Spiritualitatea Neandertalienilor este certă prin ritualurile funerare, prin
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
mormânt pentru efectele lor terapeutice; dacă am lua în considerație numai ideea depunerii mortului pe un pat de flori, avem în vedere sentimentul estetic ca element de spiritualitate accentuată. - Între 40.000-35.000 și 10.000 se constată evoluția culturilor Paleoliticului superior pe toate continentele (evident, cu unele deosebiri cronologice și culturale), al căror creator este Homo sapiens sapiens. Principalele culturi arheologice (cu care vom opera și noi pe parcursul demersului pe care ni l-am asumat) sunt: Aurignacianul, care a cuprins
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
apogeul sculpturii monumentale, al basoreliefurilor devenite clasice, dar și prin continuarea artei parietale. Artiștii epocii au realizat adevărate frize de animale sculptate (Fourneau-du-Diable, Tuc d’Audobert Franța), de unde se poate deduce o anumită religiozitate a vânătorii; Magdalenianul, ultima cultură a Paleoliticului superior central- și vest-european, este datat între 18.000 și 11.500 BP și se caracterizează prin apogeul artei parietale, îndeosebi în spațiul franco-cantabric. În cadrul acestor culturi arheologice, cu sanctuare în grotele cu opere de artă, se individualizează stațiunile deschise
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
realizărilor artistice cu fundament religios, ori a inventarelor funerare ne determină să le includem printre manifestările notorii ale sacrului individual și colectiv, sanctuare în aer liber. Creatorul tuturor acestor frumuseți, materiale și spirituale, este Omul de tip Cro-Magnon. III. Sanctuarele Paleoliticului superior european Peste 200 de stațiuni, locuiri în grote și pe terasele unor râuri au fost descoperite și caracterizate ca dovezile cele mai concludente ale existenței sacrului individual și colectiv al comunităților umane în Paleoliticul superior. În cele ce urmează
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
de tip Cro-Magnon. III. Sanctuarele Paleoliticului superior european Peste 200 de stațiuni, locuiri în grote și pe terasele unor râuri au fost descoperite și caracterizate ca dovezile cele mai concludente ale existenței sacrului individual și colectiv al comunităților umane în Paleoliticul superior. În cele ce urmează vom încerca o prezentare sumară a celor mai importante, clasate pe criterii cronologice și culturale. Chiar dacă primele dovezi ale existenței unor practici coerente ce se pot încadra în spiritualitatea comunităților umane pot fi apreciate ca
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
cele ce urmează vom încerca o prezentare sumară a celor mai importante, clasate pe criterii cronologice și culturale. Chiar dacă primele dovezi ale existenței unor practici coerente ce se pot încadra în spiritualitatea comunităților umane pot fi apreciate ca datând din Paleoliticul inferior, la începutul Paleoliticului superior, grotele de la Fumane, Italia și Chauvet, Franța, de vârstă aurignaciană, pot fi considerate cele dintâi monumente arheologice care au îndeplinit rolul de sanctuar, al manifestării sacrului colectiv. Grota Fumane, Italia, conține locuiri umane datate în
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
încerca o prezentare sumară a celor mai importante, clasate pe criterii cronologice și culturale. Chiar dacă primele dovezi ale existenței unor practici coerente ce se pot încadra în spiritualitatea comunităților umane pot fi apreciate ca datând din Paleoliticul inferior, la începutul Paleoliticului superior, grotele de la Fumane, Italia și Chauvet, Franța, de vârstă aurignaciană, pot fi considerate cele dintâi monumente arheologice care au îndeplinit rolul de sanctuar, al manifestării sacrului colectiv. Grota Fumane, Italia, conține locuiri umane datate în Paleoliticul mijlociu și superior
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
inferior, la începutul Paleoliticului superior, grotele de la Fumane, Italia și Chauvet, Franța, de vârstă aurignaciană, pot fi considerate cele dintâi monumente arheologice care au îndeplinit rolul de sanctuar, al manifestării sacrului colectiv. Grota Fumane, Italia, conține locuiri umane datate în Paleoliticul mijlociu și superior, semnalate mai întâi în 1964. Un colectiv de specialiști de la mai multe universități și centre de cercetare, de caracter interdisciplinar, efectuează cercetări sistematice începând din 1988. Sedimentele ce adăpostesc locuirile aurignaciene (inclusiv pavajul unei locuințe special
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
treimea dinspre rădăcină, întregim tabloul acestei stațiuni-loc de ceremonii ale unor elemente de accentuată spiritualitate. Grota Chauvet, Franța, pare să fie, în momentul de față cea de a doua descoperire (în ordine strict cronologică) ce se poate include printre sanctuarele Paleoliticului superior european. A fost descoperită în 1994 de către un grup de speologi, conduși de Jean-Marie Chauvet. Mai multe echipe de specialiști, de caracter interdisciplinar (conduse de Jean Clottes, apoi, de J.-M. Geneste) au efectuat cercetări începând din 1998. În
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
ci redau doar ideea unor credințe, a unei religiozități, pe care o vom mai întâlni (oranta sau divinitatea om/animal) la alte sanctuare și la alte comunități umane, până în Eneoliticul carpato-dunărean. Sungir, Rusia, reprezintă, în cadrul demersului nostru, o stațiune-reper pentru Paleoliticul superior vechi din Europa de est, atribuită culturii arheologice cu vârfuri foliacee, și datată la 25.000 ± 200 ani BP. Au fost descoperite trei concentrații circulare, cu diametrul de aproximativ 20 m, cu piese litice, faună, ocru roșu, podoabe. S-a apreciat
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Aurignacianului, a fost caracterizată prin dezvoltarea artei mobiliare, în concordanță cu ideile religioase ale comunităților umane; este, de asemenea, perioada când au fost create celebrele Venus sau variante ale reprezentării feminine, ceea ce demonstrează certitudinea apariției unei noi ideologii în religiile Paleoliticului superior. Grota Gargas, Franța, descoperită în 1870, este celebră îndeosebi prin reprezentarea mâinilor: peste 250 exemplare, a gravurilor de animale, 143 (numai 5 animale pictate), dar și prin bogatele resturi paleontologice. Frapează prezența mâinilor pictate, care nu însoțesc alte figuri
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
morminte de copii, probează existența unor locuri cultice importante pentru manifestările religioase ale vremii. Grota Paglicci, Italia, a fost descoperită și cercetată începând din a doua jumătate a secolului trecut. A fost locuită, ca și alte numeroase stațiuni, începând din Paleoliticul inferior, dar Gravettianul de aici se remarcă prin arta mobiliară și parietală (A. Palma di Cesnola, 1988). Pe baza unui fragment de tibie de bovideu, gravată, nivelul de locuire a fost datat la 22.600 ± 450 BP. Gravura reprezintă un
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
galete asupra cărora s-a constatat intervenția intenționată a oamenilor, dar fără a se putea preciza caracterul cultual al acesteia. Prezența statuetelor (chiar dacă una dintre ele este zveltă, iar a treia, doar o eboșă), demonstrează importanța divinității feminine în religiile Paleoliticului superior, îndeosebi începând cu cultura gravettiană. Stațiunea de la Dolni Vestonice, Moravia, cunoscută încă din sec. al XVII-lea, dar cercetată arheologic începând din1920, reprezintă unul dintre cele mai complexe sanctuare ale Gravettianului european, deoarece se îmbină elementele funerare cu acelea
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
cai-bizoni-semne diverse; al doilea, bine păstrat, reprezintă adevăratul sanctuar, cu întreaga gamă de reprezentări, în sălile D-S cu aceleași complementarități: bouri-cai, bizoni-cai-semne, bouri-bizoni-cai, bour-calmuflon-semne. A. Leroi-Gourhan (1965, p. 259) a remarcat că Gabillou se află printre marile sanctuare ale Paleoliticului superior: Lascaux, Niaux, Combarelles, unde se constată repetarea temei principale, organizată în funcție de topografia internă a grotei: compoziții animaliere cu semne specifice uneori. Astfel, semnele feminine se înscriu într-o serie de 12 pătrate închise, compartimentate (cloisonnés), dar inteligent organizate, care
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Cap-Blanc etc.). IV. Interpretarea faptelor Pornind de la cele mai simple elemente de artă, semnele, unele cu rol pur decorativ, dar și semne cu importanță profundă, spirituală, religioasă, avem de căutat sensul câtorva dintre cele mai importante motive decorative din arta Paleoliticului superior: prezența feminină, prezența masculină, fiecare cu mai multe variante de tratare-interpretare, vânătorul cu rol magic și cu substituirea animalului, dar și manifestări coerente, continui, cu valoare simbolică și sacră: înmormântările. Din punct de vedere cronologic, nu putem omite elementele
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
masculină, fiecare cu mai multe variante de tratare-interpretare, vânătorul cu rol magic și cu substituirea animalului, dar și manifestări coerente, continui, cu valoare simbolică și sacră: înmormântările. Din punct de vedere cronologic, nu putem omite elementele de aceeași valoare din Paleoliticul inferior, referitoare la umanizarea obiectelor amorfe prin transformări sau prin aducerea lor în mediul deja sacralizat ca urmare a prezenței omului. În același sens, trebuie să admitem că domesticirea, stăpânirea și apoi folosirea intenționată, permanentă a focului, a constituit o
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]