656 matches
-
Țara Moldovei?!?! Da au ba?! exclamă sever Ștefan. Și când se încruntă Măria sa... Tăutu îi sare în ajutor, cu glas moale: În vreme de zurbă, tâlharii scot capul... Scot capul... se agață Mihail de colacul de salvare, îngânând abia. Și paloș n-ai să li-l retezi?! Am lanțuri! ridică Mihail capul, cutezător. Aaa! se luminează Ștefan. I-ai cetluit... Zi așa, spătare, o moaie el și-l bate pe umăr să-l îmbuneze, dar imediat se încruntă. Parcă totuși poruncisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pentru stabilirea viitoarelor relații cu Europa. Convingerea lui era atât de mare, Încât a susținut În Parlament semnarea Convenției care, deși era dezavantajoasă pentru industria națională, asigura „neatârnarea noastră economică" față de Turcia și că, În felul acesta, "fără a scoate paloșul putem cere neatârnarea noastră economică”. Fiind pentru apropierea de Germania, s-a plasat, inevitabil, pe poziții antițariste, criticând hotărârea guvernului I.C. Brătianu de a participa la războiul ruso- turc (1877- 1878), alături de Rusia, În lipsa unei convenții de colaborare, susținând că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
spunem că „Poarta singură se Îndărătnicește a ne contesta un drept, pe care toată lumea ni-l recunoaște”. Carp declara că românii erau În fața celui mai important act care a fost făcut de la Unire și de la fondarea Dinastiei, „fără a scoate paloșul, putem crea neatârnarea noastră economică”. În ceea ce privește problema egalității supușilor (cum că se urmărea naturalizarea evreilor), Carp l-a Îndemnat pe Boerescu să observe că În „toate tratatele de comerț, din toate țările lumei,....se stipulează egalitatea Între diferiți supuși și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Potârniche se intitulează, printr-o formulă exactă, "portretele pământului". Este o mărturisită stare psihologică a asistentului care își trăiește universul în portretul pământului. Pe aceste panouri se citește istoria unui neam, a unei țări sfâșiate în două ca de un paloș, de curgerea tulbure a Prutului. Istoria celor două părți ale aceluiași pământ s-a umplut, de o parte, cu siberii și "pahoduri", de cealaltă parte, cu temnițe și canale de sânge. Purtându-și stigmatul cicatricii acestei sfâșieri, portretele pământului sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la Scheia, la Cosmin, la Lențești... Unde sunt... bătrânul Manuil și Goian, și Știbor, și Cînde, și Dobrul, și Juga, și Gangur, și Gotcă, și Mihai spătarul, și Ilea Huru comisul, și Dajbog pârcălabul, și Oană, și Gherman, și fiara paloșului... Boldur?... Pămînt!... Și pe oasele lor s-a așezat și stă tot pământul Moldovei ca pe umerii unor uriași!..." Viforul ne înfățișează un epigon al marelui Ștefan, pe Ștefăniță, blazat, apăsat de memoria moșului, invidios de slava lui postumă. Ideea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care sunt unele din cele mai sub-stanțiale și mai frumoase pagini despre trecutul societății moldovenești; și bogatele, instructivele și plăcutele volume ale dlui Radu Rosetti, Povești și Alte povești moldovenești, Amintiri și romanele sale Păcatele Slugerului și mai ales Cu paloșul, romanul cel mai palpitant scris în limba noastră, atât de plin de viață veche românească, istorică și legendară. Și, să mai adăugăm romanele istorico-soci-ale ale lui D. Moruzi. Dacă, în sfârșit, ne întoarcem privirile la o altă preocupare cu "ale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-s cu fiere de șerpi. Chip fioros, glasul crunt, icoana lui Marte întreagă; Barba și pletele lor n-au fost tăiate nicicînd. Mîna deprinsă le e să-nfigă în dușmani cuțitul, Care la orice barbar stă lîngă șold în chimir. Paloșul lor tăios biruie orișice drept. Largii nădragi și cojocul de ger îi păzesc anevoie. Iar fiorosul lor chip e acoperit de lung păr. Doar la puțini mai găsești vreo urmă de limbă grecească, Schimonosită și ea de al barbarului glas
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
noapte, București, 1956; De la inimă la inimă, București, 1957; Ecaterina Teodoroiu, București, 1957; Când au plecat cocorii..., București, 1958; Eroina de pe Jii, București, 1958; Cătălina (Adevărata viață a eroinei Ecaterina Teodoroiu), București, 1959; ed. (Fata cu arma), I, București, 1962; Paloșul de foc, București, 1959; Rapsodia română, București, 1960; Itinerar liric: George Enescu, București, 1961; Carnet de cazarmă, București, 1962; Noul comandant, București, 1962; Așa cum a fost, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1963; Pentru pionierii țării, București, 1963; Cantata eroică
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
din toate funcțiile deținute. După 1990 este director al Casei de Editură și Presă Galaxia Românească și al publicațiilor „Galaxia românească”, „Violența”, „Alarmă de gradul zero”. Debutează la „Scrisul bănățean”, iar în volum în 1954, cu romanul istoric Brazdă și paloș (volumul II, 1956). T., unul din cei mai prolifici autori postbelici, încearcă să acopere în cărțile sale aproape toate compartimentele istoriei naționale, selectând episoade semnificative, privite din perspectivă realistă, într-o proză-document. Naratorul beneficiază și de experiența unui om de
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
accent pe mesajul ideologic. T. are și o obsesie a minuțiozității: bunăoară, notează consecvent ora, ziua, anul evenimentului relatat. Personajul său preferat pare a fi Mihai Viteazul, model eroic, acoperind, ca figură exemplară, cărțile sale cele mai importante: Brazdă și paloș și Vulturul (I-IV, 1971-1974; Premiul „Ion Creangă” al Academiei RSR). Preconiza, de altfel, o „sinteză a veacurilor”, intitulată Gesta valachorum, care ar fi cuprins, pe lângă cele două romane, și Strămoșii (1967), Călărețul roșu (1976), Corsarul (1984), Vitejii (I-II
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
1974), al câtorva texte de teatru TV, ca și al unor nuvele, jurnale de călătorie și reportaje de croazieră. Numeroase sunt, după 1989, tentativele lui T. de a aborda aspecte controversate ale istoriei românești, și nu numai. SCRIERI: Brazdă și paloș, I-II, București, 1954-1956; Interceptarea, București, 1963; Muntele, I-II, București, 1963-1967; Atac la sol, București, 1965; Steaua de mare, București, 1966; Popas în Madagascar, I-II, București, 1967; Strămoșii, București, 1967; Dincolo de linii, București, 1968; Taina recifului, București, 1968
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
în colaborare cu Marin Dragu), București, 1983; Corsarul, București, 1984; Croazieră contra cronometru, București, 1985; Croaziera cu vele (în colaborare cu Teodor Asimit), București, 1985; Vâltoarea, București, 1987; În luptă cu valurile, București, 1992. Repere bibliografice: Sanda Radian, „Brazdă și paloș”, VR, 1954, 11; Mihai Gafița, Trei romane istorice, „Scânteia tineretului”, 1955, 5; Savin Bratu, Un nou roman istoric, GL, 1955, 13; Traian Liviu Birăescu, Romanul unui tânăr scriitor, O, 1955, 2; Traian Liviu Birăescu, Romanul unei epoci de glorie, O
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Bellow, Aleksandar Ti½ma, José Saramago). Invitatul urma să participe la seminarul dedicat operei sale și să prezinte, În fața colegiului, o lecture cu subiect la alegere. Cele trei cărți de proză selectate pentru curs (Inferences from a Sabre - Deducții asupra unui paloș, A Different Sea - Oaltă mare și Microcosms - Microcosmosuri) le-am analizat În clasă, conform procedurii, Înainte de sosirea autorului. Preliminarii firești ale unei dezbateri estetice și morale, pe care scrisul lui Magris o impune, dar și orientarea studenților În premisa istorică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la o fază semiindustrială care impune o dotare tehnică corespunzătoare. Încercările făcute în cadrul Institutului de Cercetări pentru Apicultură au dus la elaborarea unui proces tehnologic de preparare a extractului moale de prepolis, care cuprinde următoarele operațiuni și dotare tehnică (E. Paloș, N. Petre, C. Andrei ): 1. Selectarea propolisului: pentru obținerea unui preparat cu un conținut cît mai bogat în substanțe active, este necesar să se selecteze blocurile de propolis urmărindu-se mai ales ca acestea să nu conțină un procent ridicat
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
147 Pentru demonstrarea acestui lucru sînt necesare cercetări care să ducă la folosirea acestor substanțe și la asigurarea acțiunilor antivirale atît pe animale cît și pe culturi de celule (Juncu et al, 1989). 148 Juncu V, Gîdoiu T, Babii R, Paloș E, Cercetări privind acțiunea propolisului și păsturii în infecția gripală experimentală, în Harnaj V (editor), Produsele Stupului, hrană, sănătate, frumusețe, Editura Apimondia, 1989, 59-62. 149 Bogdanov S, Matzke A, Propolis-ein naturliches Antibiotikum, in Matzke A, Bogdanov S (eds) Der Schweizerische
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
230, 1988. 31. Hegazi A.G., Propolis - a review, Bee Informed, 5, 2,3: 5, 22-23, 67, 23-28, 1998. 32. Jaubert G.T., Compt.Rend.Acad.Sci., 184, 1134, 1927. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 56 33. Juncu V, Gîdoiu T, Babii R, Paloș E, Cercetări privind acțiunea propolisului și păsturii în infecția gripală experimentală, în Harnaj V (editor), Produsele Stupului, hrană, sănătate, frumusețe, Editura Apimondia, 1989, 59-62. 34. Kardacov V.P., Propolis, aminoacids and European foul brood, Teknol.Proiyvod.Prod.Pcelovodstvo, 151-153, 1980. 35
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
, Gheorghe (29.X. 1898, București - 29.III.1965, Paloș, j. Brașov), folclorist. După ce urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, cursurile de vară pentru învățători din Săliște și Deva și pe cele ale Școlii Normale din Sibiu (1922-1924), funcționează ca învățător în Plotonești-Ciuc, Bârsău-Ilia, Cobor și Roadeș-Agnita și la Paloș
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Paloș, j. Brașov), folclorist. După ce urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, cursurile de vară pentru învățători din Săliște și Deva și pe cele ale Școlii Normale din Sibiu (1922-1924), funcționează ca învățător în Plotonești-Ciuc, Bârsău-Ilia, Cobor și Roadeș-Agnita și la Paloș. Regiunea Cohalmului, din fostul județ Târnava Mare, și-a găsit în el un asiduu cercetător, care a cules creații folclorice, a organizat expoziții etnografice și intenționa să consacre zonei o monografie: Sate târnăvene din ținutul Rupea-Cohalm. C. a editat un
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
vie, de iubire și gelozie”, strigături „cari relevă un admirabil simț al umorului, observație pătrunzătoare, subtilitate”. Cele mai semnificative și ample culegeri îi apar în ultimii ani de viață (Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea și Nunta la Paloș, 1962, iar postum, Comori din Ardeal, 1966). Dacă în majoritatea culegerilor sale cântecele de nuntă, bocetele sunt de mare autenticitate folclorică, multe dintre cântecele Rozaliei Cernea, sora sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei cântărețe populare. Culegeri: Floricele din jurul
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei cântărețe populare. Culegeri: Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929; Cântece ardelenești (regiunea Cohalmului), Cluj, 1929; Strigături și chiuituri de joc din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), Cluj, 1930; Cântări de mort din regiunea Cohalmului-jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântări religioase din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Colinde de Crăciun din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de dragoste din
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
București, 1931; Doine de dragoste din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de război (1914-1919) din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântece ostășești din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Strigături de ospăț din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), București, 1931; Doine de jale din regiunea Cohalmului, București, 1931; Strigături de joc din jud. Sibiu, Sibiu, 1940; Flori sibiene, Sibiu, 1941; Patriotism ardelean, Cluj, 1945; Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea, Nunta la Paloș
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Paloș (jud. Târnava Mare), București, 1931; Doine de jale din regiunea Cohalmului, București, 1931; Strigături de joc din jud. Sibiu, Sibiu, 1940; Flori sibiene, Sibiu, 1941; Patriotism ardelean, Cluj, 1945; Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea, Nunta la Paloș, în Folclor din Transilvania, II, îngr. Ioan Șerb, București, 1962, 5-195; Comori din Ardeal, în Folclor din Transilvania, IV, îngr. Dumitru Lazăr, pref. Mihai Pop, București, 1966. Repere bibliografice: Ovidiu Bârlea, Gheorghe Cernea, REF, 1965, 4; Dan Botta, Scrieri, IV
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
dată, toți autorii români sunt într-un fel sau altul inventați: "De unde în fine evgheniși bieții Cogălniceni, Alecsandri, toți bieții în -eni și în -ești și mai vârtos bietul Heliade Rădulescu de la Obor, ca să se puie cineva pe dânșii cu paloșul sau cu lataierul răposatului Pralea. Ar fi și păcat de Dumnezeu să calomnie cineva de evgheniși niște asemenea creștini"112. Dar trebuie să mai remarcăm aici și o altă preocupare, mai subtilă, pentru traducerea numelui. În registru pamfletar, Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dăinuire cupole de veac la locuri de plecăciune: Voroneț, Putna, Tazlău, Pângărați, Dobrovăț, Războieni, Iași... Mare, în micimea ta de pământean să fii Ștefane luptând pentru țara ta și să știi că hotarul ei se poate apăra Numai cu plânsul paloșului. Drept în stirpea ta voievodală să fii Ștefane putând... răbdând... plămădind... în pământul moldav evlavie, orizonturi, bărbăție. Sfânt, sfânt vei fi Ștefane, puternice viteaz acum și-n vecii vecilor. Vasile BARBU
Glas de înger cititorului smereniei. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Barbu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2348]
-
Acum, la trecerea lui în lumea drepților, fie-mi îngăduit ‘iubiți iubitori’ ai cuvântului care înaltă, care învață și mai ales care luminează, fie-mi îngăduit să aduc omagiul nostru al tuturor omului care a luptat cu sabia cuvântului, cu paloșul exprimării calde și neduplicitare. L-am cunoscut în tumultul bătăliei pentru promovarea versului românesc și creștinesc, în inimaginabila lui trăire a cuvântului armonios ’’pe stil nou’’ de care a rămas legat toată viața lui. Era riguros în tot ce scria
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]