1,085 matches
-
vecinătății cu sinusul carotidian, poate apare bradicardie. Există chirurgi care susțin că acest fenomen se poate preveni prin infiltrarea spațiului dintre ACI și ACE cu lidocaină 1%. Atât ACI cât și ACE se disecă până deasupra leziunilor ateromatoase, evidențiate prin palpare. Dacă disecția trebuie prelungită superior la nivelul ACI, trebuie evidențiat și prezervat nervul hipoglos, care încrucișează anterior ACI, imediat superior de bulbul acesteia; lezarea acestui nerv produce devierea ipsilaterală a limbii și dificultăți de deglutiție. Pentru o mobilizare suplimentară spre
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
Bethesda și indicele de diferențiere Koss; - conizația este contraindicată în cazul tumorilor macroscopice vizibile; - pot apare cancere invazive în intervalul dintre două recoltări, într-o proporție mai mare la femeile tinere. - metode speciale de diagnostic pentru definirea extensiei: - inspecție și palpare sub anestezie generală; - metode imagistice (ecografie renală; ganglioni lomboaortici); - cistoscopie și rectoscopie; - metode biochimice de laborator standardizate. Factori prognostici nefavorabili - mărimea tumorii > 4 cm; - extensia endometrială, parametrială, vaginală; - invazia ganglionilor pelvini și lomboaortici; - forma histologică de adenocarcinom; - vârsta sub 30
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
polimorf, sdr. Peutz-Jeghers. Se începe cu pielea ariilor expuse și, pe măsura examenului și a altor regiuni. - starea de nutriție: țesutul celulo-adipos și muscular (obezitate, cașexie). Se măsoară grosimea pliului la nivelul tricepsului. 2. Examenul loco-regional - se face prin inspecție, palpare, percuție ascultație și prin metode speciale. În același timp se întreabă bolnavul despre cauzele subiective la nivelul fiecărui segment. Se măsoară dimensiunile în 2 diametre ale formațiunii tumorale sau ganglionare, se precizează mobilitatea, consistența, eventuala fluctuență, limitele, sensibilitatea dureroasă, aderența
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
denivelări (semnul treptei), mobilitate, durere la percepție, puncte dureroase. Sânul și axila - examinarea corectă a sânului cu mâinile ridicate deasupra capului din fața și profil, comparativ; - aspectul tegumentelor: roșeața, noduli de permeație, piele cu aspect de "coaja de portocală", ulcerații; - palparea cu palma a plat, concentric, toate cadranele; - se exprimă mamelonul bilateral și se recoltează dacă este necesar; - se examinează axila bilateral; - se examinează regiunile supraclaviculare bilateral. Se cercetează sensibilitatea superficială și profundă a membrului superior, reflexul bicipital, stilo-radial, atrofiile musculare
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
reflexul bicipital, stilo-radial, atrofiile musculare la nivelul mâinii, mișcările active și pasive în diversele articulații. Se evaluează comparativ forța musculară. Se trece apoi la examenul aparatului respirator: - forma toracelui; - amplitudinea excursiilor costale; - sonoritatea pulmonară la percuție; - transmiterea vibrațiilor vocale la palpare; - ascultația murmurului vezicular. În continuare, bolnavul este culcat pe spate, trecându-se la examinarea sistemului cardio- vascular: - se palpează vârful cordului; - se asculta inima la vârf, în focarul pulmonar și aortic, palpându- se simultan pulsul la artera radială; - se examinează
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
precanceroase) - condiții de viață: obiceiuri alimentare, sexuale, alcool, tutun...... - profesie: noxe cancerigene .......... - stare prezentă: bolnav de tip.........(cașexie, malnutriție), greutate........, înălțime......., indice de performanță.......... La examenul local am găsit următoarele modificări la: - semne directe ale formațiunii tumorale, adenopatii, metastaze: inspecție......... palpare........... percuție......... ascultația........... tușeu (vaginal, rectal).......... - semne indirecte: scurgeri anormale, hemoragii, compresiuni, dureri, sindroame paraneoplazice. La examenul aparatelor și sistemelor am găsit următoarele modificări (tegumente și mucoase, țesut celulo-adipos, sistem limfo-ganglionar, sistem osteoarticular, aparat respirator, aparat cardio- vascular, aparat digestiv, aparat
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
generale și speciale ale compensației de analizatori cu posibilități normale de funcționare.” Astfel, la deficienții auditivi văzul devine canalul principal de recepție a vorbirii, prin intermediul labiolecturii și cititului ajutat de canalul vibrotactil. Deci la surzi autoreglarea pronunției se realizează prin palparea organelor fonatorii. b. Particularități psihice: COPILUL AUZITOR COPILUL DEFICIENT AUDITIV La vârsta intrarii în grădiniță, conform sistematizării stadiale pe care o face Piaget, dezvoltarea intelectului copilului se află în etapa desăvârșirii inteligenței senzorio-motorii. Cunoașterea la această vârstă se realizează figurativ
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
stadiile inițiale, boala avansată loco-regional sau metastatică. Examenul obiectiv evidențiază prezența icterului, semnului Courvoisier-Terrier și a hepatomegaliei, în cancerul de cap de pancreas. Hepatomegalia poate fi neregulată, dar adesea metastazele pancreatice sunt nesesizabile la examenul obiectiv („în pete de lumânare”). Palparea unei mase tumorale în hipocondrul drept sau epigastru este rară și denotă un stadiu avansat. Posibilitatea palpării unei mase tumorale profunde la nivel epigastric este mai crescută în cancerul de corp de pancreas, dar denotă o fază evoluată. Uneori, se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
în cancerul de cap de pancreas. Hepatomegalia poate fi neregulată, dar adesea metastazele pancreatice sunt nesesizabile la examenul obiectiv („în pete de lumânare”). Palparea unei mase tumorale în hipocondrul drept sau epigastru este rară și denotă un stadiu avansat. Posibilitatea palpării unei mase tumorale profunde la nivel epigastric este mai crescută în cancerul de corp de pancreas, dar denotă o fază evoluată. Uneori, se percepe un suflu sistolic abdominal pe aria de proiecție a arterei splenice, care este comprimată de către masa
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
venoasă este o durere de postură și nu de efort, cedează la mers în poziție clinostatică și la ridicarea extremității. Posibil ca cea mai frecventă etiologie nevasculară care mimează claudicația intermitentă, să fie radiculopatia lombară ce cauzează durere nervoasă [20]. Palparea pulsului arterial face diagnosticul mai ușor chiar în condițiile în care bolnavii au edeme la nivelul membrelor inferioare. Durerea de repaus este cel de al doilea simptom major care determină prezentarea pacientului la medic, ea apărând la pacienții cu ischemie
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ischemie arterială periferică, topografiei și naturii obstacolului vascular. Examenul clinic se efectuează obligatoriu apreciind modificarea observată la un membru, comparativ cu celălalt membru. Diagnosticul clinic vizează trei aspecte importante: 1. inspecția: atitudinea, fizionomia, constituția, starea de nutriție, aspectul extremității; 2. palparea: modificările locale ale temperaturii cutanate, modificările pulsului arterial, teste clinice, tumori pulsatile, vasculare, teleangiectazii, tulburări de sensibilitate la palparea tegumentelor; 3. auscultația arterelor: existența suflurilor sau a freamătelor arteriale. Inspecția arterelor a) Atitudinea: în ischemiile severe avansate bolnavul într-o
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
comparativ cu celălalt membru. Diagnosticul clinic vizează trei aspecte importante: 1. inspecția: atitudinea, fizionomia, constituția, starea de nutriție, aspectul extremității; 2. palparea: modificările locale ale temperaturii cutanate, modificările pulsului arterial, teste clinice, tumori pulsatile, vasculare, teleangiectazii, tulburări de sensibilitate la palparea tegumentelor; 3. auscultația arterelor: existența suflurilor sau a freamătelor arteriale. Inspecția arterelor a) Atitudinea: în ischemiile severe avansate bolnavul într-o primă fază își atârnă piciorul afectat pe marginea patului, ulterior își prinde extremitatea bolnavă cu amândouă mâinile ridicând-o
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
aortei abdominale: în treimea inferioară a regiunii epigastrice la pacienții astenici, nevrotici și femeile cu gastroen-teroptoză; nu trebuie confundate cu semnul Harzer - pulsații epigastrice, sub apendicele xifoid, determinate de hipertrofia ventriculară dreaptă. Pot fi întâlnite și în anevrismele aortei abdominale. Palparea arterelor și pulsul arterial Palparea pulsului arterial este o etapă majoră, obligatorie în diagnosticul sindroamelor arteriale, efectuându-se în locuri de elecție, comparativ la ambele membre, fiecare loc de palpare având o anumită metodă specifică. Pulsul arterial este expresia deplasării
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
a regiunii epigastrice la pacienții astenici, nevrotici și femeile cu gastroen-teroptoză; nu trebuie confundate cu semnul Harzer - pulsații epigastrice, sub apendicele xifoid, determinate de hipertrofia ventriculară dreaptă. Pot fi întâlnite și în anevrismele aortei abdominale. Palparea arterelor și pulsul arterial Palparea pulsului arterial este o etapă majoră, obligatorie în diagnosticul sindroamelor arteriale, efectuându-se în locuri de elecție, comparativ la ambele membre, fiecare loc de palpare având o anumită metodă specifică. Pulsul arterial este expresia deplasării laterale a peretelui arterial determinată
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ventriculară dreaptă. Pot fi întâlnite și în anevrismele aortei abdominale. Palparea arterelor și pulsul arterial Palparea pulsului arterial este o etapă majoră, obligatorie în diagnosticul sindroamelor arteriale, efectuându-se în locuri de elecție, comparativ la ambele membre, fiecare loc de palpare având o anumită metodă specifică. Pulsul arterial este expresia deplasării laterale a peretelui arterial determinată de impactul cu sângele circulant. Șocul produs de distensia bruscă și energică a peretelui aortic în momentul sistolei ventriculare stângi determină apariția undei pulsatile. Viteza
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
sângele circulant. Șocul produs de distensia bruscă și energică a peretelui aortic în momentul sistolei ventriculare stângi determină apariția undei pulsatile. Viteza de propagare (5-9 m/s) depinde de rigiditatea arborelui vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea se face metodic, într-o anumită ordine, fără a se „sări” vreo arteră importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
apariția undei pulsatile. Viteza de propagare (5-9 m/s) depinde de rigiditatea arborelui vascular și forma ei poate fi studiată cu ajutorul sfigmomanometrelor. Palparea se face metodic, într-o anumită ordine, fără a se „sări” vreo arteră importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur. După Allen și colaboratorii, intensitatea pulsațiilor arteriale
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
bolnav în timp și după anumite tratamente (medicale, intervenționale, chirurgicale și/sau combinate) se recomandă alcătuirea unei scheme cu trecerea prezenței sau absenței pulsurilor în locurile de elecție menționate mai sus (scanează imaginea omului cu poziția de puls). Tehnici de palpare a pulsului: 1. Palparea arterei femurale se face în regiunea triunghiului Scarpa, sub ligamentul inghinal, examinatorul fiind situat în partea dreaptă a pacientului aflat în decubit dorsal; se palpează cu vârfurile degetelor II-III-IV, aplicate de-a lungul axei longitudinale a
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
după anumite tratamente (medicale, intervenționale, chirurgicale și/sau combinate) se recomandă alcătuirea unei scheme cu trecerea prezenței sau absenței pulsurilor în locurile de elecție menționate mai sus (scanează imaginea omului cu poziția de puls). Tehnici de palpare a pulsului: 1. Palparea arterei femurale se face în regiunea triunghiului Scarpa, sub ligamentul inghinal, examinatorul fiind situat în partea dreaptă a pacientului aflat în decubit dorsal; se palpează cu vârfurile degetelor II-III-IV, aplicate de-a lungul axei longitudinale a membrului inferior. Absența pulsațiilor
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
vârfurile degetelor II-III-IV, aplicate de-a lungul axei longitudinale a membrului inferior. Absența pulsațiilor: obstrucția aortei abdominale, arterei iliace comune, arterei iliace externe; diminuarea pulsațiilor fiind secundară stenozelor de diferite grade ale acelorași segmente arteriale sau coarctației de aortă. 2. Palparea arterei poplitee (fig. 21.5, 21.6) se efectuează utilizând două metode: a) bolnavul este în poziție șezândă sau în decubit dorsal cu membrele inferioare întinse sau semiflectate, iar examinatorul își fixează ambele police sub rotulă, iar cu vârful ambelor
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
dreaptă călcâiul drept al bolnavului, mâna stângă cuprinde glezna bolnavului cu policele pe fața externă, iar cu degetele I-IV se palpează artera tibială posterioară. La pacienții obezi sau la cei care prezintă edem de orice cauză al membrului inferior, palparea arterei tibiale posterioare este dificilă. Absența sau diminuarea pulsațiilor la nivelul arterei tibiale posterioare este determinată de afectarea ocluzivă sau stenotică a arterelor gambei sau a segmentelor supraiacente. 4. Artera tibială anterioară, datorită situației anatomice speciale se palpează foarte rar
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
mod normal artera dorsală a piciorului deviază stânga sau dreapta cu până 2-5 cm față de linia mediană, iar în 8% din cazuri poate fi absentă sau are devieri foarte mari față de traiectul normal, lucru ce implică o atenție sporită în palparea arterei pedioase. Lipsa pulsațiilor la nivelul arterei dorsale a piciorului este determinată în special de ocluzii vasculare gambiere (ateroscleroză obliterantă, trombangeită obliterantă, arteriopatie diabetică, arterite reumatismale etc.). Uneori, datorită dezvoltării în timp a numeroase colaterale, în ocluziile înalte aorto-ilio-femurale, pot
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
arterite reumatismale, rickettsiene, boala Takayasu etc. 9. Aorta abdominală se palpează cu bolnavul în decubit dorsal în expir și cu membrele inferioare flectate. Se aplică o presiune blândă cu vârful degetelor în treimea superioară a regiunii epigastrice, paraombilical stânga. Prin palpare se simt pulsațiile sistolice, un eventual tril sau se poate evidenția o dilatare anevrismală a aortei abdominale. 10. Artera carotidă dreaptă (fig. 21.7) se palpează cu vârfurile degetelor mâinii stângi ale examinatorului plasate în regiunea cefei, iar cu policele
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]