1,073 matches
-
15%) și colonul descendent (10%). Aceste formațiuni pot fi benigne, necanceroase, ca niște proliferări celulare strict locale, fără migrație și fără regenerare În țesuturile Învecinate. Timp de 6-12 luni, nu prezintă nici un simptom alarmant. Într-o fază mai avansată, la palparea abdomenului, se poate simți o formațiune tumorală, dură, nedureroasă, de dimensiuni variate, mobile sau fixate de țesuturile vecine.\ Tumorile apărute la nivelul colonului și rectului pot fi benigne (necanceroase), mai frecvent sub formă de polipi intestinali sau pot fi maligne
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
durerii, urmărindu-se: localizarea ei, orarul ei (diurnă sau nocturnă), cauzele durerii, modul în care debutează (lent sau brusc), intensitatea și vechimea ei, modul în care a evoluat (continuu sau discontinuu). În examenul clinic se aplică metodologia clasică, inspecția și palparea: la inspecția statică se urmărește dacă există un dezechilibru în sens frontal (scolioza) sau sagital (hipercifoza sau spate plan), precum și starea musculaturii vertebrale. La inspecția dinamică - subiectul în poziția așezat - se va urmări: suplețea sau contractura în mișcările de flexie
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și cele obiective, în vederea stabilirii programului recuperator, adecvat afecțiunii respective. Ca simptome subiective ale aparatului locomotor, pacientul poate prezenta: durere, impotență funcțională, atitudine vicioasă și diformitate, tulburări de sensibilitate. Ca simptome obiective sunt utilizate reacțiile și efectele determinate de: inspecția, palparea și auscultația pacientului, la care se adaugă și unele manevre specifice, precum și determinarea mobilității pasive și efectuarea unor măsurători (Baciu, 1981b). Deficitul motor al copiilor și tinerilor poate fi apreciat și prin intermediul unor teste care pun în evidență nivelul aspectelor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
înceți, nesiguri, neajutorați. Astfel, se ajunge la diagnosticul unei leziuni cerebrale minime, care necesită un tratament de specialitate (Albu, Albu, Petcu, 2001). EXAMINAREA APARATULUI LOCOMOTOR - Apreciere a nivelului tulburărilor trofice și funcționale ale aparatului muscular, ce se realizează prin: inspecție, palpare și măsurători. Inspecția se adresează părților simetrice ale corpului, acordându-se atenție feței, centurii scapulare și pelviene, părților distale ale extremităților cum ar fi: eminența tenară, eminența hipotenară, mușchii interosoși. Palparea urmărește în principal: volumul, conturul și consistența mușchiului (mușchiul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
funcționale ale aparatului muscular, ce se realizează prin: inspecție, palpare și măsurători. Inspecția se adresează părților simetrice ale corpului, acordându-se atenție feței, centurii scapulare și pelviene, părților distale ale extremităților cum ar fi: eminența tenară, eminența hipotenară, mușchii interosoși. Palparea urmărește în principal: volumul, conturul și consistența mușchiului (mușchiul normal este elastic, după comprimare revenind imediat la forma inițială). În miotonie este tare și ferm; în pseudohipertrofie prezintă consistență de cauciuc; mușchiul degenertat, atrofic, este moale. Măsurătorile folosesc centimetrul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fr. hypertonie, cf. gr. hyper - peste, tonos - tensiune) - Exagerare a tonusului muscular care antrenează o stare de contractură în raport cu o cauză locală sau neurologică. Hipertonia se evidențiază clinic prin fixarea segmentelor într-o anumită poziție, mușchii contractați sunt fermi la palpare, tendonul muscular este întins, iar motilitatea segmentelor în articulații duce la o rezistență marcată și o amplitudine scăzută. În funcție de modul în care leziunea afectează sistemul piramidal sau extrapiramidal, vom întâlni- după Pendefunda et al. (1992) - hipertonia piramidală și hipertonia extrapiramidală
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tonusului muscular, forța musculară, capacitatea de a executa mișcări antigravitaționale, cât și posibilitatea de a face bilanțul muscular al oricărei grupe de mușchi; metode subiective - concretizate în evaluări prin apreciere vizuală asupra fiecărei părți din corp, subiectul fiind în ortostatism, palparea reperelor anatomice pentru a evidenția punctele dureroase sau porțiunile de mușchi ce pot fi atrofiați sau spastici, dacă tegumentele indică stări inflamatorii sau tulburări circulatorii. METODOLOGIA APLICĂRII EXERCIȚIULUI FIZIC TERAPEUTIC - Acțiunea terapeutică este structurată pe secvențe: 1) poziția inițială și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
este cuprinsă și articulația; se urmărește ritmicitatea, regularitatea, recurența; viteza și frecvența mișcărilor; amplitudinea și relația cu postura, odihna, oboseala, dar și cu mișcările voluntare, cu temperatura, emoțiile, atenția și somnul pacientului. Ca metode de cercetare, sunt utilizate inspecția și palparea. Pentru a evidenția tulburările involuntare, pot fi utilizate următoarele procedee: a) evidențierea tremurăturii: stând cu mâinile întinse și cu degetele răsfirate, se așază o foaie de hârtie peste degete pentru a observa amplitudinea oscilațiilor; b) evidențierea tremorului intențional final: se
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
asocia cu modul de viață, dar poate fi semnul unor afecțiuni. După Rusu (1983), în anemiile acute culoarea este ceroasă, în anemiile cronice este palid-gălbuie, în scloroză este palid-verzuie, în anemia Biermer este galben-pai, în cancer este gălbuie sau pământie. PALPARE (de la palpa < fr. palper, lat., it. palpare) - Metodă de explorare clinică ce constă din aplicarea degetelor sau a mâinii pe regiuni ale corpului sau în cavitățile accesibile, cu scopul de a aprecia, prin simțul tactil, calitățile fizice ale pielii, dimensiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fi semnul unor afecțiuni. După Rusu (1983), în anemiile acute culoarea este ceroasă, în anemiile cronice este palid-gălbuie, în scloroză este palid-verzuie, în anemia Biermer este galben-pai, în cancer este gălbuie sau pământie. PALPARE (de la palpa < fr. palper, lat., it. palpare) - Metodă de explorare clinică ce constă din aplicarea degetelor sau a mâinii pe regiuni ale corpului sau în cavitățile accesibile, cu scopul de a aprecia, prin simțul tactil, calitățile fizice ale pielii, dimensiunile, consistența, mobilitatea, sensibilitatea anumitor organe sau pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se utilizează diapazonul pentru perceperea vibrațiilor; se verifică dacă sesizează poziția (propriocepția) prin modificări succesive ale segmentelor; pentru simțul mișcării (kinestezia), se mobilizează un segment într-un sens și în celălalt, întrebându-l despre direcția mișcării; pentru stereognozie (identificarea prin palpare a unui obiect), i se solicită pacientului să precizeze forma tridimensională a obiectului, dimensiunile, greutatea, consistența și materialul. Evaluarea sensibilității este relativ dificilă, întrucât comportă, pe lângă participarea pacientului, și un înalt grad de subiectivism, dar și un efort de concentrare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tegument sau pe mucoase. Tactul poate fi pasiv, în condițiile atingerii involuntare a obiectului, sau activ, atunci când se execută din mișcare. În acest sens, este implicată, pe lângă recepția cutanată, și cea kinestezică, ceea ce determină o discriminare a formelor realizată prin palpare. Palparea are rolul de a detecta însușirile corpurilor atinse, cum ar fi: duritatea, porozitatea, temperatura etc. Termenul este utilizat și pentru a pune în valoare strategia apropierii de altă persoană, fapt care trebuie să implice discernământ, adeziune sufletească și atenție
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau pe mucoase. Tactul poate fi pasiv, în condițiile atingerii involuntare a obiectului, sau activ, atunci când se execută din mișcare. În acest sens, este implicată, pe lângă recepția cutanată, și cea kinestezică, ceea ce determină o discriminare a formelor realizată prin palpare. Palparea are rolul de a detecta însușirile corpurilor atinse, cum ar fi: duritatea, porozitatea, temperatura etc. Termenul este utilizat și pentru a pune în valoare strategia apropierii de altă persoană, fapt care trebuie să implice discernământ, adeziune sufletească și atenție, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
exista și o stare de indiferență afectivă. Sunt situații când pot exista oscilații ale fondului psihic afectiv în diferite boli psihice (Popescu-Neveanu, 1978). Pentru a aprecia modificările de tonus, se examinează: tonusul de repaus, estimându-se consistența mușchiului, apreciată prin palpare și prin inspecție; extensibilitatea, prin intermediul mobilizării pasive (în caz de hipotonie, extensibilitatea este crescută, iar în caz de hipertonie, se întâmpină o rezistență crescută); pasivitatea - este testată prin proba de balotare a membrelor; tonusul postural - este pus în evidență prin
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
recuperare, să examineze aparatul muscular. În acest sens, inspecția pe care o efectuează vizează următoarele elemente: se inspectează părțile simetrice ale corpului, se acordă atenție feței, centurii scapulare și pelviene, părților distale ale extremităților (eminența tenară, eminența hipotenară, mușchii interosoși). Palparea: se va urmări volumul, conturul și consistența mușchiului; este cunoscut faptul că mușchiul normal este elastic: după comprimare, el revine imediat la forma inițială. În miotonie, este ferm, tare; în pseudohipertrofie, are consistență de cauciuc; mușchiul degenerat este atrofic, moale
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nervoasă a nervului ulnar (VCNU), eventual EKG de efort, realizează diagnosticul diferențial și stabilesc o eventuală concomitența lezională. Examenul fizic poate fi normal sau poate arăta hipoestezie cutanată în teritoriul ulnar, atrofie hipotenară și interosoasă, retracția degetelor 4 și 5. Palparea laterocervicală poate evidenția coasta cervicală - este o manevră dureroasă care reproduce simptomatologia relatată de pacient. Manifestările vasculare arteriale pot fi: dureri difuze sau crampe, senzație de răceală a mâinii, fatigabilitate, slăbiciune - cauzate de mici embolii. Pot să apară fenomene Raynaud
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
corp care au nevoie de a fi reechilibrate. Se aduce astfel o îmbunătățire rapidă unor stări de disconfort sau unor blocaje, obținându-se o stare generală de bine. E bine să se maseze pe rând tălpile, căutând punctele dureroase la palpare, care indică tulburări funcționale. Se stimulează punctele reflexe, utilizând vârful degetului mare de la o mână, cu care se face o presare ușoară, urmată de o mișcare de rotație și de o vibrație fină, cu cealaltă mână ținând piciorul. Masajul, dacă
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
Singurele condiții de brevetare constau în: noutatea invenției, aceasta să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială. La o primă vedere, atunci când ne referim la brevete, facem în mod automat legătura cu invențiile, cu inovațiile. O palpare mai profundă a subiectului, ne indică însă și interdependența dintre brevet și cercetare. Nu de puține ori, numărul brevetelor de invenție reprezintă un indicator pentru realizarea efectivă a unor proiecte de cercetare. Drepturile de autor protejează o gamă largă de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
crede, punctele de acupunctură nu se găsesc numai la suprafață, unele atingând adâncimi de mai mulți centimetri. Se găsesc însă toate (cu excepția lui 17E și a lui 8VC) într-o scobitură ușoară pe care maseurul experimentat o poate simți la palpare. Punctele de acupunctură nu se găsesc decât pe traiectele principale ale celor paisprezece meridiane. Există diferite tipuri de puncte: • cele cinci puncte Shu antice (Ting, Xing, Yu, King, He) se găsesc pe fiecare meridian. Ele sunt folosite pentru tratament după
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
măsoară și o confirmă. Examenul pacientului Ansamblul informațiilor care permite realizarea sintezei de diagnostic este perceput cu ocazia unui examen general în care ascultăm, privim, mirosim, atingem, analizăm. Acest examen se derulează în patru faze: • interogație sau anamneză; • inspecție; • auscultație-odorat; • palpare. Interogația și inspecția încep la primul contact cu bolnavul și pot continua până la sfârșitul examenului general. Inspecția, auscultația-odoratul și palparea constituie împreună examenul clinic. Interogația În timpul acestei etape, notăm simptomele, ascultăm plângerile pacientului ajutându-l totodată să le formuleze, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
general în care ascultăm, privim, mirosim, atingem, analizăm. Acest examen se derulează în patru faze: • interogație sau anamneză; • inspecție; • auscultație-odorat; • palpare. Interogația și inspecția încep la primul contact cu bolnavul și pot continua până la sfârșitul examenului general. Inspecția, auscultația-odoratul și palparea constituie împreună examenul clinic. Interogația În timpul acestei etape, notăm simptomele, ascultăm plângerile pacientului ajutându-l totodată să le formuleze, apoi începem să-i punem întrebări precise întrucât pacientul poate omite simptome și e posibil ca numeroase informații pertinente să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și comportament; • limba. Auscultație-odorat Această etapă consistă în ascultarea zgomotelor corpului (cardiace, respiratorii, articulare, viscerale și lichidiene) cu urechea sau cu ajutorul stetoscopului și să simțiți discret mirosurile emanate de corpul pacientului (halenă, mirosurile corporale și mirosurile reziduurilor în anumite cazuri). Palparea Vom palpa: • pulsul: palparea pulsului este un mijloc direct și rapid care permite aprecierea funcționării organelor, fiind totodată sensibil la influențele exterioare. Din acest punct de vedere, observarea pulsului este mult mai predispusă variațiilor imediate decât metoda de observație a
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Această etapă consistă în ascultarea zgomotelor corpului (cardiace, respiratorii, articulare, viscerale și lichidiene) cu urechea sau cu ajutorul stetoscopului și să simțiți discret mirosurile emanate de corpul pacientului (halenă, mirosurile corporale și mirosurile reziduurilor în anumite cazuri). Palparea Vom palpa: • pulsul: palparea pulsului este un mijloc direct și rapid care permite aprecierea funcționării organelor, fiind totodată sensibil la influențele exterioare. Din acest punct de vedere, observarea pulsului este mult mai predispusă variațiilor imediate decât metoda de observație a limbii care dă informații
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
organ. Această metodă de diagnostic este foarte fiabilă, dar nu este niciodată folosită de una singură, ca toate metodele de examinare. Pentru că un diagnostic bun este rezultatul unei investigații conduse prin diferite mijloace care se confirmă sau se infirmă. Remarcă: palparea pulsului este o metodă de investigație care cere o perioadă lungă de învățare; stăpânirea sa presupune atât o practică pe mii de pacienți, cât și o bună capacitate de concentrare. • corpul în ansamblul său, adică mușchii și țesuturile superficiale, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
investigație care cere o perioadă lungă de învățare; stăpânirea sa presupune atât o practică pe mii de pacienți, cât și o bună capacitate de concentrare. • corpul în ansamblul său, adică mușchii și țesuturile superficiale, apoi țesuturile profunde (ligamente, viscere etc). Palparea țesuturilor permite perceperea diferențelor de masă, de textură și de temperatură. Elementele de interpretare ale diagnosticului Anamneza (ascultare și interogație) Foto 1. Anamneza (p.110) Informațiile colectate privesc mai ales simptome și semne clinice care fac să apară: • dureri; • prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]