1,950 matches
-
cineva și pentru mine, așa cum faci tu acum, și atunci cu siguranță nu aș mai fi avut nici un necaz... -De ce vorbești așa? Tu ești gata să străbați orice... -Tremuri? Ți-e frig? o întreabă el și îi pune și paltonul lui pe umeri. Rezistă! N-o să mi-o iert niciodată dacă n-o să reușesc să am grijă de tine. Tina adoarme iar Nelu o veghează o vreme, dar adoarme în cele din urmă și el. Peste un timp, ea deschide
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
când îl vede pe Nelu care doar ce a ațipit pe scaun, cu capul rezemat de masă. -Te-ai trezit? Ce-ți face piciorul? -Mult mai bine, îi răspunde ea. Dar brațul tău? -E bine, îi spune el și după ce îmbracă paltonul se apropie de ea și o ajută să se ridice de pe pat. -Doare? -Nu, dar zvâcnește. -Bine, atunci, sprijină-te de mine și încearcă să calci pe picior. Să mergem până ce părinții tăi n-o să înceapă să-și caute ambele
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
furișează în camera lui Vlad. -Ce, ce e cu tine? De ce ai venit? -Mona a fugit în grabă, nu era îmbrăcată cum trebuie. M-am gândit că trebuie să-ți spun. -O să-l trimit pe Nelu să-i ducă paltonul. Nu cred că s-a dus decât până la Ana și dacă a trecut dincolo la ei prin grădină a ajuns repede, nu trebuie să îți faci griji. -Oricum e a doua casă de aici și afară sunt minus 15 grade
JOCUL DE-A VIAŢA 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370927_a_372256]
-
lingvistică. Ideea era că aceștia spuneau: închid ochii, obiectul nu mai există; deschid ochii,apare. Atunci a dat mâna cu câțiva dintre audienți printre care și cu mine. L-am întâlnit apoi în Piață Palatului, era iarnă căci avea un palton gros. Și apoi am discutat cu dânsul de zeci de ori.Cand ajungeam în București îi telefonam și fixam întâlnirea la Editură Academiei,acas ape bd.Ana Ipatescu,la Academie,la Institutul de Lingvistică. Am învățat multe de la dumnealui. Nu
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
nici un scâncet. Atitudinea lui i-a dat curaj lupului, cu toate că se speriase inițial de pocnetul puștii. Prada trântită, nemișcată și foamea i-au dat ghes să se repeadă din nou. Însă, în momentul în care-și înfipsese colții în gulerul paltonului, a simțit în spate puternice lovituri de copite și mușcături. Deși speriați de împușcătură, armăsarii au alergat în galop nebun spre Tudorel. Lupul, lovit și trântit, a avut totuși intuiția să se ridice și să fugă în goana mare, schelălăind
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
-i calce vreun fir de rază. Ce-au mai râs stelele când l-au văzut la braț cu Lunișoara!...Au început să cânte și să joace, aruncând în calea lor pulbere argintie de stele. L-au pudrat pe căciulă, pe palton și pe față, făcându-i mustăți caraghioase și sprâncene colilii. Lunișoarei i-au pudrat razele aurii, îmbrăcând-o cu o magică rochie de mireasă. Sprințarele stele argintaseră și nuiaua de alun care fulgera în razele aurii ale lunii, când șerpuia
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
din Timișoara (1944 - 1952): “În școală erau uniforme? - Da, erau uniforme în școală, și număr. Mai am, 553 a fost numărul meu. Aveam număr, nu erau agreate fetele care, mă rog, prea plimbărețe sau...Pe umăr îl purtam, și pe palton, pînă în 52. Uniforma cum era? - Stai că ți-o arăt. Poza de bacalaureat am făcut-o aicea pe... era o doamnă, un fotograf, pe Victor Babeș, acolo ne-am dus toate. Cu tabloul a fost o întreagă poveste, pentru că
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
s-aștepta ( Că era devreme... zece și ceva) Și crezând că-i mata sau vr’un alt ecou, Cănd văzu că-i Mișu, a rămas tablou, El păru deodată foarte încântat. Mă iertați, le zise, că v-am deranjat!... Puse-apoi paltonul peste geamantan Și venind cu-ncetul către Damian Care stă să plece, zise: „Bună seară!”. (Damian atuncea s-a făcut că ceară.) Nu mai stați de vorbă? Poate că ți-e somn... Te grăbești prea tare, mult stimate domn!" Și
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
Și sângele-i cum fierbe umplându-se de ape De-a voastră gură dulce când caută să scape; Că, cine-n lume oare, când nu face prezență, Îl cată-n disperare la morgă sau urgență(?!) Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin' l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin' l-ar îmbrăca, frumos, la
8 MARTIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362702_a_364031]
-
de la facultate și a trecut prin parc. Nu mergea niciun mijloc de transport din cauza vremii vitrege. Era un pui de câteva luni mic și înghețat. L-a luat de sub bancă și l-a băgat în sân până acasă. La căldura paltonului și-a mai revenit și când i l-a arătat părinților, imediat l-au îndrăgit. Și așa nu aveau câine. L-au îmbăiat, i-au dat de mâncare și i-au aranjat un culcuș la căldură în garaj. Cum nu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CALAMBUR (POEZIILOR CE SUNĂ DIN COADĂ ) Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Putrezitele pontoane Țin pe ele în paltoane Mulți poeți cu multe toane Care stau ca pe coloane Și par doar fragile cloane. Vi se pare de bonton Vers de ăsta monoton Fără rime, sens și ton Care geme-n unicorn Când din doruri mă întorn Necăjit, fără
CALAMBUR (POEZIILOR CE SUNĂ DIN COADĂ ) de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354568_a_355897]
-
Mulți poeți cu multe toane Care stau ca pe coloane Și par doar fragile cloane. Vi se pare de bonton Vers de ăsta monoton Fără rime, sens și ton Care geme-n unicorn Când din doruri mă întorn Necăjit, fără palton ? Pe stele visez că fur Peștele care-i impur, Poeziei spun: bonjour Când fricos mă uit în jur. Pe paltonul meu mă jur Tot ce-am scris e calambur Ce abia de stă în ...fund. Referință Bibliografică: Calambur (poeziilor ce
CALAMBUR (POEZIILOR CE SUNĂ DIN COADĂ ) de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354568_a_355897]
-
Vers de ăsta monoton Fără rime, sens și ton Care geme-n unicorn Când din doruri mă întorn Necăjit, fără palton ? Pe stele visez că fur Peștele care-i impur, Poeziei spun: bonjour Când fricos mă uit în jur. Pe paltonul meu mă jur Tot ce-am scris e calambur Ce abia de stă în ...fund. Referință Bibliografică: Calambur (poeziilor ce sună din coadă ) / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2122, Anul VI, 22 octombrie 2016. Drepturi de Autor
CALAMBUR (POEZIILOR CE SUNĂ DIN COADĂ ) de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354568_a_355897]
-
de swing, Dintre notele risipte că anii cei tineri. Departe, si mai departe Pe sugativa cu tus violet Se lăbărțează memoriile altui regizor. Din gâtul sticlei cu vinul bătrân Ies aburii fluierând că uitatele trenuri. La garderobă facem schimb de paltoane, Figuranți și într-un cap de afiș Și o trăsura plină cu flori de omăt Își rostogolește rotile peste scenă murdară. Este noaptea în care Boierii petrec sub marmură din care Excavatoarele au scos, fără nici o problemă, Trupul lui David
MONADE (3) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353076_a_354405]
-
Vrând natura mai curată și conserve-a aruncat . Face parte din turiștii ce pe munte-s un calvar . Îl iubesc salvamontiștii afirmând că-i „pantofar ” ! Chiar și iarna când apare vrea să fie „ de bonton ” îmbrăcat la întâmplare purtând ditamai palton ! Exemplu de comportare ce nu trebuie urmat ... Poți să-i ceri ceva ce n-are ?! Oaie neagră-n habitat ! De Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: Odă „Turistului educat” / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2032, Anul VI, 24 iulie
ODĂ „TURISTULUI EDUCAT” de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352640_a_353969]
-
le folosi drept cârpe de șters pe jos. "Doamne, când ne-am dat seama, le-am ascuns pe unde am putut. Prin crăpăturile zidurilor, prin hainele noastre. Eu am pus mâna pe un patrafir și l-am cusut în căptușeala paltonului. La Târgu Ocna, dată fiind iminența morții, ne lăsau să ne învelim și cu hainele noastre. Ei, l-am ascuns eu și, peste câțiva ani, am reușit să-l scot afară. De multe ori mi-am pus întrebarea: o fi
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
pentru roman, soțul meu m-a oprit și mi-a zis: „Ligia, tu trebuie să privești aici! M-am uitat și era un copil „ aurolac” ce dormea pe niște cutii de carton. Era vară, dar el era îmbrăcat într-un palton gros.” Celui care ne însoțea nu i s-a părut o imagine foarte grăitoare și că mi-ar fi de folos în relatarea romanului, acest amănunt, însă a fost foarte important pentru mine și citind „Tragedie și triumf”, poți înțelege
ATUNCI CÂND ROMANELE PE CARE LE SCRII SUNT IMAGINAŢIE BRODATĂ PE REALITATE. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352652_a_353981]
-
îmi doream să mă joc în zăpadă, cum intram în curte, îmi sărea în piept și până când nu mă punea jos și își punea labele pe pieptul meu, nu mă lăsa. Când reușeam să mă ridic, plină de zăpadă pe palton și fără căciulă, aruncam cu zăpadă în el și nemulțumit de bulgării reci cu care îl loveam, începea să alerge în jurul meu, să latre ca un nebun și până nu-mi fura căciula sau mănușile, nu se astâmpăra. În fiecare
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
au dat să intre și la noi. Într-o secundă Cartuș era în fața porții și fericit că avea motiv să alerge pe stradă, i-a pus pe fugă, dar nu înainte de a mușca doi dintre ei și de a sfâșia paltonul prea lung purtat de un al treilea. Era așa de furios Cartuș, că nici vocea lui tata-mare care îl striga cu disperare nu l-a adus înapoi la poartă, decât după ce a reușit să vină în gură cu o bucată
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
film fără sonor. Deodată mami s-a ridicat și a intrat în casă, după care tot grăbită a ieșit cu o cană de lapte. Tăticu, nervos, îmi caută sania, iar tata-mare a intrat în casă și s-a întors cu paltonul peste pajama și cu ghetele cu șireturile desfăcute. Numai căciula îi era undeva pe ceafă. La fel de repede a intrat și a ieșit și mami din casă și mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată, a ridicat din zăpadă lanțul saniei. Tăticu și
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
ei de la intrare. Avea o casă mare, cu multe camere, cu mobile frumoase, față de mine și de restul colegelor pe care le vizitasem. M-am așezat timid pe un scaun în bucătăria mare și emoționată, nu îndrăzneam să-mi scot paltonul. Ghetele le pusesem sub scaun, așa cum mi-a spus ea, iar căciulă cu ciucure la fel de mare ca și ea, mi-o roteam nervoasă în mână. -Dezbracă-te și pune totul pe scaun, să le ai la îndemână! mi-a spus. Eu
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
nu fusesem niciodată mai departe de Gara de Nord, iar în privința viitorului nu știam nici atât. Mi-am clătinat numai capul în semn de aprobare și când să-mi deschid gura încă o dată, am auzit soneria de la ușa de la intrare. -Repede i-ați paltonul să te ascund. Au venit părinții și nu am voie să primesc copii din cartier în casă. Într-o secundă m-a aruncat într-un dormitor, între soba mare de teracotă și șifonier. Stăteam pe vine lipită de perete mai
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
nu am voie să primesc copii din cartier în casă. Într-o secundă m-a aruncat într-un dormitor, între soba mare de teracotă și șifonier. Stăteam pe vine lipită de perete mai ceva decât un timbru pe o scrisoare. Paltonul mi-l țineam strâns la piept și inima cred că se plimba prin pliurile acestuia, așa de tare îmi bătea. În cap îmi răsuna șușoteala Luminiței: “Să nu-ți faci probleme, părinții mei, după ce mănâncă, ies la alimentara și atunci
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
aparținea tuturora, nu m-am oprit din alergat până la colț. Șosetele din lână nu au avut timp să se ude din cauza zăpezii înghețate, în schimb pipiul cald îmi încălzea fundul răcit în dormitorul fără căldură. Mi-am tras ghetele și paltonul, mi-am acoperit capul cu căciula și mai necăjită ca niciodată, m-am îndreptat spre casă. În stradă mami cu tata-mare se întrebau ce să facă și încotro să mă caute?! Imediat ce i-am văzut , m-am simțit în siguranță
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
în grajd, nu avusese timp să vadă ce „meșteream prin grădină”, cum îi plăcea să spună. -Nu mi-ai spus, bre, matale să nu merg decât prin noroi?! i-am strigat și eu supărată. Mamaie m-a prins de gulerul paltonului și m-a ridicat pe prispă. -Să nu te pună Dumnezeu să te miști de aici până nu te curăț, că astăzi pleci la Maria! Stăteam bosumflată. Tataie a plecat grăbit de lângă noi, dar nu înainte să-i răspundă și
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]