2,986 matches
-
pentru numele compus al unei grupări interesate de literatura potențială a viitorului. Foarte curând după aceea, un inginer agronom necunoscut publică un pamflet contra lui... Balzac, intitulat „Pour un nouveau roman”. Inginerul agronom se numea Alain Robbe- Grillet, iar titlul pamfletului său de la Editions de Minuit consacră termenul de nouveau roman. Noii romancieri, publicați de aceeași casă de editură, sunt Claude Simon (laureat Nobel peste două decenii), Michel Butor, Robert Pinget, Nathalie Sarraute și alții. Marguerite Duras și Beckett refuză să
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
ambiționează la eficiență imediată: melodrama, victimizarea, mania persecuției, soluțiile de-a gata, clișeul. Când greșește, Un Cristian greșește în virtutea propriilor convingeri. O face ca un încăpățânat, nu ca un yes man. Pasta prea groasă a ironiei, periculos de apropiată de pamflet, mi se pare, de pildă, un defect. E cazul unui portret lapidar al numitei Eva Stana Lunguțu, dotată cu un curriculum vitae impresionant prin irelevanță (pp. 232 - 238) sau al omnipotenței kitsch de care se arată în stare trustul Carte
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
se întoarce cu filmul Reality cu care ia Grand Prix, un film între comedie și dramă despre babilonia mediatică, despre putere și felul în care ea este deversată pe toate canalele de comunicare, filmul putând fi intepretat și ca un pamflet nuanțat la formula politico-mediatică propusă de Silvio Berlusconi. Premiul pentru interpretare masculină i-a revenit lui Mads Mikkelsen, pentru The Hunt de Thomas Vinterberg, unde regizorul urmărește inflația galopantă și terifiantă a unei aparent nesemnificative minciuni. Un alt premiu foarte
Succes pentru cinematografia românească la Cannes by A.M. () [Corola-journal/Journalistic/4613_a_5938]
-
fără temei, ireproductibile numeroase filipice antisemite și nu numai. Jouhandeau a retras el însuși din lista publicațiilor sale o plachetă din 1938 intitulată Pericolul evreiesc, ca și Chardonne, care a distrus cu mâna lui o carte germanofilă din 1943. Dar pamfletele lui Céline, se cuvin ele repuse în circulație, fie și la mai mult de jumătate de secol de la prima ediție? Dar Jurnalul inutil al lui Morand? Avem și noi exemplele noastre: Cioran, Eliade, Noica. Imediat după 1989, câteva reeditări din
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
Eugen Negrici), dar realitatea este că abia în anii din urmă am început cu adevărat să recuperăm ceea ce a fost interzis sau ocultat, din motive politice, în perioada comunistă. Pentru că primii ani de democrație au fost, de fapt, dominați de pamflete și de incriminări. De-abia azi bate ora marilor ediții critice și a reintegrării în circuitul filologic firesc a textelor pierdute sau confiscate. Ediții critice sau științifice, ca acelea dedicate operelor lui N. Steinhardt, C. Stere sau avangardiștilor, ne obligă
Al doilea Pillat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4389_a_5714]
-
de primăvară, toate s-ar înlesni considerabil. Scrisul însă merge greu, ca totdeauna. Nu sînt încă deloc hotărât asupra liniei personajului principal și nici nu pot începe nimic serios. Nu vreau să semene cu Șeicaru, să pară ca un roman pamflet, deși sumedenie din trăsăturile Șeicarului se potrivesc grozav eroului meu”. Într-adevăr, prototipul real al personajului central Pahonțu e de găsit în figura controversatului gazetar Pamfil Șeicaru. Semnificativ este și faptul că tatăl lui Toma Pahonțu provenea din satul Uda-Argeș
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
Breban a făcut parte în ultimii zece ani fără întrerupere) și alte asemenea amabilități care n-au cruțat nici funcția mea „vag-pompoasă” de la UNESCO, unde n-aș fi sprijinit de fel cultura română etc. Totul, pe un ton jignitor de pamflet trivial în limbaj și confuz în idei. Cum au fost citite toate acestea, iată adevărata problemă. Lucrurile au fost întoarse cu 180 de grade. M-am trezit luat în tărbacă de câțiva tineri critici, care, de la înălțimea autorității lor, s-
Cui i-e frică de CNSAS? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5515_a_6840]
-
deschis ironică sau sarcastică, dar, în contextul unei religii care acordă preeminență vieții indiferent de forma pe care o ia în ciclul lung al reîncarnărilor, ea dobândește un plus de subtilitate, ceea ce nu transformă câtuși de puțin filmul într-un pamflet politic. Mi se pare că aceste ricoșeuri grav-ironice validează prin contrast tocmai acel proces spiritual, singurul în măsură să redea armonia întregului, să reconstituie un sens acolo unde istoria l-a pierdut.
Unchiul Boonmee se pregătește să moară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5526_a_6851]
-
spune C. Rogozanu, nu doar de internet, ci în primul rînd de amintita tabloidizare, căreia i-a urmat parazitismul televiziunii, „incapabilă de conținut, mereu capabilă de show”; în fine, înainte de tabloidizarea politicii, a fost episodul „anticocalari și anticomuniști”, dominat de pamflet și aflat încă în plină derulare - episodul e pus în legătură cu tentativa de creare a clasei de mijloc, prin „bunăstarea pe credit” apărută, pentru cîțiva ani, la mijlocul anilor 2000. Cît despre tabloidizarea politicii, la care asistăm de cîțiva ani încoace, C.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5531_a_6856]
-
devoalîndu-i ceva din ființa lui. Poate și de asta nu a lăsat înșiruirea poveștilor mai simplă. Cu un impact mai ferm. A diluat-o apelînd la cîteva mijloace ce îi sînt cunoscute și la îndemînă, la momentul de prea apăsat pamflet cu suita lui Ștefan cel Mare. Ca să îndulcească ceea ce el singur a construit. Și s-a temut, parcă, de cît de puternic a ieșit. Nu știu. Pe urmă, scena cu cei doi bătrîni - Silvia Băleanu Popa și Florin Mircea - rătăciți
Ghid de folosire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5656_a_6981]
-
să piște întocmai ca niște stridii, știu că e vremea fluxului. La care flux celula aceasta, ridicată pe o placă de gresie între nivelurile mareelor - unul dintre acele infame „acvarii” despre care fără îndoială veți fi citit pe stradă în pamfletele mincinoase cu Neînduplecata Încarcerare și Tâlhăreștile Aventuri Ulterioare ale Fugarului Matt Brady -, începe să se umple și-o ține tot așa până ce apa ajunge să-mi treacă de creștetul capului. Nu că m-aș îneca: mă agăț și eu, ca
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
insolita pereche (scoase din Opera magna). Excepțională mi se pare și observația dvs. despre „păcatul” lui P.D., acela „că se căiește ușor”, cu respectul estetic - justificat - pe care i-l faceți. Pot să vă spun cum se numește micul Dvs. pamflet: are titlul Incomparabilul, și a apărut în G. Lit., nr. 44, din 31 octombrie 1957, la rubrica Note (pagina 6, dacă e să duc pedanteria pînâ la capăt). Tot la relația dintre P. Dumitriu și H.Y. St., nu poate
Ion Vartic despre Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5685_a_7010]
-
Manolescu Distincția a făcut-o, se știe, E. Lovinescu, referindu-se la Maiorescu, în care a văzut polemistul prin excelență. Polemica ar fi o confruntare pașnică de idei, în ciuda originii războinice a cuvântului (în greaca veche, polemos înseamnă război), iar pamfletul, una de cuvinte, cât se poate de războinică. Se poate broda în jurul distincției și al definirii celor doi temeni. Recunosc că mi-am amintit de teza lui Lovinescu urmărind polemicile din ultimul timp. În fond, Lovinescu însuși s-a simțit
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
s-a simțit ispitit să facă distincția cu pricina, nu pur și simplu de dragul lui Maiorescu, dar la presiunea climatului intelectual de la sfârșitul anilor ’30, tot mai marcat de confruntări violente. Trebuie să spun, din capul locului, că polemica și pamfletul sunt specii care se învecinează literar și legitime deopotrivă. Ceea ce le opune nu este un capriciu subiectiv, ci o opțiune ideologică. Pamfletul a fost preferat de scriitori în măsura în care este literar mai expresiv decât polemica, întemeiată, ea, pe spirit critic. Impulsivitatea
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
sfârșitul anilor ’30, tot mai marcat de confruntări violente. Trebuie să spun, din capul locului, că polemica și pamfletul sunt specii care se învecinează literar și legitime deopotrivă. Ceea ce le opune nu este un capriciu subiectiv, ci o opțiune ideologică. Pamfletul a fost preferat de scriitori în măsura în care este literar mai expresiv decât polemica, întemeiată, ea, pe spirit critic. Impulsivitatea artistului se împacă greu cu logica. Sunt, desigur, și spirite critice tentate de pamflet. Partea proastă este că pamfletul pretinde talent literar
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
este un capriciu subiectiv, ci o opțiune ideologică. Pamfletul a fost preferat de scriitori în măsura în care este literar mai expresiv decât polemica, întemeiată, ea, pe spirit critic. Impulsivitatea artistului se împacă greu cu logica. Sunt, desigur, și spirite critice tentate de pamflet. Partea proastă este că pamfletul pretinde talent literar. Dacă nu știi să scrii ca lumea, e mai bine să nu scrii pamflet. Ce observ eu la destui dintre îndrăgostiții peste noapte de verva și de culoarea pamfletului este confuzia dintre
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
o opțiune ideologică. Pamfletul a fost preferat de scriitori în măsura în care este literar mai expresiv decât polemica, întemeiată, ea, pe spirit critic. Impulsivitatea artistului se împacă greu cu logica. Sunt, desigur, și spirite critice tentate de pamflet. Partea proastă este că pamfletul pretinde talent literar. Dacă nu știi să scrii ca lumea, e mai bine să nu scrii pamflet. Ce observ eu la destui dintre îndrăgostiții peste noapte de verva și de culoarea pamfletului este confuzia dintre expresivitate și trivialitate. E uimitor
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
ea, pe spirit critic. Impulsivitatea artistului se împacă greu cu logica. Sunt, desigur, și spirite critice tentate de pamflet. Partea proastă este că pamfletul pretinde talent literar. Dacă nu știi să scrii ca lumea, e mai bine să nu scrii pamflet. Ce observ eu la destui dintre îndrăgostiții peste noapte de verva și de culoarea pamfletului este confuzia dintre expresivitate și trivialitate. E uimitor să constați de câtă grosolănie devin capabili oameni altminteri subțiri. O grosolănie, nu doar de limbaj, ci
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
critice tentate de pamflet. Partea proastă este că pamfletul pretinde talent literar. Dacă nu știi să scrii ca lumea, e mai bine să nu scrii pamflet. Ce observ eu la destui dintre îndrăgostiții peste noapte de verva și de culoarea pamfletului este confuzia dintre expresivitate și trivialitate. E uimitor să constați de câtă grosolănie devin capabili oameni altminteri subțiri. O grosolănie, nu doar de limbaj, ci și de idei. S-ar spune că pamfletul le tocește condeiul și mintea. E o
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
peste noapte de verva și de culoarea pamfletului este confuzia dintre expresivitate și trivialitate. E uimitor să constați de câtă grosolănie devin capabili oameni altminteri subțiri. O grosolănie, nu doar de limbaj, ci și de idei. S-ar spune că pamfletul le tocește condeiul și mintea. E o specie irațională prin natură, care nu vrea să convingă, ci să condamne și, de ce nu, să ucidă. Se hrănește din dispreț și din ură. Polemica e, în schimb, democratică și liberală. Absolutismului pamfletar
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
au fost despărțiți toată viața printr-un abis ideologic. Refuzând deopotrivă comunismul și fascismul, Aron n-a căzut pradă nici uneia dintre sirenele totalitarismului la modă în secolul XX. Sartre a cochetat cu amândouă. Și a scris contra lui Aron câteva pamflete oribile. La Aron se referă, vai, faimosul rechizitoriu : „Un anticomunist este un câine”. Stilul nu este, în acest caz, omul, ci gândirea lui totalitară. Aron îi schițează, la rândul lui, în Memorii, un portret lui Sartre. Demn și senin. Încercând
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
Stilul nu este, în acest caz, omul, ci gândirea lui totalitară. Aron îi schițează, la rândul lui, în Memorii, un portret lui Sartre. Demn și senin. Încercând să înțeleagă. Fără concesii de principiu, dar sine ira et studio. Polemică, nu pamflet, reflectând o gândire profund democratică. Nu se poate să nu remarci, în aceste condiții, că asemănarea dintre gândirea lui Aron și Lovinescu (de la distincția căruia am pornit, menită să combată epidemia pamfletară a epocii din pragul războiului al doilea) este
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
Academie (poate, nu întâmplător din același motiv, și anume că erau publiciști!), s-au impus cu greutate în ochii opiniei publice și chiar în ai breslei lor. Comparați-i cu Sartre și veți vedea diferența! Preferința mereu mai evidentă pentru pamflet de la o vreme încoace e un semn rău. Mai ales când ea îi cucerește și pe unii veritabili intelectuali. Care, în loc să ofere modele de polemică civilizată, se coboară la nivelul, insultător intelectual, al războaielor de exterminare care fac ravagii în
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
semn rău. Mai ales când ea îi cucerește și pe unii veritabili intelectuali. Care, în loc să ofere modele de polemică civilizată, se coboară la nivelul, insultător intelectual, al războaielor de exterminare care fac ravagii în media, pe bloguri și site-uri. Pamfletul a născut totdeauna monștri. Răspândirea lui nu trebuie să ne lase nepăsători. Mie, cel puțin, îmi creează o stare de anxietate, ca orice formă de violență.
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
Andreea Bențu, îndrăznesc să spun cea mai bună animație corelată cu o întreagă Lebensphilosphie de o ironie profundă care mi-l evocă pe Ion Popescu-Gopo și omulețul său, Learning adventure al lui Valentin Neacșu, un alt ricoșeu ironic-minimalist deștept foc, pamfletul Mici condiții al Andreei Dobrotă cochetând cu absurdul societății românești, Moștenire al lui Valeriu Căliman, o poveste despre moartea care-și trăiește condiția umană a morții lăsându-și progeniturii o tradiție chestionabilă, o Bucată de cretă al Andreei Mironiuc, plin
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]