1,593 matches
-
meritat se acordă scriitorilor, poeți, prozatori, eseiști, traducători, memorialiști (medici sau cu studii de medicină) Elena Buznă (n. 1938), Georges Dumitresco (1922 - 2008), Liliana Grădinaru (n. 1933), Valeriu Mihăilă (1936 - 2010), Nicolae Neagu (1931 - 2009), Dumitru Nicolcioiu (n. 1925), Sașa Pană (1902 - 1981), Victor Papilian (1888 - 1956), Dumitru Radu Popescu (n. 1935), Banu Rădulescu (1924 - 1998), Victor Săhleanu (1924 - 1997), Sever Miu (n. 1941), Oh. W. Schenk (n. 1951), Horia Stancu (1926 - 1983), Călin Vlasie (n. 1953), logoped, poet, editor, Vasile
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
radiofonic, care o solicita, zilnic. Apoi, în liceu, i-am cunoscut și pe Emil Botta (la o ședință de cenaclu a liceului: m-a cutremurat, realmente, felul său unic de-a vorbi și recita! Era fascinant! Imposibil de imitat!), Sașa Pană (idem: m-a șocat că invitatul nostru nu avea nimic de avangardist, în el!), Doinaș și Irinel Liciu (la o tabără de creație a elevilor; atunci, marele poet ne-a dedicat și un catren, pe care-l mai am, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
el a căzut Într-o nevoie, astfel a pus zălog partea sa de ocină de la Baia și Costești și cu vecinii la un om anume Ghinea din Cătunele pentru 30.000 aspri gata. Murind Ghinea și neprimind banii, fiii săi Pană și Ghinea l-au dat În judecată. La proces Înaintea Domnului, Necula a fost obligat să Întoarcă Împrumutul de 30.000 de aspri fraților Ghinea din Cătune iar aceștia să nu-l mai tulbure În posesie. Astfel am dat domnia
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
clientului pentru un anume preț. Maniera în care raportul calitate-preț se poziționează pe piață reprezintă calitatea ofertei. * pe de altă parte, este calitatea procesului, care înglobează toate operațiunile necesare pentru asigurarea calității produsului și serviciilor, și asta de la concepția produsului pană la livrare și instalare trecând prin calitatea aprovizionării și a fabricației. Această dualitate este fundamentală, intâi vizavi de aspectele economice și comerciale a managementului calității: ameliorând calitatea procesului se ameliorează calitatea ofertei stăpânind, respectiv diminuând costurile, pentru că devine mai ieftin
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
care Blecher va intra, de data aceasta nu ca martor, ci ca personaj. Blecher este privilegiat încă de la începutul debutului său literar, având o corespondență permanentă cu André Breton, Martin Heidegger (de filosofia heideggeriană fiind influențat în mod evident), Sașa Pană (pe care îl cunoaște în 1934, acesta fiind și cel care va păstra și edita opera postumă a scriitorului), Geo Bogza (pe care-l va întâlni tot în 1934, în momentul șederii sale de câteva luni la Brașov) și Elisabeta
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
criticilor literari pe care autoarea însăși le selecteză, pentru a sublinia oscilațiile interpretative ale operei lui Blecher într-o perioadă de aproape opt decenii. Într-adevăr, opera lui Blecher începe să fie valorizată în perioada 1967-1979, Dinu Pillat și Sașa Pană fiind cei care se ocupă de reeditarea romanelor lui Blecher. În opinia Adei Brăvescu, Ov. S. Crohmălniceanu este primul critic care rupe tăcerea, după douăzeci și cinci de ani, în cazul Blecher, dar mai mult decât atât, el este și cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, ed. cit., p. 17. 34 Max Blecher, Materializări, în Corp transparent din M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, ed. cit., p. 329. 35 ,,Scrisoare către Sașa Pană", din 7 iulie 1934, după ,,Tabel cronologic" la Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., pp. 14, 15. 36,,Cu dl. M. Blecher", interviu publicat de Gh. A. Harabagiu în Rampa, 17 februarie 1937, după ,,Tabel cronologic" la Max
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
participării armatei române la războiul pentru independență (1877-1878). „România își are oamenii săi”, Kogălniceanu este omul de la 1859, 1862 și 1877 cel care a contribuit la modernizarea țării sale, scrie în lucrarea, Epopeea Independenței României, Gheorghe H Stoian și I. Pană. În continuarea acestor lucrări se situează și lucrarea lui Gheorghe Oancea, Independența României, Ioan Scurtu, Din lupta milenară a poporului român. În 1978, apare lucrarea lui Ion Budunescu, Diplomația românească în slujba independenței, în care se arată că atunci când războiul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
tematica se referea la vreun autor neimplicat ideologic sau la structurile morfo-sintactice. În ciuda trâmbițatei lupte pentru protejarea hexagonadelor de infestarea anglo-sexonă prin contact lexical (model invocat de daco-romanii ignoranți ai istoriei complexe a acestui "combat"), lucrătorii de pe câmpurile lirice de la Panam aveau altă perspectivă asupra relațiilor dintre idiomuri. O antologie realizată în 1974 (ceea ce presupunea o căutare anterioară de câțiva ani și o urmărire a fenomenului pe intervalul unui deceniu), ne aduce, prin vocea realizatorului și prefațatorului 82, unele lămuriri, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
participării armatei române la războiul pentru independență (1877-1878). „România își are oamenii săi”, Kogălniceanu este omul de la 1859, 1862 și 1877 cel care a contribuit la modernizarea țării sale, scrie în lucrarea, Epopeea Independenței României, Gheorghe H Stoian și I. Pană. În continuarea acestor lucrări se situează și lucrarea lui Gheorghe Oancea, Independența României, Ioan Scurtu, Din lupta milenară a poporului român. În 1978, apare lucrarea lui Ion Budunescu, Diplomația românească în slujba independenței, în care se arată că atunci când războiul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
din noul cartier de case al Vasluiului, amplasat pe vechea „vatră a comunei Sfântul Nicolae” și anume: Crizantemelor, Florilor, Ecaterina Teodoroiu și Veteran Țurcanu. Alți evidențiați mai fuseseră: Calamaz Eugen, Antoniu Alexandru, Coroi Adela, Dinică Elena, Ștefănescu Constantin, Andriescu Zamfira, Pană Nicolae, Ioniță Eleonora, Cozma Jenița, Pavel Adela și alții. e. Distincțiile acordate La data de 15 decembrie 1966, președintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular Orășenesc Vaslui, Vasile Baltă, împreună cu secretarul acestei instituții, Teodor Istrate, semnau Decizia nr.169 care conferea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
relației subiect-predicat, nu putem spune despre ele altceva decât că , în aceste situații, relația subiect-predicat nu se manifestă sau că avem a face cu o relație subiect-predicat zero. Subordonarea subiectului față de predicat reiese și din modelul transformațional propus de Gabriela Pană Dindelegan, care include simbolul categorial „subiect sub directa dominanță a nodului grup verbal alături de simboluri ca obiectul direct, obiectul indirect în dativ, atributiv(numele predicativ) etc.” Subiectul dobândește, în felul acesta, față de verb o poziție similară cu cea a complementelor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
merge până la identitatea și, deci, nu se poate susține că „subordonarea” subiectului față de predicat este identică cu subordonarea oricărui complement. Precizări cu privire la calitatea subiectului de a fi termen neomisibil în cadrul relației sintactice pe care o stabilește cu predicatul aduce Gabriela Pană Dindelegan, arătând că proprietatea de a fi constituent obligatoriu (neomisibil), în raport sintactic de interdependență cu verbul, proprietate pe care o are întotdeauna subiectul în enunțurile în care apare, deci în cele construite cu verbe compatibile cu subiectul ,nu îi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sovietică se mișcă. Semnalele venite din România rămân puțin vizibile: astfel, se aude la New York, pe 2 decembrie, că fosta tânără glorie a gimnasticii românești, Nadia Comăneci, triplă campioană olimpică în 1976, a sosit la bordul unui avion al companiei Panam, declarând că fugise din România lui Ceaușescu din dorința de libertate... În aceeași zi, Nicolae Ceuașescu, într-un discurs rostit cu ocazia ședinței Comitetului politic al Partidului, critică sever activitatea guvernului și a ministerelor, cere ordine și disciplină, precum și întărirea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acolo la Turlac, de a căzut Panait Cioranu în locul lui? Evident, taica are dreptate, politica este o treabă alunecoasă, trebuie să te faci că nu pricepi unele lucruri, că ai uitat altele. Amândoi unchii, și marele spătar Mihai, și unchiul Pană Negoescu l-au rugat să uite ce s-a întâmplat la Turlac. Taica i-a dat să înțeleagă că știe toate dedesubturile, dar... Ei bine, nu poate uita. Profită de un moment în care conversația lâncezea și interveni brutal: — Cumnate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
odaia voievodului, unde-l găsi pe prințul Ștefan. Împreună au stabilit că cei cinci mari boieri vor fi marele logofăt Diicu Rudeanu, marele spătar Mihai Cantacuzino, marele sluger Toma Cantacuzino - care acum era capuchehaia, adică ambasadorul domnului muntean la Poartă -, Pană Negoescu și beizadea Ștefan. Repede au fost convocați și ceilalți trei, voievodul vrând să preîntâmpine orice situație neprevăzută. — Oare de ce suntem chemați? întrebă Brâncoveanu fără să spere că va primi un răspuns. — Pentru treburile Moldovei care nu și-a plătit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Moldovei care nu și-a plătit haraciul de câțiva ani, veni răspunsul lui Mihai Cantacuzino. Voievodul cu greu își stăpâni tremurul bărbiei, nevrând să-și arate enervarea. Cum adică, unchiul știa, dar nu venea să-i raporteze din proprie inițiativă. Pană Negoescu și Toma Cantacuzino își arătară mirarea, iar Diicu Rudeanu zâmbea forțat. — Și ce avem noi cu Moldova? întrebă nepăsător domnitorul, după care își măsură sfetnicii din cap până în picioare; apoi, pe un ton sever, reluă: Mergeți să vă îmbrăcați
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a fost dăruit cu mai multă minte, dar cu scaunul Moldovei, stăpânul nostru și al celor două margini ale lumii se gândește să-ți dăm firmanul ție! Se auziră trei exclamații de surpriză, erau ale lui Ștefan, Toma Cantacuzino și Pană Negoescu. Brâncoveanu le înregistră fericit. Se gândi la Maria, copila lui cea răsfățată, doamna Maria a Moldovei, și ochii i se umeziră cu adevărat, duse dosul mâinii stângi să și-i șteargă și, mimând în continuare înțepeneala, demn își plecă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cadru mai restrâns. Voievodul salută, plecându-și doar pleoapele peste ochi, încercă să facă doi, trei pași și ceru cu un gest disperat ajutorul lui Ștefan și al lui Alexandru Mavrocordat. Ieși susținut de subsuori, încălcând astfel protocolul. După ei, Pană Negoescu făcea temenele în plus, retrăgându-se cu spatele și având pe față întipărită o mare îngrijorare. În divan rămâneau Toma și Mihai Cantacuzino. Imediat după ieșirea voievodului, în sala divanului intrară Ferriol, ambasadorul Franței, Colyer, ambasadorul Olandei, contele Tolstoi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în când aruncă Ochii lui asupra ta. Și se uită lung la tine. Doamne! limpede mai știe Cumcă fără, tine lumea I-ar fi chiar ca o pustie. Vii la spate, vezi ce scrie, Peste șiruri tu alergi, Ii iei pana chiar din mână, Singură v-o vorbă ștergi. Și să crezi că ștears-o lasă Dacă tu vei zice: nu. Te aprobă căci în minte-i Și în inima-i ești tu. II Ii zic: mă lese-n pace, Nu voiu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
s-a ocupat personal de machiajul ei, un bleu permanent care ținea și câte două săptămâni și care nu o împiedica pe Moni Cuța să-și pună niște ochelari de soare și s-o taie la futut, scuzați, serviciu, că pană semna condica așa se grăbea la Măriuca, prietena, alibiul, scuze, paravanul ei de zi cu zi. Ce n-a știut ea niciodată e că Măriuca era agent dublu. De altfel nici nu-mi mai aduc bine aminte dacă nu cumva
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în acest fel originea divină a cărții. Practic, pentru omul tradițional, întreaga lume este o carte al cărei autor unic este însuși Dumnezeu. "De-ar fi lăsat Dumnezeu/ Pământul cerneală neagră/ Și cerul hârtie albă/ Soarele un scriitor / Și luna pană de scris..."303. Deși expresia este întâlnită în poezia populară pentru a evoca o serie de evenimente pozitive, dar și negative, dintr-o anumită perioadă a vieții, folosirea sa arată și disponibilitatea mediului tradițional de a utiliza cartea 304 și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de traducători total nepregătiți pentru așa ceva", ceea ce face să fie "interpretată tendențios de foarte mulți oameni" [Sorescu, 1997:20]. În acest sens, textul biblic însuși atenționează asupra modului defectuos în care oamenii au ajuns să cunoască Legea Domnului: "Căci, iată, pana cea mincinoasă a cărturarilor a prefăcut-o în minciună" [Ieremia, 8:8]. Să oferim, spre justificare, un singur exemplu relevant: în textul Bibliei utilizat cu precădere în studiul de față [1968] apare următoarea formulare a celor dintîi interdicții ale decalogului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
utilă care servește la refacerea forței de muncă. Ca pe un fel de odihnă activă totuși, pentru că, cel mai adesea, genul de participare interactivă la divertisment frizează orgiasticul. Societatea de consum, folosindu se de girul vechimii antice al arhicunoscutei devize panem et circenses, folosește din plin această accepție diversionistă a artei, integrînd-o În industria spectacolului care a reușit să-și adjudece și să mixeze toate artele Într-un imens și amalgamat kitsch pentru uzul non-stop al maselor surescitate. Se Înțelege prin
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
în toate celelalte limbi romanice (fr. cœur, it. cuore). Forma românească se poate explica ușor din punct de vedere fonetic: lat. anima > rom. înemă (cu transformarea lui a accentuat urmat de n în î, ca în lat. canem > câne, lat. panem > pâne). În primele texte românești, forma frecventă este înemă, alături de care apare și inimă (la Coresi), fonetism apărut sub influența derivatului inimos (provenit din înemos, cu î neaccentuat devenit i prin asimilare la i din silaba următoare). În expresii ca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]