600 matches
-
Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: sărături; geomorfologice: luncă; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 1310 - comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase (40%); 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice (50%); 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin (1%). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
naturale de interes european și național sunt acele habitate aflate în pericol de dispariție sau care au o arie de răspândire redusă, ca urmare a regresului lor, ori constituie situri reprezentative pentru una sau mai multe regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică și pontică și pentru care se desemnează arii speciale de conservare; habitate naturale prioritare sunt tipurile de habitate de interes comunitar aflate în pericol de dispariție și pentru a căror conservare sunt necesare măsuri urgente; habitatul unei specii înseamnă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
marină * Lagune și golfuri, cu bancuri de nisip * Vegetație perenă a țărmurilor stâncoase * Vegetație anuală cu Salicornia sau cu alte specii, în zone nămoloase și cu nisip * Pajiști sărăturate atlantice (Glauco Puccinellieetalia maritimae) * Pajiști sărăturate continentale * Stepe și mlaștini sărăturate panonice * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Genista * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Empetrum nigrum * Dune continentale, cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis * Dune continentale panonice * Dune mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe) * Dune de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pajiști sărăturate atlantice (Glauco Puccinellieetalia maritimae) * Pajiști sărăturate continentale * Stepe și mlaștini sărăturate panonice * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Genista * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Empetrum nigrum * Dune continentale, cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis * Dune continentale panonice * Dune mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe) * Dune de coastă fixe, cu vegetație erbacee (dune gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
uscate semi-naturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) * Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) * Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pădure de frasin termofil, cu Fraxinus angustifolia * Turbării împădurite * Păduri aluviale, cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) * Păduri mixte, cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris) * Păduri panonice, cu Quercus petrae și Carpinus betulus * Păduri panonice, cu Quercus pubescens * Păduri eurosiberiene stepice, cu Quercus robur * Păduri acidofile, cu Picea, din etajele alpine montane * Păduri alpine, cu Larix decidua și/sau Pinus cembra * Păduri cu Castanea sativa * Păduri cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
împădurite * Păduri aluviale, cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) * Păduri mixte, cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris) * Păduri panonice, cu Quercus petrae și Carpinus betulus * Păduri panonice, cu Quercus pubescens * Păduri eurosiberiene stepice, cu Quercus robur * Păduri acidofile, cu Picea, din etajele alpine montane * Păduri alpine, cu Larix decidua și/sau Pinus cembra * Păduri cu Castanea sativa * Păduri cu Quercus frainetto * Galerii cu Salix alba și Populus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
membre și candidate la Uniunea Europeana, România deține cea mai mare diversitate biogeografică. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, pe teritoriul României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele 11 europene și anume (fig. 1.2Ă: 1. ALPINĂ 2. CONTINENTALĂ 3. PANONICĂ 4. STEPICĂ 5. PONTICĂ 9 Fig 1.2. Regiuni biogeografice: 1- alpină; 2- continentală; 3- panonică; 4- stepică; 5- pontică (www.anpm. roă. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă cca. 47 % din suprafața României. Au fost identificate în țara noastră: cca.
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Uniunii Europene, pe teritoriul României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele 11 europene și anume (fig. 1.2Ă: 1. ALPINĂ 2. CONTINENTALĂ 3. PANONICĂ 4. STEPICĂ 5. PONTICĂ 9 Fig 1.2. Regiuni biogeografice: 1- alpină; 2- continentală; 3- panonică; 4- stepică; 5- pontică (www.anpm. roă. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă cca. 47 % din suprafața României. Au fost identificate în țara noastră: cca. 60 % din populatia europeană de urs brun (Ursus arctosă cca. 40 % din populatia europeană de lup
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
La finele Erei Terțiare și începutul celei actuale (Cuaternar), în urmă cu 1,85 milioane de ani, Carpații răsăreau din apele salmastre ale unei mări ce umplea atât depresiunea dintre Carpații Meridionali și Balcani, Depresiunea Getică, dar și pe cea Panonică, ce trimitea un fel de golf în interiorul lanțului carpatic. Cu începutul Cuaternarului, care înseamnă pentru acest spațiu începutul unei succesiuni de glaciații și interglaciații (Pleistocenul) și totodată apariția omului (Paleoliticul), marea din Depresiunea Getică începe a se retrage către răsărit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de alta, din Carpați și Balcani. Acest colector de pe fundul Depresiunii Getice era viitorul curs al Dunării Inferioare, care, prin eroziunea regresivă, reușește la un moment dat să străpungă muntele din care izvorâse și să capteze astfel apele marelui lac panonic, pentru ca, prin cursul său dintr-o dată amplificat, să-l dreneze treptat. Pe măsura golirii acestui lac, se retrag și apele din interiorul lanțului carpatic, unde se formează cursuri de ape căutând apusul, ca și cele de pe versantul vestic al Carpaților
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
o dată amplificat, să-l dreneze treptat. Pe măsura golirii acestui lac, se retrag și apele din interiorul lanțului carpatic, unde se formează cursuri de ape căutând apusul, ca și cele de pe versantul vestic al Carpaților Apuseni. Pe măsura golirii lacului panonic, se conturează în urma lui cursul superior de azi al Dunării, care se va racorda în final, în Defileu, cursului Dunării Inferioare. În timp ce fundul marii Depresiuni Carpato-Balcanice, Depresiunea Getică, se colmata cu pietrișurile și nisipurile rostogolite de apele coborând din munți
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fluviului a scăzut treptat, distanța dintre frunțile-perechi ale teraselor fluviale dispuse în trepte s-a redus, de la o terasă mai veche (și mai înaltă) la una mai nouă (și mai joasă). Cauza: atât reducerea continuă a alimentării din marele lac Panonic, deci o reducere a debitului fluviului, cât și creșterea pantei acestuia, deci o creștere a vitezei de scurgere, prin coborârea nivelului de bază al mării colectoare. Ambele cauze au putut acționa simultan. Coborârea nivelului de bază se datora retragerii continue
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Plinius cel Bătrîn). Ca și Strabon, dă Dunării numele Danubius până la Defileu și Istru în aval; numește Ekbolai Defileul, cu un cuvânt grecesc. În secolul VI, Ioannes Lydos explică numele Donaris dat de către daci Dunării pe cursul său din Câmpia Panonică, cu sensul de "cel ce dă nori". Descriind restaurările justiniene de pe Dunăre, Procopius (sec. VI) arată și starea podului de la Drobeta. O descriere a Dunării: izvoare, lungime, afluenți, găsim în "Getica" lui Iordanes (mijlocul sec. VI). În secolele XI-XII, Anna
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de ciudat, se poate afirma, fără greș, că fluviul Dunărea are două origini. Acest fluviu, care are vârsta Cuaternarului, și-a format în paralel și separat, pe de o parte, actualul curs superior și mijlociu, dintre nordul Alpilor și Câmpia Panonică, la trecerea de la Terțiar la Cuaternar, acoperită cu un mare lac salmastru; iar pe de altă parte, actualul curs inferior, pornind dintr-un fost golf al altei mări salmastre, ce se retrăgea treptat către răsărit, spre actualul bazin al Mării Negre
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
au așezat pe noi aici. Împăratul nostru Traian a slobozit apa aici la Babacaia". Această consemnare cumulează în câteva cuvinte un mare număr de informații legate de evenimente reale, chiar dacă uneori confuze. Astfel: - "marea de apă" ne poate indica marea Panonică de la începutul Cuaternarului, ce urma să se scurgă prin Defileu; - oameni "sălbateci" de la munte pot fi dacii, "pe care i-au bătut strămoșii noștri", adică romanii; - care strămoși "ne-au așezat pe noi aici", adică au colonizat Dacia, după cucerire
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Cuaternarului, ce urma să se scurgă prin Defileu; - oameni "sălbateci" de la munte pot fi dacii, "pe care i-au bătut strămoșii noștri", adică romanii; - care strămoși "ne-au așezat pe noi aici", adică au colonizat Dacia, după cucerire. "Slobozirea" mării Panonice în Defileul, care începe într-adevăr la Babacaia, e pusă pe seama "împăratului nostru Traian", care a realizat o astfel de "slobozire" prin canalul de navigație terminat în anul 100 p. Cr., în ajunul primului război dacic. Ceea ce confirmă încă o dată
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
politice, de care beneficiau doar națiunile nobililor (maghiari), sașilor și secuilor. O succintă trecere în revistă a principalelor momente istorice care au dus la crearea acestei situații merită a fi punctate: Transilvania a fost cucerită de ungurii stabiliți în Câmpia Panonică în multiple stadii, începând cu sfârșitul secolului al IX-lea și prelungindu-se până spre anul 1200. Mărimea suprafeței teritoriului transilvan, pe fondul deficitului demografic al ungurilor, a determinat regalitatea ungară să apeleze la serviciile sașilor și secuilor, populații care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gallica și salcâm. Regimul hidric moderat spre modest determină instalarea unor specii rezistente la uscăciune. Sub numele generic de stepe, se reunesc pajiștile uscate cu origine primară sau secundară, dezvoltate pe substrate calcaroase. În această categorie se încadrează pajiștile pontice, panonice, sarmatice sau, în funcție de compoziția de specii, combinații ale acestora. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziții puternic expuse, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii precum dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
de interes conservativ 3.1.1. Evaluarea stării de conservare a habitatului Comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează regiunile mlăștinoase sau nisipoase, cod 1310 3.1.2. Evaluarea stării de conservare pentru habitatul Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, cod 1530 3.1.3. Evaluarea stării de conservare pentru habitatul Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la nivel montan și alpin, cod 6430 4. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 5. PLANUL DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
management - Harta scurgerii de suprafață Anexa nr. 8 la Planul de management - Harta solurilor Anexa nr. 9 la Planul de management - Harta habitatului Comunități cu Salicornia Anexa nr. 10 la Planul de management - Harta distribuției habitatului Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice Anexa nr. 11 la Planul de management - Harta habitatului de interes comunitar Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile Anexa nr. 12 la Planul de management - Harta utilizării terenului Anexa nr. 13 la Planul de management - Harta cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
a fost declarat sit Natura 2000 pentru următoarele specii și habitate de interes comunitar: fluturele buhă - Arytrura musculus, cod 4027; habitate: Comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează regiunile mlăștinoase sau nisipoase, cod 1310; Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, cod 1530; Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la nivel montan și alpin, cod 6430. În prezent, situl ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei nu este atribuit în custodie. În interiorul sitului ROSCI0221 se află rezervația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Anexa nr. 9 la Planul de management Datele generale cu privire la distribuția habitatului în sit sunt în Anexa nr. 12 la Planul de management, iar informații biologice/ecologice în tabelul nr. 5. Informații biologice/ecologice despre habitatul Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, cod 1530 Habitatul Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, cod 6430 Datele generale cu privire la distribuția habitatului în sit sunt în Anexa nr. 13 la Planul de management, iar informații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
la Planul de management Harta solurilor Anexa 9 la Planul de management Harta habitatului Comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează regiunile mlăștinoase sau nisipoase Anexa 10 la Planul de management Harta distribuției habitatului Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice Anexa 11 la Planul de management Harta habitatului de interes comunitar Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la nivel montan și alpin Anexa 12 la Planul de management Harta utilizării terenului Anexa 13 la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]