1,096 matches
-
luare în râs... Nu ai decât să urci dealul străzii Sfintei Genevieva, care a apărat Luteția de barbari, ca să dai sus de cele două străzi, baza Franței, strada Clovis și strada Clotilda, regina lui, de pe la 500, revărsându-se în Piața Panteonului, unindu-se într-un unghi ascuțit, îmbrățișând strâns amândouă liceul Henri IV, clădire de fapt întemeiată de ei în anul 510, Clovis fiind înmormântat aici în 511, urmat de Genevieva un an mai târziu, în 512. Din Piața ilustră dominată
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
IV, clădire de fapt întemeiată de ei în anul 510, Clovis fiind înmormântat aici în 511, urmat de Genevieva un an mai târziu, în 512. Din Piața ilustră dominată de statuia lui Corneille unde își doarme somnul de veci, în Panteon, Victor Hugo, printre atâtea alte culmi ale spiritului francez, se face rue Valette, la vale, în care la numărul 4 se află biblioteca și Colegiul Sainte-Barbe și unde în anul 1460, a fost deschis un stabiliment la care au învățat
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
Ordinului iezuiților, și poate că li se alăturase și Calvin... Dar, uitai: în biserica monumentală de alături, Saint-Etienne du Mont, unde au fost transferate și moaștele Sfintei Genevieva, - o ladă imensă de bronz roșcat - se află înmormântați Descartes și Pascal, Panteonul fiind rezervat doar modernilor... Vizavi de biserică, bistroul britanic The Bombardier, iar peste drum de el, La Dame blanche și Gaudeamus. De unde, coborând colina salvatoarei Parisului, dai într-o mică piațetă de restaurantul La Méthode, cu strada Descartes, lăsând în stânga
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]
-
menționeze că dreptul roman și Evanghelia lui Iisus Hristos sunt de fapt bazele culturii și civilizației europene. Or, dacă noi suntem în această amnezie, ne e rușine cu strămoșii noștri, cu tradiția modelată de creștinism - instituții, valori, texte și un panteon de figuri care au produs teologie, dar și teologie politică, atunci să nu ne mire că nu știm de unde venim și nici unde mergem", a spus el. Baconschi a precizat apoi că, în ceea ce privește securitatea comună a Europei, lipsesc voința politică
Filosofia lui Baconschi: Americanii nu pot plăti la nesfârşit securitatea europeană () [Corola-journal/Journalistic/61031_a_62356]
-
de îndoială, ci atacă numai valorile definitiv consacrate. El lovește numai numele aflate în vîrful ierarhiei, iar nu pe cele cufundate în umbra de jos a palierelor inferioare. Preferă celebritățile, notorietățile incontestabile, pe scurt tot ce înseamnă efigie încrustată în panteonul culturii germane. Literați, filozofi, muzicieni sau pictori, nimeni nu scapă de elanul iconoclast al austriacului: Stifter, Brueckner, Mahler, Heidegger, Beethoven, Furtwaengler, Klimt, Schiele sau Kokoschka sînt cîteva din victimele elanului demolator al lui Bernhard. O excepție este Tintoretto și tabloul
Tehnica repetiției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10930_a_12255]
-
punct de vedere filozofic care să fie valabil pentru toată omenirea, atunci nici patrimoniul universal al culturii umanității nu poate fi clădit pe niște criterii acceptate de toți. Ideea că, prin însumarea tutoror valorilor parțiale se poate da naștere unui panteon al culturii universale este de tot falsă. Întregul nu se obține însumînd fragmente pe baza unui criteriu de echitabilă contribuție umană, ci prin impunerea unor anumite fragmente drept norme pentru toate celelalte. Treptat, unele ies din circuit și locul lor
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
Rusiei". Pe multe pietre tombale este indicat că acolo odihnesc soții cu soțiile. Adică, după ce au conviețuit, au conmurit... Necruțătoare legea firii, vorba lui Topârceanu. Alte monumente pe morminte vegheate de îngeri ne-atletici sau chiar apostolic scheletici. Aici, în panteonul Montparnasse, cugetul simțindu-ți-l ca pe Țara de Sus a Sufletului, spre vale, spre intrare curgând sentimentele -aceste sălcii plângătoare, tot ale Sufletului. Aici sub-pământul marilor nume e, concomitent, și adâncul sub-cerului, adică în legătură cu firmamentul rămânând. În fine, sub
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
s-a născut în 1956 la Elbasan. A studiat la Universitatea din Tirana; este licențiat al Facultății de Istorie-Filozofie. A scris articole cu subiecte axate pe literatură și artă, scenarii de filme și culegeri de proză scurtă. Primul său roman, Panteonul negru (Panteoni i zi), descrie cu asprime și cu o tentă naturalistă moravurile nomenclaturii comuniste sub dictatura lui Enver Hoxha. Tradus în limba franceză sub titlul La dictature des sens, romanul a cucerit aprecierea publicului și a presei din Elveția
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
diasporă, și a lucrat la Ambasada Albaniei din Skopje. Este director executiv al Institutului de cercetări politice "Alcide de Gasperi", căreia i-a pus bazele în anul 2000 și care își canalizează preocupările spre integrarea europeană a Albaniei. Acțiunea romanului Panteonul negru (în curs de apariție la Editura Vremea) se desfășoară în mediul toxic al nomenclaturii comuniste albaneze. Kalina, o tânără a cărei frumusețe o transformă în victima sigură a poftelor celor ce dețin puterea, e prinsă într-un vârtej de
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
în schimb, inexistentului, ca om politic, Duiliu Zamfirescu? Dar trecînd de observații (notate, cer scuze, abrupt chiar de la început), trebuie să observ că ideea de la care a pornit, în intreprinderea sa, dl Ioan Adam e fericită, realizîndu-se ceea ce dorea, un panteon al vieții politice românești de la începuturile liberalismului românesc, de la 1848 (C.A. Rosetti, Ion C. Brătianu) pînă tîrziu în interbelicul secolului, acum, trecut. Ceea ce nu-i puțin lucru. Printre creatorii liberalismului românesc, cărora li se datorează punerea fundamentelor României moderne
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
amintite și a adaosurilor inutile). Fiecare secțiune conține un capitol portret, de cele mai multe ori lămuritor, un discurs sau, rar, două, note și repere bibliografice. E o ediție utilă, care umple un gol bibliografic în literatura politică a chestiunii. Ioan Adam, Panteon regăsit. O galerie ilustrată a oamenilor politici români, Editura Gramar, 2000.
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
punctului pe i. Într-o frumoasă alternanță îi așază Geo Șerban pe Eminescu și pe Caragiale, reperele evaluate prin ochii lui Sebastian. Pagini față în față adună impresii-document despre ediții, despre teatru, despre alte opinii critice, despre zbateri și recunoștință. Panteonul se consolidează, apoi, prin capitolul despre Ctitori și premergători, care-i strânge textele, mai totdeauna scurte, concentrate, cu nerv, despre Bălcescu, Creangă, Maiorescu, Rebreanu, Perpessicius, Panait Istrati, Camil Baltazar, Anghel Demetriescu. Texte evocatoare, texte de despărțire, cele mai multe, lăsându-ne să
Albumul Sebastian by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3095_a_4420]
-
un concert de fanfare și un spectacol folcloric. JUDEȚUL TIMIȘ Tot în 15 august, la Lugoj, la Casa de Cultură, va avea loc Festivalul Internațional de Folclor „Ana Lugojana“. La Comloșu Mare, se vor dezveli plăcile comemorative grupate sub genericul „Panteonul Comloșean“, apoi Consiliul Local va acorda titlul de „Cetățean de onoare“ și Diplome de Excelență unor personalități locale, acțiuni urmate de concursuri sportive și spectacol cu Taraful din Comloșu Mare. În Făget, vor avea loc deschiderea Taberei de creație în
Agenda2003-32-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281333_a_282662]
-
decizională l Proiecte de hotărâri de interes local Municipalitatea a finalizat o serie de noi proiecte de hotărâre ce vor fi supuse spre aprobare Consiliului Local Timișoara. Mai multe materiale se referă la susținerea unor manifestări culturale cum ar fi: „Panteon Bănățean C.D. Loga, eminent cărturar și dascăl”, „Festivalul Internațional de Muzică Electronică Urbană TM Base”, Concursul Internațional de Flaut - ediția a X-a, „Gala de Blues - Jazz Internațional Timișoara”, Congresul Internațional „Identitatea culturală a tuturor românilor” - ediția a XIV-a
Agenda2005-29-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283949_a_285278]
-
mai simplă decît religia apostolilor, a așezat credința pe fundalul mîngîietor al unei învieri viitoare, însămînțînd făgăduința că, dacă un om se roagă zeului și îi aduce ofrande, îi poate atrage sprijinul. În plus, religia aceasta stranie avîndu-l în centrul panteonului pe Mithra tauroctonul (ucigătorul de taur) se plia foarte bine pe nomadismul inerent vieții de campanie militară: pînă la lăsarea la vatră, soldații trăiau în spiritul misteriilor lui Mithra, forma cea mai lesnicioasă de întreținere a unei vieți religioase. Și
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
ritual, vreo secreție de genul celei prin care unele specii de insecte se recunosc. Obosit de-atâta purtat al genții lui Iliescu, premierul a ajuns la concluzia că s-a făcut băiat mare. Și dacă tot nu poate ajunge în Panteon, măcar în Pantelimon să fie admirat În buna compania a B.U.G. Mafiei, a Paraziților, a La Famigliei, premierul a atins un pisc al competenței lingvistice pesediste. Aventurându-se în această mlaștină, nu contează că poartă costume elegant croite
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
2003, 16-17). Pentru unii, punerea în circulație a acestui nume propriu constituie de la sine un argument suficient de convingător al existenței unui personaj de mitologie populară românească. Cu multă imaginație și aplomb, Dragobete e prezentat ca un „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”; D. este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
plan denumirea sărbătorii (Dragobete este și „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”, id. ib., s.n.), dicționarul citat prezintă ipoteze neverificabile ca și când ar fi adevăruri absolute. În Mitologia română (din 1985) a lui Romulus Vulcănescu, voința de a constitui un „panteon autohton” exista deja, dar discursul rămînea mai ponderat: Dragobete, „făptură mitică”, fiind în primul rînd „tînăr, voinic, frumos și bun”. Mai puțin entuziasm mitologic găsim în cercetările vechi de folclor; în ciuda tonului nu întru totul științific, acestea ne apar ca
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a încercat să mute osemintele lui Albert Camus la Panteon. S-au opus urmașii marelui scriitor. Opinia publică n-a părut, nici ea, îndeajuns de mișcată de eșecul tentativei ca să reacționeze. Anul trecut, s-a ivit ideea unei expoziții menite să marcheze în 2013 la Aix-en-Provence centenarul nașterii lui Camus
Camus, ratări postume () [Corola-journal/Journalistic/3564_a_4889]
-
de pe malurile Senei, literatura română se reduce la câteva nume. Bibliotecile publice, librăriile si anticariatele, de exemplu cele de pe bulevardul St. Michel, în Paris, mustesc de cărți semnate Virgil Gheorghiu și Panait Istrati. Cam atât. Faimoasa librărie româneasca antitotalitară, de pe lângă Panteon, s-a desființat. Din loc în loc, la Centrul Beaubourg(Georges Pompidou) sau la Biblioteca Naționala a Franței, există rafturi dedicate literaturii române ; totuși, volumele originale strivesc sub numărul lor cele câteva traduceri. N-am reușit, de exemplu, să găsesc la
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
cadru închide o poemă cosmică, în centrul căreia stă moartea. Moartea e cântată melancolic-extatic, e acceptată, cu încredere și dăruire, încărcată de sentimentul destinului". Autocitarea și sublinierile îi aparțin lui Blaga, iritat că un "străin" infatuat intră sfidător tocmai în panteonul celor mai originale idei ale sale. Va fi încă o dată, în finalul explicației sale cu aer definitiv, neiertător, făcând aluzie compromițătoare la atitudinea anti-evreiască a legionarilor, a căror aventură politică, însoțită de susținerea lui Dan Botta, eșuase de câteva luni
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
monografiei. În încheiere, aș dori să fac o mărturisire emoționantă. Pentru mine, cronicarul care i-am urmărit cariera interpretei de la debut, până la plecarea definitivă din țară, apoi lexicograful care i-am cercetat întreaga activitate artistică și pedagogică în vederea așezării în panteonul artei lirice universale, Iolanda Mărculescu nu a murit! Moștenirea ei artistică, întreprinsă admirabil în paginile cărții Ileanei Ursu, reprezintă “pașaportul” de rezistență peste timp a numelui Iolanda Mărculescu în Cartea de aur a muzicii românești. N.R. Volumul de față a
Monografia unei ?Dive? a scenei lirice rom?ne?ti by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83489_a_84814]
-
țară. Am în minte cărțile de care a auzit toată lumea, cele studiate în școli, în universități, beneficiare de studii, articole, licențe și teze de doctorat. E vorba de titlurile preamărite în simpozioane, de cele care ocupă un loc proeminent în panteonul literelor naționale. Trecând în revistă operele "canonice", n-am nici o ezitare să-mi afirm profunda antipatie față de Craii de Curtea Veche. Multă vreme, am preluat pe nemestecare judecățile ce făceau din producția mateină o carte tabu. Cum să pui, licean
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
meu, feminitudine vizează un univers și un mod de a fi mai autonom, mai puțin definit prin atenția masculină ș...ț. (174) În privința autorilor preferați, deși mărturisește o slăbiciune permanentă pentru Borges, Genette ne face cunoscut careul său de ași, panteonul său personal, și, ezitînd asupra ordinii, Stendhal, Montaigne, Proust, Chateaubriand sau Montaigne, Chateuabriand, Stendhal, Proust, îi socotește ca pe un „careu magic care se adună cu sumă constantă, pe orizontală, pe verticală și chiar pe diagonală.” (158-159). Ambiguitatea titlului ales
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
cu acestea. Primii provin de la televiziune, următoarele din situația familială (divorțat dar cu conflicte frecvente), ultima o are de mic, dintr-un complex de inferioritate care încă îl face să contemple casa părintească în stilul în care un turist privește Panteonul. Îl înțelegi, ce bărbat n-ar fi complexat de Michael Caine (în rolul tatălui), și cîștigător al premiului Pulitzer pentru literatură în plus. Nevroza, ca și lungmetrajul, curge mai ceva ca Donul liniștit. Toate revelațiile majore ale peliculei îți parvin
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]