785 matches
-
vă cer ca atunci când vă veți întoarce pe locul acesta să ridicați o mănăstire cu hramul Adormirea Maicii Domnului”". Negustoria le-a mers foarte bine fraților Donavachian și, întorcându-se de la Budapesta, ei au îngenuncheat pe colina unde se afla paraclisul și au mulțumit Maicii Domnului. O versiune asemănătoare a legendei este relatată și de alți autori. Mănăstirea construită pe Dealul Bulai a primint numele de "Hagigadar" (în alte lucrări ea apare și sub numele de Hagioiagadar, Hagiuigadar sau Hacigadar) care
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
o pisanie în limba română cu caractere chirilice cu următorul text: Lucrările din anii următori au refăcut complexul monahal și a fost supraînălțat turnul clopotniță. În anul 1847, pe latura de sud a incintei, la etaj, a fost amenajat un paraclis cu hramul Nașterea Maicii Domnului și Duminica Tuturor Sfinților. Paraclisul a fost sfințit la 31 august 1847, iar catapeteasma sa a fost adusă de domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) de la Mănăstirea Bisericani. Între anii 1858-1862, în timpul stăreției maicii Tavefta Ursache, s-
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
text: Lucrările din anii următori au refăcut complexul monahal și a fost supraînălțat turnul clopotniță. În anul 1847, pe latura de sud a incintei, la etaj, a fost amenajat un paraclis cu hramul Nașterea Maicii Domnului și Duminica Tuturor Sfinților. Paraclisul a fost sfințit la 31 august 1847, iar catapeteasma sa a fost adusă de domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) de la Mănăstirea Bisericani. Între anii 1858-1862, în timpul stăreției maicii Tavefta Ursache, s-au efectuat lucrări de reparații și de extindere a bisericii
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
pagube mănăstirii: au ars chiliile din incintă, clopotnița, acoperișul bisericii mari și 16 case din afara incintei. Biserica a fost reparată la începutul secolului al XX-lea, dar i s-a păstrat numai turla de pe Pantocrator, celelalte două turle nemaifiind reconstruite. Paraclisul a fost refăcut pe cheltuiala prințesei Raluca Sturza. Pictura bisericii a fost acoperită de fum și funingine și astfel, în octombrie 1928, profesorul I.D. Ștefănescu, ajutat de ieromonahii Vichentie Malău și Ghervasie Hulubariu, a curățat picturile lui Nicolae Grigorescu. Între
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
1961-1965, Mitropolia Moldovei și Sucevei a efectuat lucrări ample de consolidare, protecție și renovare a bisericii și a clădirilor din jurul ei. Atunci s-a reparat șarpanta din lemn a bisericii mari și s-a înlocuit învelitoarea cu tablă din cupru. Paraclisul Nașterea Maicii Domnului a fost pictat în frescă în 1968-1969 de către profesorul Neculai Stoica, iar un an mai târziu un colectiv de pictori restauratori (ieromonah Firmilian Ciobanu, arhimandrit Sofian Boghiu, Gh. Trășculescu și Gh. Zidaru) au curățat de fum picturile
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
și mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei în perioada 1947-1948. Mănăstirea Agapia este situată pe valea pârâului Agapia, fiind străjuită de dealurile Muncelu, Ciungi, Bogoslov și Dealul Crucii. Complexul mănăstiresc cuprinde bisericile „Sf. Voievozi”, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Ioan Bogoslovul” și paraclisul „Sf. Nicolae”, clădirile de incintă și satul mănăstiresc alcătuit din 141 de case monument istoric, între case și casa memorială „Al. Vlahuță”. Ansamblul mănăstirii Agapia are o suprafață de peste 50 ha, din care 35 ha curți și clădiri. Mănăstirea Agapia
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
se desfășoară de jur-împrejurul bisericii. Pe latura de est se află un turn clopotniță cu două etaje, având la primul etaj o prispă continuă cu arcade elegante și coloane de lemn dispuse în linie. Pe latura sudică a incintei se află Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului”. În paraclis se află vechea catapeteasmă cu picturi din secolul al XVIII-lea a Paraclisului „Sf. Gheorghe” de la Mănăstirea Bisericani. Principalul element al complexului este Biserica „Sf. Voievozi”, care are plan triconc. Edificiul este construit pe temelie
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
latura de est se află un turn clopotniță cu două etaje, având la primul etaj o prispă continuă cu arcade elegante și coloane de lemn dispuse în linie. Pe latura sudică a incintei se află Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului”. În paraclis se află vechea catapeteasmă cu picturi din secolul al XVIII-lea a Paraclisului „Sf. Gheorghe” de la Mănăstirea Bisericani. Principalul element al complexului este Biserica „Sf. Voievozi”, care are plan triconc. Edificiul este construit pe temelie de piatră brută, cu ziduri
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
primul etaj o prispă continuă cu arcade elegante și coloane de lemn dispuse în linie. Pe latura sudică a incintei se află Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului”. În paraclis se află vechea catapeteasmă cu picturi din secolul al XVIII-lea a Paraclisului „Sf. Gheorghe” de la Mănăstirea Bisericani. Principalul element al complexului este Biserica „Sf. Voievozi”, care are plan triconc. Edificiul este construit pe temelie de piatră brută, cu ziduri din piatră și cărămidă de o grosime impresionantă. El are abside semicirculare, la
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
Doxologia, Iași, 2010); Un destin sinuos devenit poezie "(Sf. Mina, Iași, 2010); "Triodul - Golgota pocăinței" (Doxologia, Iași, 2011); "Penticostarul - Cincizecimea Învierii" (Doxologia, Iași, 2011); "Cartea Sfinírilor" (Iași, 2012); "Imnul Icoanei Făcătoare de Minuni de la Mănăstirea Hadâmbu" (Print Multicolor, Iași, 2012); "Paraclisul Maicii Domnului - o scrisoare de pocăință către omul contemporan" (Pars Pro Toto, Iași, 2014); "Maica Domnului în lumina Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții" (Pars Pro Toto, Iași, 2014); Sfințirile - lucrări ale Duhului Sfânt (pareneze)" (Pars Pro Toto, Iași, 2014
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
-se prin diferite amenajări defensive. Ea este consolidată din piatră brută și are pereții cu chenare gotice. Noua biserică se remarcă prin dimensiunile sale mari, fiind plasată în vârful Dealului Mare de unde domină împrejurimile. În demisolul bisericii s-a un paraclis, cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae, celebrat în fiecare an la 6 decembrie. Un alt element component al ansamblul monahal de la Mănăstirea Hadâmbu este clădirea arhondaricului, proiectată de arhitectul Bogdan Negoiță, care se distinge prin proporțiile sale monumentale și prin aspectul
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
1956, arhimandritul Cleopa s-a retras din ascultarea de stareț al Mănăstirii Slatina, în locul său fiind numit protosinghelul Emilian Olaru. Între anii 1955-1960, au fost efectuate importante lucrări de restaurare și reparații la biserică, la corpul de chilii și la paraclis. Pe vechile fundații ale clădirii aflate odinioară lângă zidul sudic al incintei, a fost ridicată între anii 1955-1958 un edificiu nou, pe restul porțiunii până la turnul de sud-est fiind reconstruit drumul de strajă. În urma Decretului 410/1959, Mănăstirea Slatina a
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Între anii 1830-1834, arhiereul Filaret Beldiman "Apamias" a refăcut din temelie turnul de poartă de pe latura de est. Turnul are coloane neoclasice angajate, pe ambele fațade și era inițial mult mai înalt, având două etaje. La etajul său se află paraclisul de iarnă cu hramurile Sf. Nicolae și Sf. Spiridon. Tot atunci au fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar în partea stângă a fost construit un corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
îngust orientat către poartă. De aici se poate urca la etajul II printr-o scară de piatră adâncită în grosimea zidului. Încăperea de la etajul II este boltită și avea două metereze către curte. În turnul din colțul sud-vestic se află Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi". Acesta este situat la primul etaj al turnului, având o intrare încadrată de un chenar de piatră, cu o cornișă în stil renascentist. Paraclisul este format dintr-un naos pătrat, cu o mică absidă la est, acoperit
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
și avea două metereze către curte. În turnul din colțul sud-vestic se află Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi". Acesta este situat la primul etaj al turnului, având o intrare încadrată de un chenar de piatră, cu o cornișă în stil renascentist. Paraclisul este format dintr-un naos pătrat, cu o mică absidă la est, acoperit cu o boltă semisferică. Lipit de turnul de sud-vest și de zidul sudic a existat până în prima jumătate a secolului al XIX-lea o clădire cu lungimea
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
ars. Prima atestare documentara scrisă, referitoare la această mănăstire, datează din a doua jumătate a sec. al XIV-lea, din timpul domniilor lui Dan I (1383-1386) și Mircea cel Bătrân (1386-1418). În anul 1453 Vladislav al ÎI- lea zidește un paraclis cu hramul "Bună Vestire", scufundat în jurul anului 1600, ale cărui uși împărătești se păstrează la Muzeul Național de Artă. În jurul anului 1456 Vlad Țepeș, dispune construirea unui zid de apărare, a unui pod, a unei închisori pentru trădători și tâlhari
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
al II-lea Ghica. Această clădire a ars în 1783. Ulterior, în palat a locuit mitropolitul Leon Gheucă (în decembrie 1788) și apoi și alți mitropoliți ai Moldovei. În casele egumenești a fost amenajat în secolul al XVIII-lea un paraclis cu hramul "Sf. Apostol Iacov". De teama epidemiei de ciumă din anul 1799, domnitorul Alexandru Callimachi s-a mutat la Galata împreună cu curtenii săi. Între anii 1799-1801, domnitorul Constantin Ipsilanti a construit o nouă locuință domnească, lângă zidul sudic al
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
a locuit până la sfârșitul vieții. Restaurările efectuate între anii 1961-1971 au avut ca rezultat reconstruirea din imaginație a unei părți din Palatul domnesc de odinioară, păstrându-se unele ruine conservate la nivelul parterului și pivnița. În prezent, Casa domnească adăpostește paraclisul "Sf. Apostol Iacov" și un muzeu al mănăstirii. În muzeu pot fi admirate exponate de o deosebită frumusețe și valoare artistică, cum ar fi obiecte vechi de cult, copii fotografice ale documentelor referitoare la trecutul mănăstirii, stampe vechi, portrete ale
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
bisericii, într-o clădire și ea monument istoric datând din 1780 și care se află, din anul 2003, într-un amplu proces de consolidare, amenajare și dotare. Prin decizie mitropolitană, Bisericii "Sf.Sava” i-a fost conferit și statutul de Paraclis al Institutului Social-Caritativ DIACONIA, un centru multifuncțional de educație și asistență socială al Arhiepiscopiei Iașilor, care cuprinde Sectorul social - filantropic "Diaconia” și Fundația "Solidaritate și Speranță”, aceasta din urmă fiind un furnizor de servicii sociale pentru mai multe proiecte acreditate
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
monumentelor istorice din România", . În timpul lui Carol I mânăstirea a fost transformată în necropolă pentru familia regală a României. Dacă în 1857 complexul monastic era păstrat în întregime, două incendii din 1866 și 1867 au distrus clădirile seminarului, respectiv locuințele, paraclisul și turnul de intrare. Biserica a fost restaurată începând cu 1875 de către arhitectul francez Lecomte du Noüy, a cărui tehnică controversată consta din demolarea completă a edificiilor și refacerea lor din temelii, ceea ce a dus și-n cazul mânăstirii Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
refăcut acoperișul cu tablă de zinc, s-a pardosit interiorul cu marmură, s-a înnoit mobilierul, veșmintele, vasele de cult etc.), s-au refăcut casa domnească, stăreția, turnul-clopotniță, cuhnea, zidurile de incintă etc. În sala gotică s-a amenajat un paraclis. În afară de acestea, starețul Mitrofan a amenajat o modernă gospodărie anexă. Prin activitatea sa de înnoire și înfrumusețare a complexului mănăstiresc, el este socotit un mare ctitor restaurator al Mănăstirii Cetățuia. Biserica Mănăstirii Cetățuia, cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
în care se disting personaje biblice și scene biblice) observându-se și astăzi pe pereții sudic și estic. Sala gotică a îndeplinit inițial rolul de trapeză, iar în anii '90 ai secolului al XX-lea s-a amenajat aici un paraclis.. În aripa stângă a clădirii se află trei încăperi boltite cilindric și o săliță, la capătul căreia este o scară secretă care duce direct la etajul inferior al pivniței. La începutul secolului al XX-lea, după cum reiese din unele fotografii
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
la stânga împărații bizantini Andronic și Ioan, și regii Serbiei, iar la dreapta Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Vasile Lupu. Ștefan este reprezentat cu coroană pe cap, în hlamidă de culoare bej, cu flori albe. Mănăstirea Zografu are cinci paraclise în incintă și opt la chiliile din afară. În apropiere se găsește și Schitul Bogorodița (sl. Bogo-rodița = Născătoarea de Dumnezeu, în grecește Theotokos). Biblioteca conține 388 manuscrise în slavonă și 126 în limba greacă, din care 26 pe pergament. Mai
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
în perioada 1843-1845 un nou corp de chilii. Din fostul corp se păstrează până astăzi doar temelia care se vede înaintea intrării în noul corp. De asemenea, tot atunci s-a supraînălțat cu un etaj turnul clopotniță. Clădirea egumeniei și paraclisul "Sf. Nicolae" au fost reparate în 1846. Prin decretul nr. 1176 din 1904, Consistoriul arhiepiscopesc al Mitropoliei Bucovinei și Dalmației a declarat Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava ca mănăstire independentă, scoțând-o din administrarea Mănăstirii Dragomirna. În urma Decretului
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
pe aici intrându-se în incinta mănăstirii. La parter, el este străbătut de un gang boltit, cu aspect gotic subliniat de arcuri împodobite cu ornamente vegetale ce se găsesc pe bolțarii arcadelor gangului. La primul etaj se află un mic paraclis, iar la etajul al doilea camera clopotelor, cu largi arcade deschise pe fiecare latură. În incinta mănăstirii, la dreapta turnului clopotniță, se află trapeza, unde se hrăneau la un loc călugării. Încăperea principală a acestei clădiri este o sală mare
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]