1,125 matches
-
socializing function of culture by language to building social norms, offering the reader a multi-category and easy to understand perspective on one of the most difficult chapters in sociology. Almost every class of culture manifestation is set in the appropriate paradigmatic frame, the commentary being supported by precise reference to the sources of the debated issues. The sociology of culture, language psycho-sociology, symbolic ethnography, anthropology classical and modern studies, are well illustrated. Culture, language, values. Norms, laws. Social attitudes in relation
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a fi posibile: înlănțuiri narative, despre care s-a discutat deja, în parte, în care legătura "post hoc, ergo propter hoc" între două sau mai multe propoziții ține loc de raport cronologic; înlănțuiri descriptive guvernate de operații net ierarhizante și paradigmatice de integrare semantică; înlănțuiri dialogale și explicative (dominate de structura întrebare-răspuns-evaluare). Astfel, de exemplu, o frază complexă precum: (28) Bărbaților le plac femeile care au mâinile fine. degeaba este ea o unitate semnificantă a limbii și, prin aceasta, perfect inteligibilă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
obiect sau un act nu devine real decât în măsura în care imită sau repetă un arhetip. Realitatea este practic repetarea unor momente, motive primordiale, prin acestea fiind creat sensul lucrurilor. Oamenii ar avea în mod inconștient tendința de a deveni arhetipali și paradigmatici. Nevoia omului de a avea o poveste care să explice geneza lucrurilor este întâlnită și în societatea contemporană, unde, susține Phil Cousineau, prin reuniunile familiale, ceremoniile religioase și sărbători, individul participă la procesul de construire permanentă a mitului 238. Din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
II al aceluiași Dicționar, care apare în 1986, îl invită pe Philippe Hamon să redacteze articolul "Description" (p. 66), în care putem citi o primă definiție cu pretenții științifice: "(...) o unitate textuală determinată de operații cu dominantă ierarhizantă, taxonomică și paradigmatică. O descriere este în general centrată pe și de un pantonim, arhilexem sau metalexem cu funcție de termen federator sincretic (...), termen cu funcție prospectivă sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestare". Studiul lui P. Hamon propune o teorie generală a descriptivului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1986) lui A. J. Greimas și J. Courtès, a unui articol "Descrierea" dat spre îngrijire lui Philippe Hamon (p. 66). Acesta din urmă definește obiectul nostru de studiu ca fiind: (...) o unitate textuală guvernată de operații cu dominantă ierarhizantă, taxinomică, paradigmatică. O descriere este în general centrată pe și printr-un pantonim, arhilexem sau metalexem, cu rol de termen federator sincretic (...), termen cu funcție prospectivă sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestarea sa. Cu aceste lucrări din 1972, Philippe Hamon a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
footnote>, iar Sfântul Ioan Gură de Aur, a cărui operă am mai citat-o deja, se declară pentru neamânarea botezului copiilor<footnote În Omilia a XL-a la cartea Facerii, Sfântul Ioan, printre altele, vorbește în cuvinte encomiastice despre patriarhul paradigmatic Avraam, care a împlinit îndată ce i s-a poruncit Și a pus semnul poruncit de Dumnezeu, tăierea împrejur adică, lui Ismail (fiul său), tuturor celor născuți în casa sa Și celor cumpărați cu bani, precum i-a poruncit Dumnezeu (Fac
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
ca pretext, opera erotică ovidiană, iar ca hipotext, activitatea civică și politică a poetului. Ovidiu însă, sub mantia moralei slobode, ascundea focul sacru al muzelor care l-au înălțat din contingent la perenitate. El reprezintă, în ultimă instanță, un destin paradigmatic al omului liber în conflict cu teroarea istoriei. METAMORFOZA POEZIEI. Augustus poruncise ca Ovidiu să plece din Roma, ca relegat, într-un timp când navigația era închisă. Poetul a ajuns la Tomis, după ce petrecuse iarna în Grecia, în primăvara anului
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
2, 33-34); 9. relativitatea valorilor în raport cu destinatarii (Tristia II, 255 sg.). Toate aceste elemente disparate reflectă o poetică explicită, similară până la un punct cu doctrina horațiană. Nu este însă o poetică normativă, ci dinamică, luminată de principii perene. Poetul declară paradigmatic: "sumque argumenti conditor ipse mei" (Tristia V, 1, 10) sau, cu iluminare modernă: "Nec mea sunt fati verba, sed ista mei" (Tristia I, V, 38). Interferența dintre realitate și artă reprezintă o simbioză care domină toată creația sa, punte între
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
au rezonanță de orgă. Imaginarul său poetic sublimează și mitizează ipostaze umane și le înalță la nivel universal. Prin creația sa de exil, care reflectă starea sa de surghiun și civilizația de răscruce de la Pontul Euxin, Ovidiu este un precursor paradigmatic al culturii noastre europene. NOTE 1 Lucrări antologice despre cauzele exilării lui Ovidiu au scris I. Severin, C. Blum, St. Bezdechi, I. M. Marinescu, N. Lascu și, de asemenea, N. I. Herescu și Demetrio Marin (vezi, infra, Bibliografia selectivă). 2 Acest
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ideea că mirosul natural al omului (curat, desigur!) este cel mai plăcut. 2.5. Elemente de paralimbaj Paralimbajul se referă la calitățile vocale care însoțesc de obicei vorbirea. John Fiske precizează că aspectele nonverbale ale vorbirii conțin coduri prozodice și paradigmatice. Elementele prozodice ale limbajului se referă la vorbirea propriu-zisă (cum sunt: durată, înălțimea sunetului, intensitatea acestuia), pe câtă vreme codurile paradigmatice sunt independente de actul vorbirii (de exemplu timbrul vocal personal, calitatea și accentul vocii, emoția, perturbările)90. Deși nu implică articularea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
referă la calitățile vocale care însoțesc de obicei vorbirea. John Fiske precizează că aspectele nonverbale ale vorbirii conțin coduri prozodice și paradigmatice. Elementele prozodice ale limbajului se referă la vorbirea propriu-zisă (cum sunt: durată, înălțimea sunetului, intensitatea acestuia), pe câtă vreme codurile paradigmatice sunt independente de actul vorbirii (de exemplu timbrul vocal personal, calitatea și accentul vocii, emoția, perturbările)90. Deși nu implică articularea de cuvinte, vocalizările nonverbale repre-zintă o parte esențială a comunicării, din moment ce pot aduce schimbări semnificative la nivel de mesaj
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ambiția cunoașterii de sine), în timp ce melodramaticul reflectă o perspectivă a trăirii directe, nemediate. Nu întâmplător s-a și demonstrat 65 că tragedia ar sta, simbolic, sub semnul orbirii (nu i-a scăpat lui Lovinescu, mare admirator al lui Freud, situația paradigmatică din Oedip), comedia, sub semnul surzeniei, iar melodrama, sub semnul muțeniei. Astfel, cel ce privește viața (în maniera aforistului Ibrăileanu, să zicem, dar și a criticului-moralist Lovinescu-Bizu) are acces la dimensiunea ei tragică; cel ce doar o "ascultă" devine un
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
teoretic-conceptual al științelor morfogenezei folosit / 16 Introducere / 17 Partea I MODERNITATE ȘI STRUCTURARE Capitolul 1 Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială / 23 Capitolul 2 Structuri societale ale modernității / 41 Partea a II-a METODOLOGIA Capitolul 3 Spre o abordare paradigmatică morfogenetică / 50 3.1. Paradigma morfogenetică / 50 3.2. Teoriile morfologice ale complexității / 53 3.3. Morfogenetică și sociologie / 61 Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII IZOMODERNE Capitolul 4 Hierofania noilor spații geopolitice de interferență / 67 4.1. Teorii geopolitice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cunoașterea teoretică și metodologică a procesului schimbării sociale în general și a proceselor sociale specifice modernității târzii. Abordând această tematică, autorul a procedat sistematic, pornind de la o examinare critică a principalelor contribuții în domeniu. Autorul propune un model de analiză paradigmatică a epocii moderne, printr-o abordare morfologică a schimbătilor structurale ale societății contemporane. Strategia adoptată este una mai puțin frecventată și anume aceea de explorare a unor achiziții teoretice recente din științele naturale ale complexității. Conceptele aparținând acestor discipline ale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
adică prin interdependența biunivocă dintre acțiunea socială și stratificare. Lista tabelelor și graficelor Tabel 1. Comparație a concepțiilor de "postmodernitate" și de "modernitate radicalizată" / 29 Tabel 2. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate / 34 Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia / 102 Tabel 4. Exemple de seturi de semne și acronime familiare internaționale / 121 Tabel 5. Unele acronime și seturi de semne familiare din catalimbajul românesc al ciberspațiului împrumutate din limba engleză / 121 Tabel 6. Unele acronime și prescurtări
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
societale create prin aceasta; chiar dacă acțiunile nu dobândesc trăsături specific sociale decât în interiorul unor structuri în cadrul cărora acestea capătă sens, intenționalitatea lor și externalizarea scopurilor creează însuși caracterul lor social. Partea a II-a METODOLOGIA Capitolul 3 Spre o abordare paradigmatică morfogenetică Fără îndoială că orice cercetare științifică ar trebui să înceapă cu studierea cât mai comprehensivă a faptelor. Dificultatea majoră într-un proiect cuprinzător precum cel de față constă în cvasiimposibilitatea de a acoperi exhaustiv o fenomenologie atât de vastă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ar trebui să înlesnească nu numai acțiunea omului asupra lumii, prin transformarea utilitaristă și materialistă a acesteia, ci și, mai ales, prin înțelegerea și contemplarea ei (nu neapărat pasivă), concepție care descinde din însăși viziunea antică aristotelică. Prin acest curent paradigmatic, filosofia și știința nu se mai află în clasicul conflict din perioada modernismului clasic, ci converg într-un mod fructuos, așa cum privea însuși Aristotel metoda cercetării în genere. Această metodă de cercetare fenomenologică este nu doar o încercare ceva mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o recuperare, în cadrul modernității contemporane, a unei stări specifice Iluminismului timpuriu și, implicit, modernității inițiatoare. De asemenea, foarte importantă mi se pare coeziunea ideatică dintre teoriile complexității: ele nu numai că nu se contrazic, ci se coagulează într-un nucleu paradigmatic în care fractalii sunt forme pentru manifestarea haosului, procesele cooperante reprezintă morfologii ale sistemelor catastrofice, sau structurile disipative pot deveni medii pentru crearea unor atractori stranii. 3.3. Morfogenetică și sociologie Cititorul se va întreba probabil de ce ar fi necesar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin măsuri punitive radicale. Morfogeneza hărții spiritual-cognitive a noii Europe extinse (Alleeuropa 7) Harta mentală a Europei presupune, din perspectivă istorică, atât dislocări cât și relocări ale spațiilor geopolitice de interferență. Prin intermediul paradigmei morfogenetice, putem desluși diverse înțelesuri ale fenomenelor paradigmatice contemporane, care ne influențează direct sau indirect viața cotidiană, dar și viitorul. Ne putem întreba, spre exemplu, în ce măsură paradigma paneuropeană se suprapune cu naționalismele clasice: "Ideea Mitteleuropei și harta pan-ideologică a Europei Centrale fac o concurență redutabilă ideii și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și variate răspunsuri) nu încetează să apară. În acest context, formulez următoarea ipoteză de lucru: dacă fundamentele gândirii contractualiste clasice sunt pe cale de transformare, atunci societatea postindustrială în special, societatea occidentală contemporană tinde să absoarbă aceste alterări, prin filtrul gândirii paradigmatice conflictualiste; astfel, societatea tinde să devină izomodernă. Pentru început, voi face o scurtă incursiune în teoria contractului social. Apoi mă voi referi succint la principalele teorii ale conflictului. Toate acestea vor fi puse în legătură cu tema și cu ipoteza prezentate mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
paradigma conflictualistă, care se manifestă în epoca "postmodernității"; c) izomedernismul, căruia îi corespunde un amestec (aproape) bizar între (a) și (b), sub forma generică a corectitudinii politice. Consider că aceste corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele sociale legate de apariția internetului, în principal comunicaționale dar și generatoare de structurări și de fenomene conexe, ar trebui cercetate prin metodele specifice cibersociologiei. Într-adevăr, principalul element definitoriu al
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de personae, conținutul acestora elimină caracterul elitist, de connaisseur, al scriitorului profesionist. Altfel spus, blogosfera poate deveni un medium al gustului îndoielnic, al ignoranței, al rejectării criteriilor de selecție axiologică. În acest mediu al copiei, modelele rămân forme inițiatice și paradigmatice după care se modelează fractalii blogosferei, marea masă a celor ignorați; c) globalizarea cunoașterii cumulative. Cunoașterea, experiențele, sentimentele individuale împărtășite în cadrul blogosferei nu fac altceva decât să contribuie la creșterea cunoașterii și la evitarea posibilelor erori provenite din ignoranță. Problematica
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aici reprezintă un așa numit "cuvânt-valiză", o formațiune hibridă prin care putem unifica la nivel funcțional conceptele de structură, act/acțiune/actor/agent și, respectiv, stratificare. Într-adevăr, dualitatea de structură propusă de Giddens reprezintă un instrument de cercetare teoretică paradigmatică, la fel ca și "gradul de constrângere" al lui Mouzelis, "dependența de activitate/acțiune" a lui Archer sau "superveniența" lui Healy. Întrebarea fundamentală este însă următoarea: oare nu cumva gânditorii menționați confundă teoria cu metateoria, limbajul cu metalimbajul? Putem explica
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
12 11 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 14 13 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Introducere 20 19 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială 26 27 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială Structuri societale ale modernității SOCIETATEA IZOMODERNĂ Spre o abordare paradigmatică morfogenetică 64 63 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Hierofania noilor spații geopolitice de interferență 82 81 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Paradigma conflictului și contractul social actual 102 101 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia 148 149 Societatea izomodernă SOCIETATEA IZOMODERNĂ Concluzii 152 153 SOCIETATEA
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]