961 matches
-
românești, până la caricatură, cu ideea, secretă - de altfel, tot mai puțin ascunsă! -, de a fonda o dinastie!... O contradicție in adjecto pentru un sistem și o ideologie colectivistă, comunistă, nu numai „antisovietică”, dar și profund anti-leninistă. Probabil, în ultimă instanță, paranoia puterii de care era posedat tot mai evident - generos și pervers alimentată nu numai de unii oportuniști locali, interni, dar și de unele mari state care, la modul cinic, așa cum procedează de altfel imperiile, îl foloseau pe „micul și îndărătnicul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lipsa de reacție a elitei culturale la cele ce se pregăteau, deși, e drept, la începutul anilor ’70 eram încă departe de a bănui, și eu, și prietenii mei, până la ce forme aberante aproape fascistoide, îl va împinge pe Ceaușescu paranoia sa politică, tot mai evidentă, tot mai nocivă, tot mai greu de limitat. Eram stupefiat de incapacitatea elitei științifice și culturale de a reacționa în fața unei dictaturi ce se năștea, aproape fiecare încerca să-și apere propriile poziții sau să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o explicație rezonabilă față de cele pe care au trebuit să le suporte ani și decenii la rând, incapacitatea de a se organiza în forme eficiente de protest și de limitare a puterii personale a unui om care se credea, în paranoia sa crescândă, un trimis al destinului României?!... Azi, iată, noi, scriitorii ne întoarcem la acele vremuri și la „atmosfera”, la „psihologia” lor, iute uitată sau chiar răstălmăcită de cei care nu au trăit-o sau care vor să „explice” cele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de cinism, de cât e nevoie într-un asemenea „contract” la un asemenea nivel. Eu am făcut enorma greșeală politică de „a crede” în liderul politic, investindu-l nu cu prea multe calități, dar neluând în „calcul” „îmbolnăvirea lui psihică” paranoia sa. De altfel, cine a bănuit-o, cine a prevăzut-o?! Sigur, scepticii, de care am mai vorbit la modul generic, aveau rezerve față de el la modul „firesc”, adică dispreț față de instrucția sa precară, mefiență față de trecutul său de „dur
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
șef al culturii, fără nuanțe!Ă, mefiență, neîncredere ca față de orice șef comunist, față de „orice” dictator, instalat cu ajutorul armatei fals de eliberare sovietice și care diriguie cu ajutorul nemijlocit al poliției politice și al armatei ideologizate. Dar... nimeni nu bănuia „boala, paranoia” care urma să-l cuprindă și care avea să târască România, în contrast falagrant cu țările vecine, comuniste și ele, într-o „enclavă” economică și ideologică, în mijlocul Europei, frizând absurdul social, ca într-o piesă de treatru scrisă de un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dezideratul ridicol al „educării întregului popor”! Semnul, de altfel, o vedem azi cu claritate, al pierderii, de fapt, a elementarului pragmatism al celui ce dovedise într-o lungă carieră aptitudini deosebite de obediență și instinct al „orientării” politice, semn al paranoiei ce urma să se instaleze, susținute sau măcar tolerate de elita românească, politico-culturală, dar și de multe vârfuri ale Occidentului. Apoi Mizil, care, după „aruncarea” lui Iliescu din postul de secretar c.c. în marginalul, umilitorul post de al doilea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
deceniu de existență; acestea, ca și „obrocul”, șapa de plumb stalinistă ce sufoca și turtea relieful mândru altădată al națiunii și al românului, nu m-au împiedicat să reflectez obsesiv, chinuitor, în singurătatea-mi socială, la această „problemă”. Până la marginile paranoiei, deoarece tânărul stângace și aparent lipsit de „talent” ce eram nu era măcar în posesia elementarelor instrumente ale amplei creații epice la care aspira. Depășit cu certitudine de unii colegi de generație care, în ciuda vârstei și a opresiunii brutale a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
administrația municipală, pe de o parte, și epicul sadovenian, pe de alta. Rivalitatea mimetică dintre activi și contemplativi e veche de când lumea. Nu e un semn de schizo alunecarea noastră conversațională din profesional în politichia de mărgăritar. Mai degrabă de paranoia: când îmbracă discuțiile noastre aparențele unui delir hermeneutic și punem totul în cârca Guvernoiului, inclusiv ultimul nostru rateu sexual. Deși... să ne gândim o țâră la cetățeanul căruia i se aduce la cunoștință o inginerie bancară tocmai când e pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
existente sau la unele noi îl readuc în starea de echilibru. Astfel de scandaluri nu ar trebui aproape niciodată analizate dintr-o perspectivă individualistă. De exemplu, în scandalul Watergate 3, doar la un nivel a izvorât corupția din omul Nixon paranoia lui, resentimentul față de conspirația ,,insiderilor" de a-l ține în afara cercului magic, misiunea autoimpusă de a salva Statele Unite de forțele subversive ale legalității și așa mai departe. La un al doilea nivel, corupția a izvorât din faptul că toate societățile
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
și asum. Și nu regret ce s-a întâmplat. Dar am avut așa, un gust amar. Râs amar, acru. Ce simplu ar putea să fie totul pe lumea asta și uite cum ne furăm unul altuia căciula. Regretam doar că paranoia are așa forme grave de manifestare, că nu scutește pe nimeni, nu alege. Nu face excepții la literați. Pentru că și io sunt puțin paranoic. Măcar pentru faptul că îmi arhivez cronicile, tot ce apare despre mine pun în dosare. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ieșea neam la ora de muzică Foaie verde lămâiță - și de-atunci, pentru că-i spusese profa că nu are ureche muzicală, se apucase să facă vocalize de-și exasperase toți vecinii. La mijloc cred că e și un pic de paranoia. Crezi că toți trebuie să te aprecieze, orice ai face. Cam așa gândea Șăfu - și era inutil să speri că îl schimbi, că îl mai dai pe brazdă. La ore se ruga de profi să-l lase să cânte. Avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
literatură sovietică, i-a spus complice: -Lăsați-le pe-alea, am și altceva, dacă vă interesează! -Mă interesează, desigur, sunt un amator, chiar un pasionat de literatură, a încuviințat tata pe un ton voit neutru: căpătase și el un fel de paranoia și vedea peste tot securiști ori provocatori, dacă și anticarul face parte din categoria asta ? -Ce anume preferați? Spuneți-mi niște titluri, cine știe, poate le găsim! Tata l-a măsurat pe anticar și i s-a părut că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de specialist în Stalin, și un soi de colecționar fanatic al elementelor din biografia tătucului: totul îl captiva, totul îi stârnea admirația - de la tinerețea în care Iosif Visarionovici Dugașvili excelase prin brutalitate, ignorarea regulilor morale și sociale comune, accente de paranoia, apoi anii lui de pușcărie (fusese condamnat pentru furtișaguri), evadarea (aici tovarășul Cameniță constata emoționat că traiectoriile lor seamănă ca două picături de apă, și el avusese de-a face cu penitenciarul, și tot pentru mărunțișuri, și el scăpase prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
o ceară niciodată nimeni. N-o să știm nici dacă în toleranța pe care cititorii o arată față de autorii oportuniști cu stil și metodă nu încape și o porție bună din admirația aceea profund românească pentru descurcăreții cu un luciu de paranoia în priviri. Bietul poet, se ascunde ca japonezul căruia vreme de treizeci de ani nu i s-a spus că războiul s-a terminat. Zilele trecute, unul dintre anticarii de la Universitate mi-a strecurat, printre cărțile pe care i le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
contur în propaganda comunistă cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Selecțiile din aceste ultime două decenii comuniste nu fac decât să ia pulsul tot mai accelerat al delirului care, odată cu Ceaușeștii, a cuprins întreaga intelectualitate românească. Triumful limbii de lemn „Între paranoia și delir o seamă de scriitori și-au definit și mai exact personalitatea: suflete moarte de veselie. Pentru un sociolog al literaturii hagiografico-politice, textele acestora constituie un document de neînlocuit. Ele arată până unde poate ajunge logocrația într-un regim
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1985 înăsprea condițiile în care era permis avortul: doar în cazul femeilor care au depășit 42 de ani sau care au cel puțin cinci copii. Supravegherea era una foarte strictă, iar obsesia creșterii demografice a avut ca rezultat o adevărată paranoia, a cărei victime erau femeile gravide ori cele bănuite că erau gravide. Supravegheate, arestate, condamnate la închisoare sau ucise în urma unor avorturi clandestine, ele deveneau cobaii unui experiment demografic și subiectul unor umilințe teribile. Deși s-au făcut diverse estimări
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de pe figura bunicii contestatare pe mutra convalescentă a unei națiuni ; dar este o simplă metonimie : tragicomedia turbată a lui Daneliuc este de fapt despre o mamaie confuză, scăpată de sub control, care iubește nebunește televizorul și vede comploturi peste tot. O paranoie ambulantă, cu basma. N-am citit romanul inspirator, dar pot să afirm, cu un entuziasm abia temperat de acrelile meseriei de critic, că Sistemul nervos este cel mai bun film al lui Daneliuc de după 89 ! în trena și în vâna
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu câte o plimbare În Grădina publică sau În parcul 35 În Întregime „Jidanii” confidențiali ai maistrului Ion Andrei „Prodana”, unde se putea bea o bere Însoțită de un mititel, doi, ori la teatru, temerea organelor aducea mai mult a paranoia decât a prevedere. Oricum, și acesta era un sector vizat de activitatea lui Radu Costache despre care scrisese doar atât: „La tipografie am efectuat 4 controale inopinante (sic!, n.n.) Însă nu am semnalat nimic deosebit”. t. La Teatrul de Stat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și organul de partid”. Probabil uluit, inginerul Uscatu a Întors a doua zi ziarul pe toate părțile nevenindu-i a crede că el a scris chestia! a.m. Aia da, aia nu! Grijă mare la secretul de stat, tovilor! Este arhicunoscută paranoia de care se Îmbolnăviseră grav conducătorii românilor din cea mai neagră etapă a istoriei patriei noastre: 1 ianuarie 1948 - 22 decembrie 1989. Prin fel de fel de cursuri, simpozioane, școli de lungă sau scurtă durată, etc. li se imprimase oamenilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
culmi de progres și civilizație! Sper că s-a reținut lozinca ceaușistă cea mai uzitată de „inventator” În vesela „iepocă” a sa. Din cele 28 de tabu-uri, am extras doar câteva pentru a ilustra cât se poate de elocvent paranoia sistemului comunist. „2) Constituirea și administrarea stocului tampon de materiale metalurgice feroase și neferoase la bazele de aprovizionare și desfacere de sub Îndrumarea și controlul MICM (Ministerul industriei constructoare de mașini, n.n.)”; „3) Compunerea colegiului MICM”; „6) Refacerea sălii de sport
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
28 mai 1968” am extras câteva texte ce au fost aruncate la coșul de gunoi. Citindu-le acum, În anul 2013, ni s-au părut a fi niște gugumănii fără pereche dar altfel se punea problema pe atunci când Ceaușescu, În paranoia sa, se temea să nu-i afle americanii nici măcar „realizărili”. Cenzorul Ion D. Zamfirescu, eliminase din numărul 79/23 mai 1968 al cotidianului Vremea nouă următoarea postață: „În cursul semestrului al II-lea al acestui an, va fi dată În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bună calitate”. De ce nu voia partidul să-și facă propagandă cu asemenea realizări, nu putem ști, dar măcar se poate observa și de la distanța de o mie de poște obtuzitatea În gândire a mai marilor țării de atunci precum și paranoia de care erau bolnavi până-n măduva oaselor. Ion D. Zamfirescu, semnalase o altă daraveră, bună de pus la gâtu-i o cravată unsă cu săpun „Cheia” la mare cinste și căutare pe atunci. N-ar fi avut să știe ce și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Mureș pentru o perioadă de 12 zile (6.IX.-17.IX. a.c.)”. c.o. Bazele de recepție a cerealelor - secrete de stat! Desigur, pe parcursul derulării acestor episoade ale activității cenzorilor, am găsit numeroase doze de prostie dusă, uneori, până la paroxismul paranoiei. Firește, ideea ținerii sub cheie a unor anumite teme nu aparținuse „colectivului de Împuterniciți” din Vaslui ci ștabilor de la „centru”, bravi purtători ai unor funduri late și grase de atâta ședere comodă pe fotoliile din dotare, indivizi bolșevizați până-n străfundurile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cândva, chiar și măturătorii de stradă sau vidanjorii closetelor particulare sau de stat se ghidau și Își luau lefurile după planuri prestabilite. Iată că nici cenzorii presei nu făcuseră abstracție și de aici, poate, colosala acribie a acestora, vecină cu paranoia. Colectivul vasluian reunit sub semnătura boss-ului Ion Andrei, a emis la finele anului 1972 un „Plan de măsuri În scopul realizării sarcinilor pe anul 1973”. Iată doar câteva dintre ele: „1. Îmbunătățirea pregătirii politico-profesionale a Împuterniciților prin folosirea cît
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
om în două secunde. în scurt timp mai făcea încă o descoperire importantă despre sine : aproape toată lumea (în aparență, toată omenirea) îl voia mort. Orice thriller despre un om pe care-l vînează toată lumea funcționează ca o demonstrație dramatică despre paranoia, dar, cel puțin în prima sa jumătate de oră, Identitatea lui Bourne (regia Doug Liman, 2002) era ceva mai mult mai pur decît o demonstrație standard. Esență de paranoia asta era identitatea lui : să alergi printr-o lume plină de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]