703 matches
-
a reduce pierderile cauzate de boli. Unele mențiuni scrise despre bolile plantelor datează din secolul XIX. În primele decenii ale secolului XX au fost publicate lucrări de micologie și fitopatologie ("I. Constantineanu" - "Les Uredinees de ", în care descrie 273 specii parazite pe 592 specii de plante; "C. Petrescu" - "Flora micologică a Moldovei"; "Gh. Ionescu" - "Ciuperci parazite pe arbori"; "I. Gințescu" - "Specii de Orobanche parazite pe tutun"). Bazele patologiei vegetale au fost puse de acad. "Tr. Săvulescu" (1889-1963), care timp de 4
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
XIX. În primele decenii ale secolului XX au fost publicate lucrări de micologie și fitopatologie ("I. Constantineanu" - "Les Uredinees de ", în care descrie 273 specii parazite pe 592 specii de plante; "C. Petrescu" - "Flora micologică a Moldovei"; "Gh. Ionescu" - "Ciuperci parazite pe arbori"; "I. Gințescu" - "Specii de Orobanche parazite pe tutun"). Bazele patologiei vegetale au fost puse de acad. "Tr. Săvulescu" (1889-1963), care timp de 4 decenii a creat școala fitopatologică românească" "și a publicat lucrări monumentale, cum ar fi: „"Monografia
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
este numele comun pentru oricare dintre insectele mici, fără aripi, din ordinul Siphonaptera (unele instituții utilizează denumirea de Aphaniptera pentru că este mai veche). le este o insectă parazită hematofagă, de talie mică, de culoare cafenie-închisă, având membrele posterioare adaptate pentru sărit. Puricii sunt paraziți externi, care se hrănesc prin hematofagie, adică extrag substanțele nutritive din sângele supt al mamiferelor și păsărilor. Dovezi genetice și morfologice arată că puricii
Purice () [Corola-website/Science/308458_a_309787]
-
de slabă intensitate cu origine extraterestră, atribuind fenomenului și o influență a radioactivității scoarței terestre. În 1910 Albert Gockel a ridicat un electroscop la 4.000 m cu ajutorul unui balon, constatând că nu se observă o scădere a acestei radiații parazite. În 1912 Victor Franz Hess a arătat că intensitatea radiației crește cu altitudinea, rezultatele sale fiind confirmate și de Werner Kolhorster care a observat o intensitate a ionizării parazite la 9.000 m de zece ori mai mare decât cea
Radiație cosmică () [Corola-website/Science/303208_a_304537]
-
balon, constatând că nu se observă o scădere a acestei radiații parazite. În 1912 Victor Franz Hess a arătat că intensitatea radiației crește cu altitudinea, rezultatele sale fiind confirmate și de Werner Kolhorster care a observat o intensitate a ionizării parazite la 9.000 m de zece ori mai mare decât cea de la nivelul mării. Originea extraterestră a noilor radiații, care erau mai pătrunzătoare decât radiațiile gamma, a fost admisă unanim abia în 1926. Au fost denumite „radiații cosmice” și „ultraradiații
Radiație cosmică () [Corola-website/Science/303208_a_304537]
-
sunt des găsite în plămâni. Într-un studiu de 3 ani efectuat pe aproape 600 de koala de către Spitalul Grădinii Zoologice Sălbatice Australiene din Queensland, 73,8% din animale erau infectate cu cel puțin o specie din genul de protozoare parazite "Trypanosoma, "cel mai comun fiind "T. irwini". Koala se pot infecta cu patogeni cum ar fi bacteriile Chlamydiaceae, care cauzează keratoconjuctivită, infecția tractului urinar și infecța tractului reproductiv. Astfel de infecții sunt foarte răspândite pe continent, dar sunt absente pe
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
sunt funcționale în speciile de rudenie, dar acum sunt fie nefuncționale sau readaptate la o nouă funcție. Exemple sunt centurile pelviene ale balenelor, aripi ale unor păsări ce nu zboară și frunzele unor xerofite (de exemplu, cactus) și ale plantelor parazite (exemplu "Cuscuta europaea"). Cu toate acestea, structurile vestigiale pot avea funcția lor originală înlocuită cu alta. De exemplu aripile de struți sunt utilizate în ritualuri de împerechere, și în afișarea agresivității. Oscioarele urechii la mamifere sunt oase anterioare ale maxilarului
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
ai Prea-Iubitului" (IV,3). Ignatie din Antiohia (zis "Teoforul") prezintă de două ori cuvântul "sădire": "îndepărtați-vă de buruieni pe care nu le cultivă Iisus Hristos pentru că ele nu sunt sădite de Tatăl" ("Filadelfieni" III, 4); "fugiți de plantele rele parazite ; ele poartă un fruct care aduce moartea; acestea nu sunt sădite de Tatăl" ("Tralieni" IX, 1). Odele lui Solomon prezintă texte semnificative: "Fericiți, Doamne, cei ce sunt sădiți în pământul tău și pentru care este un loc în raiul tău
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
rest, foarte puțin se cunoaște se împerecherea acestora. Larvă are un intestin orb, iar corpul constă dintr-un cap, chelifor, palpii și ovigerere. Restul prosomei, picioarele și opistosoma se dezvoltă mai târziu. Larvele unor specii duc un mod de viață parazit. Pantopodele se întâlnesc în mările de lângă Australia, Noua Zeelandă coasta pacificului a Statelor Unite, în Marea Mediterană și Caraibelor, în mările arctice și antarctice. Păianjenii de mare sunt bine camuflați printre pietre, alge și vegetația subacvatică. Ei se deplasează pe fundul bazinului cu
Pycnogonida () [Corola-website/Science/302795_a_304124]
-
Sarcodinelor cuprinde amibele, radiolarii și foraminiferele, care emit pseudopode pentru deplasare și înglobarea particulelor de hrană.Deja-cunoscuta specie, "Amoeba proteus", se găsește printre vegetația în descompunere de la fundul pârâurilor de apă dulce sau a iazurilor, dar există și numeroase amibe parazite (unele parazitează omul, producând boli); Amibele sunt identificate prin abilitatea lor de a forma extensii citoplasmatice numite pseudopode, sau „picioare false”, cu care se mișcă. Acest tip de deplasare este considerat a fi cel mai primitiv mod de locomoție la
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
sau pot forma colonii. Au pseudopode cu rol în deplasare și înglobarea particulelor de hrană. Sunt printre primele eucariote care au apărut. Reproducerea poate fi asexuată (prin fisiune binară), fie sexuată (doar unele specii). Nu prezintă mitocondrii. Unele specii sunt parazite si periculoase, precum Trypanosoma. Cilioforele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor. Există aproximativ 8.000 specii de ciliofore. Acestea sunt caracterizate de prezența unor organite, numite cili, care participă la locomoție si la obținerea hranei. Pot atinge dimensiuni foarte
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
Sporozoarele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor, ce fac parte din încrengătura Apicomplexa. Sunt cunoscute în jur de 25.000 specii. Acestea nu prezintă organite de locomoție, precum cilii sau flagelii. Hrănirea este exclusiv heterotrofă. Toate sporozoarele sunt organisme parazite, care își dobândesc nutrienții pe seama altor organisme. Au un ciclu de viață complex, care implică mai multe gazde. Sunt unicelulare. Acestea posedă un apicoplast și un complex apical, care le permite să infecteze gazdele. Majoritatea sporozoarelor sunt haploide. Reproducerea este
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
("Fasciola hepatică") este un vierme parazit. Are 2 gazde: melcul de apă (limnea) și rumegătoarele, în special oaia, în ficatul cărora crește. Este bine adaptat condițiilor de viață; este acoperit cu un tegument care formează o cuticula cu rol de apărare împotriva sucurilor digestive(chitina). Tegumentul
Viermele de gălbează () [Corola-website/Science/304665_a_305994]
-
oxigenului și a dioxidului de carbon. Excreția se realizează prin canalicule și canale excretoare. Sistemul nervos este alcătuit din ganglioni nervoși grupați în partea anterioară a corpului. Organele de simt sunt foarte slab dezvoltate, datorită faptului că duce o viață parazita. Viermele-de-gălbează este hermafrodit și se înmulțește printr-un număr mare de ouă, pe care le depune în canalele biliare ale oii parazitate. Acestea ajung în tubul digestiv și apoi cu fecalele în mediul exterior. Dacă împreună cu fecalele ajung în apă
Viermele de gălbează () [Corola-website/Science/304665_a_305994]
-
expozițiilor temporare, conferințelor, proiecțiilor sau simpozioanelor (fiind dotată în acest sens). De-a lungul anilor aici au putut fi văzute numeroase expoziții precum: Plantele, izvor de frumusețe și sănătate; Din flora și fauna Mării Negre; Plante toxice; Din lumea lichenilor; Ciuperci parazite; Pietre prețioase, istorie legendă și artă; Pietre decorative din Romania și multe altele.
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
rulare (partea în contact cu solul). 4.2. Verificări Se verifică dacă vehiculul îndeplinește specificațiile constructorului, pentru utilizarea considerată, din următoarele puncte de vedere : - roți , capace de roți, pneuri ( marcă, tip, presiune ) , - geometria remorcii din față, - reglajul frânelor (suprapresiunea frecărilor parazite ), - ungerea (lubrifierea) remorcilor din față și din spate, - reglajul suspensiei și al stabilității vehiculului, - etc. 4.3. Pregătiri pentru testare 4.3.1 Vehiculul se încarcă cu masa sa de referință. Stabilitatea vehiculului trebuie să fie cea obținută atunci când centrul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
1.1. Metoda de referință (fluorimetrie) Acidul L-ascorbic este oxidat pe carbon activ la acid dehidroascorbic. Acesta din urmă formează un compus fluorescent prin reacția cu ortofenildiamina (OPDA). Un test de control în prezența acidului boric permite determinarea fluorescenței parazite (prin formarea unui complex din acidul boric și acidul dehidroascorbic) și scăderea din rezultatul determinării fluorimetrice. 1.2. Metoda obișnuită (colorimetrie) Acidul L-ascorbic este oxidat de către iod în acid dehidroascorbic care este apoi precipitat utilizând 2,4-dinitrofenilhidrazină pentru a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
T12). Trichineloza la om este provocată de speciile "Trichinella spiralis", "Trichinella nativa", "Trichinella britovi", "Trichinella murrelli", "Trichinella nelsoni", "Trichinella pseudospiralis" și "Trichinella" T12. Ciclul de viață a parazitului presupune o singură gazdă care joacă atât rolul de gazdă definitivă (găzduiește paraziții adulți în mucoasa intestinală), cât și de gazdă intermediară (găzduiește larvele infestante care parazitează fibrele musculare striate). Contaminarea se produce prin ingestia de carne parazitată (de porc, mai rar de mistreț, focă, urs, cal, câine, pisică etc. în funcție de obiceiurile alimentare
Trichineloză () [Corola-website/Science/312768_a_314097]
-
statistică, stimularea experimentală, consemne implicite, observarea selectivă a cazurilor favorabile, efectul eșantionării întâmplătoare, relații cauzale greșite, variabile confundate, modificări ce țin de variabilă timp, etc. Conform lui Nicolaie Lungu „planurile (schemele) experimentale au fost construite pentru a controla aceste variabile parazite, numite și alternative (a nu se confundă cu ipoteza alternativă), ale căror efecte pot interfera cu intervenția pentru a minimiza efectele, pentru a le mască, a le neutraliză, sau chiar pentru a produce efecte inverse celor cercetate”. Elementele pe care
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
asemenea, controlul se referă și la modalitatea de constituire a grupelor experimentale și Șmartorț pentru asigurarea comparabilității lor. În fine, controlul include și întreaga problematică de efectuare a măsurătorilor. Primele planuri experimentale au fost create pentru a controla efectul variabilelor parazite: ele presupuneau limitarea impactului acestor variabile, sau măcar de a-l identifica și de a-l izola de efectul variabilei independente asupra variabilei dependente. Aceste planuri cuprindeau două grupe obținute prin randomizare: o grupa experimentală căreia i se aplică intervenția
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
plan experimental de bază model I (grupuri sistematice)(fig.1). Compoziția este aleatoare la nivelul fiecărui grup în parte, dar alegerea grupului ca atare este sistematică. Constituirea datelor după un astfel de plan, permite să se controleze primele cinci variabile parazite. Diversele comparații care se pot face între cele patru observații permit să se evalueze efectul relativ al acestei variabile și al intervenției. De exemplu, daca efectul maturizării asupra subiecților din grupul de control se remarcă a fi la fel și
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
vin la laborator și sunt repartizați la întâmplare în diferitele condiții experimentale. Fără să dezvăluie adevăratul scop al studiului, experimentatorul manipulează o variabilă independența (de pildă, frustrare și non-frustrare) și măsoară o variabilă dependența (de pildă, agresivitatea) în timp ce controlează variabilele parazite (de exemplu, temperatura camerei). Scopul acestei proceduri este de a izola influență variabilei independente (în măsura în care aceasta influență există) asupra variabilei dependente, într-un experiment bine controlat, un efect sistematic (de pildă, subiecții din condiția "frustrare" se comportă mai agresiv decât
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
pe plan perpendicular, fie pe plan longitudinal. La animalele inferioare, nașterea are loc fie după divizarea naturală sau forțată a organismului mamă de organismul nou-născut (ca la spongieri și râmă), fie prin ouă (ca la celenterate sau la corali). Viermii paraziți sunt hermafrodiți și depun un număr cât mai mare de ouă. Pe când tenia își depune ouăle în organismul gazdă, alți viermi ca viermele-de-gălbează depun ouăle în bălți. Din ouă ies larve mici, care înoată. Acestea găsesc un organism pe care
Naștere () [Corola-website/Science/312338_a_313667]
-
patogeni), cât și distrugerea unor structuri proprii dăunătoare, alterate. Agenții patogeni care pot pătrunde în organism, generând reacții ale sistemului imunitar, pot fi: substanțe biologice (toxine, veninuri), organisme infracelulare (virusuri), organisme monocelulare (bacterii, ciuperci microscopice, protozoare) sau organisme pluricelulare (viermi paraziți). Structurile proprii cu modificări anormale, care sunt recunoscute și distruse de sistemul imunitar, includ celule tumorale, celule cu defecte sau moarte. Este sistemul de apărare prezent la majoritatea organismelor vii, încă de la începutul existenței organismului (imunitate înnăscută, moștenită). Nu se
Sistemul imunitar () [Corola-website/Science/310886_a_312215]
-
în august 1882 construiește un dispozitiv mecanic care îi va permite să obțină o viteză constantă de rotație a discului. Până în 1885 va încerca diverse metode de înregistrare și reproducere a sunetelor, căutând în principal să reducă uzura și zgomotele parazite. În primăvara lui 1885 Tainter construiește un aparat care înregistrează sunetul pe fâșii lungi de hârtie acoperită cu ceară. Astfel, constată că trebuie să reducă dimensiunile striațiilor. Pe 14 mai 1885 a fost terminat un aparat care înregistra sunetele pe
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]