KorAP: Find »[drukola/base=parietal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...55 >

1,373 matches

Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608

3a - ggl. mediastinali anteriori), ganglioni cervicali, în final, drenând în ductul toracic, respectiv ductul limfatic drept (marea venă limfatică). Ganglionii parietali posteriori, situați în spațiul intercostal - capul coastei, drenează limfa de la nivelul coloanei vertebrale, pleurei parietale, respectiv spațiului intercostal. Ganglionii parietali anteriori pot fi sediul metastazelor din cancerul de sân, tumorile maligne de perete toracic anterior. Pot fi implicați în limfomul mediastinal, la fel ca și ganglionii parietali posteriori, care mai pot fi afectați și în caz de morb Pott al

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
coastei, drenează limfa de la nivelul coloanei vertebrale, pleurei parietale, respectiv spațiului intercostal. Ganglionii parietali anteriori pot fi sediul metastazelor din cancerul de sân, tumorile maligne de perete toracic anterior. Pot fi implicați în limfomul mediastinal, la fel ca și ganglionii parietali posteriori, care mai pot fi afectați și în caz de morb Pott al coloanei vertebrale. S-a mai descris un grup de ganglioni parietali situați în unghiul cardio-frenic. Drenează limfa de la diafragm și ficat. Ganglionii viscerali Sunt situați în majoritate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
maligne de perete toracic anterior. Pot fi implicați în limfomul mediastinal, la fel ca și ganglionii parietali posteriori, care mai pot fi afectați și în caz de morb Pott al coloanei vertebrale. S-a mai descris un grup de ganglioni parietali situați în unghiul cardio-frenic. Drenează limfa de la diafragm și ficat. Ganglionii viscerali Sunt situați în majoritate în compartimentul visceral al mediastinului și drenează limfa de la pulmon, esofag și cord, fiind notați N2 în clasificarea lui Naruke, pentru a-i diferenția

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
vertebrală dorsală. Cancerul esofagian invadează pericardul - cordul la acest nivel, tot aici se pot produce fistule eso-pericardice (maligne sau prin ingestie de corp străin). Cordul este învelit de foița viscerală a pericardului seros. Între cele două foițe seroase viscerală și parietală se delimitează cavitatea pericardică, cu cele două sinusuri: transvers și oblic [1]. Axul lung al cordului are o direcție oblică în raport cu axul lung al corpului, formând cu acesta un unghi obtuz supero-extern stâng și infero-extern drept și un unghi ascuțit

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
anterior pentru a forma crosa, vărsându-se pe fața posterioară a venei cave superioare deasupra inserției pericardice. Vena ayzgos se plasează anterior de arterele intercostale, lateral de ductul toracic și de aorta descendentă, posterior de esofag și medial de pleura parietală, care acoperă șanțul costo-vertebral drept. Crosa venei azygos trece peste esofag, trahee și nervul vag, având inferior pediculul pulmonar drept, fiind acoperită de pleura mediastinală dreaptă. În vena azygos se varsă vena intercostală supremă dreaptă (venele intercostale II-III-IV), ultimele 6

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
în mediastin a proceselor infecțioase orofaringine. Prima cale este cea pretraheală, situată anterior de trahee; este considerată cea mai superficială. Superior este delimitată de cartilajul tiroid iar inferior ajunge în mediastin la nivelul carenei venind în legătură atât cu pleura parietală cât și cu pericardul. A doua cale este cea laterofaringiană, care se întinde de la baza craniului până la arcul aortic ajungând în compartimentul visceral mediastinal. Este numită și „spațiul perivascular” deoarece este înconjurată de teaca pericarotidiană și conține artera carotidă, vena

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
de instalare lentă a perturbării circulatorii, care permite dezvoltarea circulației colaterale de descărcare prin cele 4 sisteme venoase colaterale. La copil simptomatologia este mult mai severă decât la adult, datorită spațiului mic în care se dezvoltă tumora și a supleții parietale a traheei, care va fi comprimată concomitent cu vena cavă superioară (d’Angio, 1965 - citat de [17]), caracteristic copilului, ce apare ca o consecință a compresiunii accentuate pe cele două structuri anatomice și care îi poate pune viața în pericol

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
care prezintă [10, 15]:circulație colaterală bine dezvoltată și eficientă;tumori de mediastin anterior mari, nerezecabile;speranța de viată mică;vene proximale obstruate;vene proximale cu pereți compromiși;tare organice severe. Vena cavă superioară, în caz de invazie tumorală limitată parietală, poate fi rezecată 1-2 cm longitudinal, după care se va sutura cu fire separate în același ax (Prolene 5.0) sau se face angioplastie (safenă, proteză). În caz de stenozare a venei cave la mai mult de jumătate din lumen

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601

la bolnavi febrili, dar rezultatele au fost descurajatoare. Totuși operația la acești bolnavi este singura șansă. 2.Examenele radiologice repetate, studiate comparativ, aduc date importante privitoare la tendința evolutivă a procesului tuberculos. Cavernele staționare ca volum sau cele cu calcifieri parietale, tuberculoamele ulcerate sau neulcerate sunt cele mai frecvente indicații chirurgicale ale tuberculozei. În schimb leziunile bilaterale extinse contraindică orice intervenție chirurgicală. O categorie aparte o reprezintă așa-zisele cazuri limită dintre care cele mai frecvent întâlnite sunt: plămânul distrus cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
cu bile. În două cazuri s-a realizat această intervenție bilateral. Tehnica se desfășoară în doi timpi:primul timp constă în deperiostarea a șase coaste care rămân pe loc; între acestea și peretele moale al toracelui (periost, mușchi intercostali, pleura parietală) care colabează parenchimul bolnav ia naștere o „colivie” în care se introduce plomba (bile de acril). Planurile periostice produc prin osificare un neoplastron puternic (fig. 6.55). Și această operație intrase într-un con de umbră chiar înaintea toracoplastiei. O

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
Coman C.) [12]. La aceste cazuri, toracoplastia ar trebui să depășească 5 coaste fapt care ar genera mutilări toracice importante. PEP este preferat mai ales la adulții tineri și adolescenți (fig. 6.57). Intervenția constă într-o decolare a pleurei parietale la nivelul apexului și mediastinului, fapt care duce la colabarea plămânului subiacent și punerea în repaus a leziunilor existente la acest nivel. Decolarea extrapleurală trebuie să depășească în jos polul inferior al leziunii cu 2 cm (Cărpinișan C.) [14]. Punga

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
69] care a practicat 5 lobectomii prin această metodă recunoaște că operația făcută pe această cale este hazardată la bolnavii tuberculoși. Pneumonectomia și pleuro-pneumonectomia Operația constă în exereza unui plămân patologic asociată sau nu cu extirparea unei părți din pleura parietală (pleuro-pneumonectomia). Ca frecvență este a doua intervenție de rezecție după lobectomie. Este o operație de mare amploare, foarte sângerândă după cum am mai arătat și care necesită o atentă explorare preoperatorie a bolnavului din punct de vedere clinic, biologic și funcțional

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
deschiderea largă a cavernei la tegumente, intervenția este urmată de pansamente zilnice și tratament local cu tuberculostatice care poate dura de la sase luni până la un an. Sunt cazuri cu evoluție favorabilă la care se poate produce închiderea spontană a plăgii parietale. Cazurile cu evoluție nefavorabilă necesită intervenții suplimentare (toracoplastii mioplastii). Eșecurile intervenției sunt date de bolnavi care prezintă fistule bronșice importante. Intervenții complexe Rezecție cu cavernostomie și transpoziție musculară Aceasta este o operație complexă utilizată tot în cazuri limită sau după

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
intervenționiști (toracoscopia medicală cum este cunoscută în alte părți). Procedeele sunt ideale atât în ceea ce privește diagnosticul de finețe al NPS cât și în tratamentul acestuia. Sunt procedee de elecție pentru nodulii pulmonari mai mici de 2 cm. Situați în apropierea pleurei parietale. În afară de descrierea imagistică mai există și alte procedee de marcare a nodulilor cum ar fi: injectarea subpleurală de albastru de metilen sau colagen colorat, plasarea percutană a unor marcaje metalice care peroperator vor fi identificate fluoroscopic sau localizarea leziunii cu ajutorul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579

avansat, apare fibrozarea tunicii medii și a adventiciei venoase, și fibrozarea valvulelor care determină secundar incompetență valvulară. Datorită structurii lor, venele care confluează în vena safenă sunt implicate inițial în procesul varicos care progresează dinspre distal spre proximal prin insuficiență parietală. La mecanismul descris mai sus, contribuie gravitația și afectarea primară a comunicantelor de același tip. ETIOPATOGENIE Varicele primare (fig. 22.6) au ca etiologie principală o deficiență constituțională a pereților venoși care sunt mult mai ușor dilatabili la presiuni venoase

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
extremității afectate. Frecvent ele sunt nespecifice diagnosticului, putând exista o largă patologie care să mimeze tromboza venoasă profundă. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia și tabloul clinic al TVP depind de: 1. localizarea, gradul și extinderea obstrucției venoase 2. prezența și intensitatea procesului inflamator parietal și perivenos 3. reacția locală și generală a organismului 4. prezența și gradul afectării arteriale 5. existența complicațiilor embolice O parte din pacienți sunt asimptomatici în faza acută, aceștia dezvoltând tardiv sindroame posttrombotice și, respectiv, hipertensiune pulmonară prin microembolii pulmonare

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

Carcinomul bronșic diseminează pe trei căi: extensia directă, metastazarea limfatică și cea hematogenă [21]. Extensia directă Se poate produce în parenchimul pulmonar adiacent (inclusiv peste scizuri), de-a lungul bronhiei de origine și în structurile adiacente din cutia toracică (pleura parietală și peretele toracic, vasele pulmonare, pericardul, diafragmul, marile vase, cordul, vena cavă superioară, esofagul, structurile nervoase mediastinale). De o mare importanță chirurgicală este extensia în peretele bronșic deasupra masei tumorale palpabile, ce influențează decisiv atitudinea chirurgicală. Așa cum arăta Cotton [4

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
bronhoplastice pe bronhia primitivă. Invazia directă a peretelui toracic nu mai constituie o contraindicație operatorie, deși există autori care consideră că atunci când leziunea impune o pneumonectomie, rezecția peretelui asociată nu ar aduce beneficii, ca și prezența unui N2 extensiv. Rezecția parietală trebuie să cuprindă o coastă deasupra și dedesubtul zonei invadate și diametrul plastronului rezecat să depășească cu 5 cm leziunea. Aceste rezecții impun reconstrucția parietală atunci când defectul va fi situat antero-lateral. O problemă aparte o ridică sindromul Pancoast-Tobias ce impune

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
pneumonectomie, rezecția peretelui asociată nu ar aduce beneficii, ca și prezența unui N2 extensiv. Rezecția parietală trebuie să cuprindă o coastă deasupra și dedesubtul zonei invadate și diametrul plastronului rezecat să depășească cu 5 cm leziunea. Aceste rezecții impun reconstrucția parietală atunci când defectul va fi situat antero-lateral. O problemă aparte o ridică sindromul Pancoast-Tobias ce impune rezecția peretelui toracic postero-superior și care nu necesită reconstrucție parietală suplimentară. Cei mai mulți autori contraindică rezecția în prezența invaziei corpilor vertebrali, a metastazelor în ganglionii limfatici

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
invadate și diametrul plastronului rezecat să depășească cu 5 cm leziunea. Aceste rezecții impun reconstrucția parietală atunci când defectul va fi situat antero-lateral. O problemă aparte o ridică sindromul Pancoast-Tobias ce impune rezecția peretelui toracic postero-superior și care nu necesită reconstrucție parietală suplimentară. Cei mai mulți autori contraindică rezecția în prezența invaziei corpilor vertebrali, a metastazelor în ganglionii limfatici mediastinali (N2) sau chiar în prezența sindromului Claude-Bernard-Horner. Invazia mușchiului frenic impune rezecția diafragmatică, defectul rezultat, putând fi rezolvat prin sutură simplă, reinserție înaltă a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
clasic cu abordul extrapericardic al vaselor mari sau prin ligatura intrapericardică a acestora (în situația în care disecția hilului pulmonar este dificilă și riscantă, sau vasele sunt invadate în porțiunea lor extrapericardică). Se poate asocia cu limfadenectomia mediastinală extinsă, rezecții parietale, diafragmatice, rezecții și reconstrucții traheale și ale marilor vase (în special vena cavă superioară). Procedeul tehnic este însoțit de mortalitate postoperatorie mai mare (6-10%), chiar 15% la pacienții cu vârsta peste 70 ani. Alte dezavantaje sunt reprezentăte de dezvoltarea ulterioară

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
necesar un tratament complementar iradiant, citostatic și imunologic. Atitudinea chirurgicală în stadiul IIb (T3N0M0) este dictată de topografia tumorii invadante și de tipul de structură anatomică invadată (vezi stadiul IIIa). Stadiul III Stadiul IIIa Tumorile pulmonare periferice pot invada pleura parietală și peretele toracic, înainte de a metastaza în ganglionii pulmonari și mediastinali. De fapt metastazarea N2 este cea care va influența prognosticul postoperator tardiv, alături de rezecția incompletă a peretelui toracic și de extensia în peretele toracic [3, 12, 15, 18, 20

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
ganglionii pulmonari și mediastinali. De fapt metastazarea N2 este cea care va influența prognosticul postoperator tardiv, alături de rezecția incompletă a peretelui toracic și de extensia în peretele toracic [3, 12, 15, 18, 20, 22, 23, 32, 45]. Prezența invaziei pleurei parietale fără invazia propriu-zisă a peretelui toracic (coaste, spații intercostale) necesită, după Pairolero și Arnold (1986) [43] parietectomie de principiu, pe când McCormack [34] și Martini [33] sunt de părere că pleurectomia parietală este suficientă în absența leziunilor maligne în planul de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
18, 20, 22, 23, 32, 45]. Prezența invaziei pleurei parietale fără invazia propriu-zisă a peretelui toracic (coaste, spații intercostale) necesită, după Pairolero și Arnold (1986) [43] parietectomie de principiu, pe când McCormack [34] și Martini [33] sunt de părere că pleurectomia parietală este suficientă în absența leziunilor maligne în planul de clivaj. Certificarea acestora prin examen histologic extemporaneu va reclama parietectomia. Parietectomia se va realiza după principii oncologice. Rezecția pulmonară practicată pentru tumorile periferice invadante în peretele toracic este lobectomia. Se va

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
în peretele toracic este lobectomia. Se va asocia limfadenectomia mediastinală de principiu. Extinderea rezecției către bilobectomie sau pneumonectomie este la limita indicației chirurgicale, evoluția postoperatorie, fiind în general nefavorabilă. Reconstrucția peretelui toracic este în relație cu topografia și dimensiunile defectului parietal. Astfel, lipsa de substanță postero-superioară nu necesită refacere, stabilitatea parietală oferită de scapulă fiind foarte bună. În defectele laterale și anterioare se va apela la materialele sintetice (Marlex, Goretex sau Metacrilat) pentru stabilizarea peretelui. Reconstrucția este obligatorie și trebuie să

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]