674 matches
-
nu mai vrea să știe nimic de foștii combatanți. Soldații se văd pe rând învăluiți în tăcere și uitare"181. La fel, Războiul Rece aproape că a devenit o amintire neplăcută: după criza din Cuba din 1962, care adusese la paroxism tensiunea dintre Orient și Occident, lumea intră într-o perioadă de destindere. În Indochina, presiunea exercitată de comuniști asupra Vietnamului de Sud continuă să se intensifice. Însă Lyndon Johnson succesorul lui John Kennedy, asasinat în 1963 nu decisese încă întărirea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
abia în anii '50-'60 cuplurile de tineri s-au dedat în număr mare acestui joc primejdios. Nu era un lucru cât de poate de firesc? Contradicțiile care fisurau fără contenire societatea franceză începând din perioada Belle Époque ating acum paroxismul. Dorințele erotice sunt mai exacerbate ca oricând, dar se lovesc încă de problema neliniștitoare a contracepției. Cât despre relația sexuală, fără a fi obligatoriu legată de noțiunea de păcat, aceasta rămâne încă asociată ideii de impuritate. În acest climat atât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adevărat de propriul său sfârșit. Totul se află într-o stare de latență, de năzuire. Chiar dacă uneori juisarea până la urmă explodează, ca o grenadă, ca un fruct răscopt, dorința, care este deja o formă de plăcere, a fost adusă la paroxismul său și menținută în intensitatea aceea cât mai mult timp cu putință". Asta simțeau oare și tinerii bărbați care acceptau să se lase în voia acestui joc amoros delicat? Greu de spus... Probabil că pentru ei acest exercițiu era mult
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pun în flexie sau extensie. Membrul inferior se pune în extensie cu o flexie plantară a piciorului și a degetelor labei piciorului. Dureri, parestezii, achinezii, dizartrie, ataxie, diplopie, prurit sunt simptome care pot însoți criza tonică sau pot apărea separat (paroxism). 7. Crizele paroxistice pot fi unice și ocazionale, reprezentând simptome de debut. Acestea se pot repeta timp de săptămâni sau luni, după care dispar spontan. Nici una din ele nu se consideră de origine epileptică, fiindcă nu se asociază cu modificări
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
durere, precum și în alte tipuri de durere întâlnite la bolnavii cu SM. În afară de nevralgia trigeminală, considerată tulburare paroxistică, în SM sunt întâlnite, după cum am văzut, și alte semne paroxistice, pe care le-am discutat la capitolul simptomatologie clinică. Toate aceste paroxisme (epilepsie, contracturi tonice, semnul lui LHERMITTE, dizartrie și ataxie paroxistică etc.) răspund mai mult sau mai puțin bine la carbamazepina 200-400 mg/zi, fenitoin, baclofen, acetazolamidă (VOICULESCU V. și colaboratorii, 1975). Leziunile din cerebel, conexiunile cerebelului, trunchiul cerebral, pot cauza
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și colab., 1969). Durerea inflamatorie nociceptivă, care apare ca durere orbitală (nevrită 276 optică), cefaleea, durerea în zona gâtului sau dorsală prezintă frecvent un episod de exacerbare a bolii. Cefaleea este în mod obișnuit simptomul ce anticipează un episod de paroxism al SM (BENTLEY P.J. și colab., 2002). Este o durere ce răspunde la antiinfamatorii nesteroide, paracetamol și la steroizi. În mod obișnuit nu devine cronică și nu necesită terapie de lungă durată. Poate fi tratată și cu opioide slabe (codeină
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Caracterul ambiguu al fascismului derivă din această dorință de sinteză între idealurile de extremă-stîngă și cele ale dreptei radicale, acestea din urmă în contextul înflăcărării patriotice care domnea în Europa de la începutul secolului și care după război avea să atingă paroxismul și să le facă să triumfe în detrimentul celor dintîi. Astfel se explică faptul că în țările în care fascismul s-a concretizat pentru prima oară și a dat numele său unui întreg șir de organizații și de regimuri, acesta a
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
clare și violente ale Oceanului Pacific, respira un aer mai tragic poate decât Țicăul Iașilor. Dar amplitudinea peisajului californian dilua parcă acest aer tragic, pe când dimensiunile diminutive ale târgului nostru, pierdut la marginile unor civilizații slave, hassidice și balcanice, amplifică până la paroxism și nebunie chemările artei. Așa se explică poate că în această zonă au apărut artiști ca Eminescu, Celan, Enescu, Fundoianu, pe când la Honolulu sau în La Jolla, nu. Ador și detest în egală măsură acest târg sublim și sordid. (Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cu spectaculoasele sale personaje în spații exotice. Grandioasa scenă a marșului lui Radames în fruntea egiptenilor victorioși, punct culminant intrarea faraonului însoțit de prea frumoasele curtezane. Mulțimea cântă coruri de slavă, ți se încrețește pielea de fiori, starea auditoriului atinge paroxismul. Frumusețea "celestei Aida" fredonată în cântul lui Radames reflectă însăși emoția muzicii ajunsă la rang de geniu sonor. Muzica ne poartă departe, ne duce pe tărâmuri magice, în locuri de vrajă, paradisiace. Undele melodice zboară și odată cu ele ceva din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
clare și violente ale Oceanului Pacific, respira un aer mai tragic poate decât Țicăul Iașilor Dar amplitudinea peisajului californian dilua parcă acest aer tragic, pe când dimensiunile diminutive ale târgului nostru, pierdut la marginile unor civilizații slave, hassidice și balcanice, amplifică până la paroxism și nebunie chemările artei. Așa se explică poate că în această zonă au apărut artiști ca Eminescu, Cellan, Enescu, Fundoianu, pe când la Honolulu sau în La Jolla, nu. Ador și detest în egală măsură acest târg sublim și sordid. Cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
opoziție și cei mai mulți dintre tinerii aleși de Ion Brătianu în Cameră: grupul Tache Ionescu, Constantin Dissescu și C.C. Arion trece în opoziție. Tache Ionescu, care era foarte impresionabil, a spus într-o ședință a Camerei, când scandalul era ajuns la paroxism: „Acesta e începutul sfârșitului!“. [marile furtuni parlamentare] Un duel parlamentar - duel oratoric de astă dată - se face între N. Fleva și Emil Costinescu. Fleva acuză pe Costinescu că a fost samsarul în chestia răscumpărării căilor ferate și că, cu acel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
este ales și Alexandru Marghiloman, care demisionează a doua zi. ședința următoare a Camerei este încă și mai furtunoasă, dacă se poate. De astă dată e interpelat Eugen Stătescu, ministrul Justiției. Vociferările, insultele și amenințările se încrucișează. Eugeniu Stătescu, în paroxismul enervării, declară că, din momentul ce majoritatea tolerează în Cameră un deputat ca Iosif Oroveanu, el nu mai poate sta. și, în adevăr, părăsește incinta în mijlocul unui zgomot de infern. Eugen Stătescu, omul rece de obicei, își pierduse liniștea. El
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
toată oroarea sa criminală. Continuator al lui Dej, Ceușescu care clama întărirea legalității socialiste, "a continuat demonizarea proprietății private, persecutarea credințelor și practicilor religioase, criminalizarea oricărei forme de opoziție. Nu mai puțin semnificativ, Ceaușescu și regimul său au dus la paroxism politica de persecutare a femeilor și copiilor: în urma interzicerii avorturilor și a metodelor contraceptive". Fapt care va avea drept consecință, ce încă e perpetuată, umplerea orfelinatelor cu copii, în mare parte cu destine compromise din clipa nașterii. Regimul și brațul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fundamental antisemită, cu răbufniri de acest gen Încă din Evul Mediu; dovadă și faptul că nicăieri În Europa evreilor nu li s-a recunoscut cetățenia atât de târziu (abia după Primul Război Mondial).<endnote id="6"/> Ostilitatea aceasta a atins paroxismul În antisemitismul violent al legionarilor și al guvernării Antonescu; după Hitler, mareșalul Antonescu este cel care a dirijat cea mai Înverșunată campanie de exterminare Împotriva evreilor (chiar dacă mai ezitantă decât „soluția finală“ nazistă și rămasă incompletă). Până și astăzi, Într-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
retina receptorului să se dilate. Timpul mitic instaurat este dilatat apoi de patru verbe la gerunziu care prelungesc venirea infernală în percepția magică; formele arhaice predominante adâncesc întoarcerea în matca temporală la nivelul logos-ului, în timp ce dinamica acțiunilor înfățișate atinge paroxismul. Vidra este o întrupare a haosului comună colindelor și baladelor. Animal sacru și în credința egiptenilor, ființa amfibie este asociată la noi cu trecerea dintre lumi, „ca paznic al acestei intrări, ca stăpân al căilor infernale, ca ghid și protector
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ce să vezi d-ta? Nici un pom nu mai era verde. Le căzuse frunza, și crăcile, și rămurelele, de erau ca despuiați. Pe jos, frunzele căzute erau făcute scrum de uscăciune”. Secătuirea energiilor roditoare afectează și planul sacrului, ca un paroxism al degradării, această imagine furnizând o explicație pentru jefuirea periodică a planului ordonat. Instanța epică insistă pe descrierea copacilor mistuiți, ca simbol al precarității echilibrului în care se află lumea, iar în mintea receptorului se formează o antiteză cu descrierea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din următoarea repetiție circumscrie personajul întors din sacru unei inițiative întreprinzătoare, specifice cotidianului: „Ș-o luat ș-o plecat la căsuța lui, d’i und’i-o fost iel născut. Șî ș-o luat ș-o făcut o curt’i”. Paroxismul reflexiei devine posibil prin repetarea masivă a verbului cognitiv: „Puse coatele pe masă,/ Să gândi-n sus,/ Să gândi-n jos,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la vale,/ Gândi la negrul din grajd”. Repetiția aprofundează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Moldovenești independente (la 24 ianuarie 1918) și înverșunata acțiune subversivă contra acestui stat, considerat de bolșevici drept “creație” impusă de guvernul României Regale. Momentul 27 Martie 1918 - Unirea Republicii Democrate Moldovenești independente și suverane cu Patria Mamă - a dus la paroxism ura regimului sovietic față de România. Ruperea fostei gubernii a Basarabiei din angrenajul malefic al imperiului ruso-sovietic și unirea ei cu România a dat o grea lovitură planurilor de extindere teritorială ale statului bolșevic. Nerecunoașterea acestui act de voință a națiunii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Poate că nu este inutil să amintim aici evenimentele care au precedat îndeaproape această unire. După cum știe și Guvernul Republicii, indisciplina și anarhia care, începând din primăvara anului trecut, n-au încetat să crească în armata rusă, au ajuns la paroxism în toamna următoare: regimente întregi în debandadă, dotate cu artilerie și cu material de război, se retrăgeau în dezordine în Rusia, jefuind și incendiind tot ce le ieșea în cale, încât unitățile românești au dus chiar câteva bătălii împotriva acestor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
se stăpânea cu greu, s-a ridicat brusc și cu indexul îndreptat acuzator spre Lenin, la mai puțin de un metru de fața acestuia, și-a descărcat sufletul, înfierând cu violență trădarea maximalistă. „Sunteți niște bandiți ! - a strigat el în paroxismul furiei. Dezonorați rasa slavă și vă scuip în față !” Când mă ridicam să mă duc să-l calmez pe dl. Spalaïkovitch, Lenin îl fixa cu ochii săi oblici, cu același surâs stereotip, iar Zalkind mi-a spus cu grație: „Lăsați
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nu făcea România Mare“! „D-ta în timpul războiului ca militar ai avut un rol important, căci conduceai de fapt statul-major sub aripa lui Prezan, dar în politică să nu-mi spui mie că ai condus pe Ionel.“ Ajunsesem la un paroxism, înfuriat, se repezi pe scară și dispăru în etajul de sus, fără a mai saluta. De atunci nu l-am mai văzut. D-na Antonescu, care asistase dintr-un colț la această altercație, veni spre mine: „Nu te supăra, d-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
somn și acum se bucurau de viață. Și nu era un entuziasm de comandă care mișca acea sumedenie de oameni, ci era sincer, viu, pornit dintr-un adânc simțimânt de iubire pentru primul Domn al Principatelor Unite, era izvorât din paroxismul încă cald al frigurilor ce zguduise țara în marea luptă pentru Unire. În ziua când Domnul a sosit, toți locuitorii orașului fără osebire de sex, de vrâstă, de condițiuni sociale, i-au ieșit înainte dincolo de barieră, ca un puhoi ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Dumnezeu că s-a întâmplat așa! A quelque chose malheur est bon80. V La Focșani!... La Focșani!... A strigat odinioară marele Mihail Kogălniceanu de pe tribuna parlamentului Moldovei cu vocea sa înfocată care electriza mulțimea, pe când lupta pentru Unire ajunsese la paroxism. La Focșani, la Focșani mergeam acum și eu într-o birjă hârbuită din Dorohoi, trasă de patru cai slabi, hămisiți, a căror coaste le puteai numara de-o poștă și care mergeau în trap mărunt, fără spor, de mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
forțat porțile grădinii de vară a unui biet cinematograf din Piața Filantropiei și, contopiți într-o singură ființă, am urmărit cu respirația tăiată de emoție zgomotele valurilor ce se spărgeau de stâncile de la Elsinor și bătaia de inimă, amplificată la paroxism, care anunța apariția fantomei... — Remember, remember me! — O, God! Noi, care nu cunoșteam aproape limba engleză, eram vrăjiți de muzicalitatea ei întrupată și, ținându-ne strâns de mână, muream alături de toți cei care, înecați, străpunși ori otrăviți, se stingeau unul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cu totul alt material decât noi, aceste obiecte decid asupra revenirii lor în mintea omului. Obiectele domină momentul prezent, sunt gata să repeadă circulare și, o dată răsărite dinaintea noastră, le fac cu ochiul întâmplărilor din trecut. Ele împing trecutul la paroxism pe temeiul prezentului. Deși pe Inge Wenzel ovăd pentru prima oară în trenurile germane, cămașa ei albă de noapte e grevată de antecedente, fiind inevitabil cea de-a patra formă după celelalte trei de până acum. A patra formă, după ce
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]