1,528,970 matches
-
lui Caragiale "a căzut înr-un chip zdrobitor" sau că "pe cât au fost de mari laudele din ajun, pe atât și fiascul a fost mai complet". Premiată la concursul organizat de Teatrul Național din București de un juriu din care făceau parte, printre alții, Alecsandri, Maiorescu și Hasdeu, considerată de însuși Caragiale ca "foarte bună, arătând chiar un progres vădit de tehnică asupra Scrisorii", dar montată în pripă și cu o distribuție nu tocmai inspirată de Constantin Nottara, D'ale carnavalului a
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
comandă începutul comédiei, o duduie râde prostește. Mai sunt sesizabile pe parcurs câteva izbucniri ale acestei idei - franțuzirea Didinei Mazu, aparițiile de extracție cinematografică ale lui Nae Girimea și Mache Răzăchescu - și cam atât. Sunt imprecizii în mânuirea cronotopului. O parte din decorul gândit de Mihai Pastramagiu și Gelu Râșcă trimite către Bucureștiul sfârșitului secolului al XIX-lea, o altă parte către Capitala anilor '30 ai secolului trecut. Bogată, poate prea bogata ilustrație muzicală aleasă de Ion Sapdaru e și ea
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
aparițiile de extracție cinematografică ale lui Nae Girimea și Mache Răzăchescu - și cam atât. Sunt imprecizii în mânuirea cronotopului. O parte din decorul gândit de Mihai Pastramagiu și Gelu Râșcă trimite către Bucureștiul sfârșitului secolului al XIX-lea, o altă parte către Capitala anilor '30 ai secolului trecut. Bogată, poate prea bogata ilustrație muzicală aleasă de Ion Sapdaru e și ea împrumutată din anii '30. în ciuda faptului că Victoria Bucun a gândit o serie de dansuri menite să sublinieze atmosfera de
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
din gros partidele existente. În schimb de acum înainte cine vrea să înființeze un partid musai să aibă cincizeci de mii de membri și nu oricum, ci pescuiți din majoritatea județelor într-un anumit număr mi-nim pentru fiecare filială în parte. Plus alte asemenea detalii care ar pune în încurcătură și partidele parlamentare de azi, dacă ar trebui să le îndeplinească pe toate. Nu e prima oară cînd Parlamentul ticluiește legi ca și cum membrii celor două Camere s-ar fi încuiat pe
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
atunci normal e să-l dau cui cred eu că merită și dacă cred că-l merită. În actualul sistem, contribuabilul, vrea nu vrea, subvenționează toate partidele. Iar partidele, după ce capătă această subvenție a tuturor alegătorilor, mai fac, fiecare în parte, apel la sponsori, declarați și mai ales nedeclarați, că nu mai știe nimeni unde se termină banul public și sponsorizarea și de unde începe banul negru, pentru partid. Mi se va răspunde că partidele sărace nu au nici o șansă fără bani
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
asfalt pe deasupra. Aceste isprăvi le-am observat mai ales în sectorul 6, pe ălei, dar și pe străzi lăturalnice. Însă nu bag mîna în foc că aceiași contractori cum li se spune, n-au făcut aceeași porcărie și prin alte părți ale Bucureștiului. Rîcîiala care se face acum pe marile artere va rezista numai în măsura în care bunicii sau chiar străbunicii noștri și-au făcut conștiincios datoria pe vremea îndepărtată cînd au pietruit aceste artere. Există însă numeroase puncte în care conducte sparte
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
la cartea Hannei Arendt despre procesul lui Eichmann de la Ierusalim), Andrei Pleșu se arătă impresionat de faptul că în România un cercetător reușește, de unul singur, ceea ce instituțiile (și trimiterea era la CNSAS) n-ajung să facă. Lăsînd la o parte că Marius Oprea are totuși o institutie în spate - Institutul Român pentru studiul Istoriei Recente (IRIR) -, afirmația nu pare deplasată cînd aflăm, din cea de-a doua carte a sa (pe care o coordonează), Securiștii Partidului. Serviciul de cadre al
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
lui Nicolae Videnie (De la autobiografie la ficțiune. Material suplimentar la dosarele de cadre) e pur și simplu o descriere a documentelor din această arhiva, cel al Ioanei Cirstocea (Eșalonul de mijloc al partidului unic - norme și practici de promovare) face parte dintr-o cercetare mai amplă privind în special rolul femeilor în societatea socialistă, studiul lui Stejărel Olaru (Un dosar că multe altele) se ocupă cu analiza generală a celui mai consistent dintre dosarele arhivei brașovene, cel al inginerului Liviu Simeon
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
studiul lui Stejărel Olaru (Un dosar că multe altele) se ocupă cu analiza generală a celui mai consistent dintre dosarele arhivei brașovene, cel al inginerului Liviu Simeon. Jumătate dintre documentele reproduse în carte, mai bine de 100 de pagini, face parte din acest dosar, invirtindu-se în realitate în jurul foarte delicatei chestiuni a simpatiilor legionare ale lui Simeon, arestat odată cu un coleg de cameră legionar, anchetat, dar niciodată pus oficial sub acuzare. Timp de cîțiva ani, la dosarul de cadre al lui
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
o completare la autobiografie care să lămurească starea materială a părinților și în ce condiții a fost arestat). De fapt, chestiunea dosarelor de cadre e mult mai delicată decît cea a dosarelor de urmărire informativa, de exemplu, pentru ca, în mare parte ele se constituie asemenea dosarelor de personal/ de resurse umane de acum - autobiografie (CV), referințe care trebuie verificate etc., candidatul fiind conștient și acceptînd aceste condiții; dincolo de acest aspect însă, ceea ce diferă fundamental este scopul acestor investigații, în care performanțele
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
de intelectuali că Andrei și Catrinel Pleșu sau Aurora Liiceanu) în care un rol important l-a avut Ristea Priboi, pe vremea aceea maior DIE, acum membru în Parlamentul României. Dintre documentele publicate de Marius Oprea în Banalitatea răului, o parte sînt de interesul specialiștilor, mai ales cele privitoare la organizarea și funcționarea Securității, altele sînt, din nefericire, spre uzul vulgarizator al resentimentarilor - liste de sporuri și gratuități ale angajaților Securității, de la generali la portari și spălătorese (capabile să întoarcă discuția
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
să reconstruiască Babelul? Procesul de modificare, de învechire a limbilor e un fenomen specific lumii contemporane. Popoarele mici vor fi nevoite oare să renunțe la limba lor natală, la identitatea națională? Cu timpul, probabil că da. Omenirea va pierde o parte imensă din patrimoniul său cultural. Va fi, vorba lui Nichita Stănescu, "o mare pierdere". Dar nu mai mult decît o mare pierdere. De fapt, nu și-l va pierde, ci el va fi conservat în muzee, biblioteci, pe casete, CD
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
poate spune că poeziile lui Ioan Vieru sunt omogene, de fapt, cartea e un singur poem, unitar, dar nu monoton. Tropii sunt aceiași, iar sentimental, cartea îmi evocă litania rară, concentrată, a celui ce meditează cu spatele la lume, uneori blestemând. Iată: "partea fără secrete a lucrurilor a fost distrusă/ uit iedera printre cearșafurile/ comitetului de lectură/ uit drumul atât de lin spre marile tranziții cu arta veche/ nouă artă gâfâie sau are orgasm în împrejurări de neuitat." în fiecare dintre poemele lui
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
de principiul că "nu capră mea moare din asta, ci dimpotrivă". Sau "copiii străzii", scoși din canale, duși la familiile care-i refuză, si revin în stradă (dar nu au mai avut "canalele"); sunt caprele "altora", nu "a mea"; cu parte din salariul unui parlamentar sau din firimiturile risipite de "cei mai bogați zece" din România s-ar putea construi - repede! - adăposturi pentru aceste ființe, fără să fie nevoie să apelăm la vânzarea delicioaselor produse "Jacobs" pentru a-i ajuta pe
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
fântânilor, într-o culme a contrasensului existențial. Scriitorul se sfârșește pe un pat al suferinței, cu unică lui replică valabilă dată momentului cufundarii în moarte, fabulosul polifonic al poeziei sale. Datele înscrise pe foaia de gardă a fiecărui volum în parte și locul editării acestora, țin și ele de o biografie. A operei angajată în publicare. Ani, măsurați cu zecile, care întârzie prin pierderea ritmului apropierii cititorului de un scriitor pe care istoria zgomotoasă a timpului său este răspunzătoare de multe
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Jurnalul literar", decembrie 1995 și Un jurnal postum Ion Vinea, în "România Literară", decembrie 1962, (acesta citat în volum). În notă introductiva la textul din "Jurnalul literar", Singurătatea poetului, Constandina Brezu arată că acest capitol neștiut, "ar ajuta la micșorarea părții de legendă ce a însoțit imaginea publică a lui Ion Vinea". Agresiv, acuzator tăios, imprudent și generos, febril căutător de frumuseți și descoperitor de observații frenetic amare, urmăritor al vieții intelectuale, cu orizontul sau complex, întemeietor de reviste și preluator
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
la Fayard volumul de față, sintetizând notele sale de curs și experiența de lucru cu studenții. Prin această carte, tradusă la noi la șase ani de la apariție, Tristan își propune o serie de mize - ca un ecou, pe de o parte, al activității sale de profesor, impuse, pe de altă parte, de buna realizare a proiectului său. Astfel, autorul constată că tinerii "din ziua de azi" trebuie să-și disciplineze și să-și adecveze dorința de a cunoaște fenomenele în esența
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
și experiența de lucru cu studenții. Prin această carte, tradusă la noi la șase ani de la apariție, Tristan își propune o serie de mize - ca un ecou, pe de o parte, al activității sale de profesor, impuse, pe de altă parte, de buna realizare a proiectului său. Astfel, autorul constată că tinerii "din ziua de azi" trebuie să-și disciplineze și să-și adecveze dorința de a cunoaște fenomenele în esența lor la un savoir-faire pe măsură, care deocamdată le lipsește
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
Roxana Racaru Dramaturgia românească, genul situat cel mai mult în umbră din toată literatura română postbelică, necesită revizuiri, cu atît mai mult cu cît nu avem sinteze critice recente consacrată ei, iar ierarhiile și analizele existente datează în mare parte de dinainte de Revoluție. Volumul de micromonografii critice al lui Romulus Diaconescu nu ne oferă însă o revizuire, ci o recapitulare a operelor unora din dramaturgii cotați ca cei mai importanți din perioada postbelică. Deși miza afirmată a cărții este semnalarea
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
celor cu care ne-a obișnuit școala. închizînd cartea, cu greu putem aduna cîteva idei generale despre cum e umanitatea văzută în aceste piese, cum arăta lumea înainte de 1989, sau în vremurile în care a fost scrisă fiecare piesă în parte. Comentariul este prea aproape de text, cu rare panoramări, autorul preferînd stabilirea unor filiații cu exemple celebre din dramaturgia occidentală unor mai atente decelări a tendințelor și a direcțiilor în dramaturgia românească - cu o excepție notabilă: integrarea teatrului lui Teodor Mazilu
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
părintelui sau. După un timp, cînd contururile ar începe să se distingă, junele ar remarcă un soi de uniformă de o sărăcie de necrezut: toată lu-mea are niște pantaloni care par tăvăliți prin nisip ud, albiți de atîta purtare, cu partea de jos în franjuri, căscați pe la genunchi sau rupți pe coapsă. Unii au pantalonii tăiați sus de tot, încît li se văd bine picioarele goale și înnegrite de soare, alții deasupra genunchiului, sau sub genunchi, sau la jumatatea gambei. Cei
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
atîrnă pe muritorii nespus de ciudați pe care ii contemplă uluit parizianul nostru sau, dimpotrivă, totul este peste măsură de strimt și de îngust, părînd lipit cu clei de piele, de căpătat ori făcut din sărăcie, lăsînd la vedere diferite părți intime ale trupului, burice și umeri, dar mai ales degete de la picioare și călcîie. Tînărul, obișnuit a săruta minutele înmănușate ale unei dame sau a pîndi, la coborîrea din trăsura, momentul în care gleznă unei adorate demoazele de 16 ani
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
d-sale ireductibila care-i modelează imaginarul, oprit astfel de la dezlantuirea-i deplină, stanțat de reflexul cultural. Dacă stihurile din ultimul citat reprezintă punctul cel mai avansat al dezicerii bardului de sine (o dezicere relativă, după cum avem impresia, în bună parte calculată în ideea "variațiunilor pe aceeași temă"), să închidem cercul personalității d-sale, revenind la ceea ce-l specifică și anume la unghiul contemplativ, atît de prielnic magiei afectelor discrete. Amăreala existențiala se dizolvă în lumina și culoare. Rigiditatea cărturăreasca se
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
profilul/ femeii (în timp ce udă florile/ în balconul alăturat) pe fondul de lumină/ inutilă fiindu-i îmbrăcămintea; las cartea/ și ochii coboară închiși/ o cascadă, sunetul unor tocuri/ pe scări. Și iarăși,/ mîinile femeii apropiindu-se parcă/ ar da la o parte o mulțime de ramuri -/ o, flacăra unduitoare a părului/ alunecă mereu în inelul privirii și piere/ în suflet, ca pe un cîmp - înverzind" (Reverie de primăvară). Propensiunea spre pictură duce chiar la menționarea meșteșugului înrudit, cu o fragedă nonșalanta: "Priviri
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
a străbunicului, balcanică însă pe de-a-ntregul, fără sonorități de Occident: Se împlinise cam un veac de cînd cel dintîi cu acest nume, la care se adăogase porecla Măgureanu după o moșioară de danie domnească, fugind de undeva, de prin părțile turcești, ca să scape de ispășirea unui îndoit omor, se aciuase în Valahia și ajunsese armaș mare. O tristă faimă supraviețuise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată. La veneticul acesta necunoscut, despre care se zvonea că nu
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]