1,208 matches
-
la grea încercare. Podoabele sunt drastic structurate, însemne ale călătorului bătut de soartă și de nenoroc; nici o formă decorativă care să aducă aminte de viața liberă și exuberantă. Mitul vegetal luxuriant și ambiguu, prins în circuitul firesc sămînță-floare, s-a particularizat în spirit strict antropologic („Și mi te plînge/Cu lacrămi de sînge”), pentru a pune în evidență realitatea tragică a morții omului, desolidarizat, de data aceasta, de plantă. Cel mai strîns și caracteristic element de legătură dintre Miorița și Caloian
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
poate acompania. La fel se întîmplă și cu sub-temele. Relația temă/sub-temă, inclusivă, ține de sinecdocă; relația între sub-teme se bazează pe contiguități. Ambele relații sînt metonimice. Între teme sau sub-temele și predicatele care le înlocuiesc în metafore, sau le particularizează în comparații, relația este metaforică. Pe baza acestor două posibile relații retorice, putem diferenția șase tipuri de descriere. 1: Descrierea enciclopedică, referențială În principiu, nu există figuri de stil în cadrul acestui tip de descriere. Selecția componentelor se bazează pe adiacența
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
formalism nelalocul lui, ci mai degrabă pentru a rezolva această primă problemă trebuie să ne limităm investigația doar la faptele care ne sînt prezentate în cuvintele propriu-zise ale textului. Dar avem doar o delimitare inițială care cu greu poate fi particularizată și care, în orice caz, nu ne poate rezolva toate problemele. În însăși substanța povestirii întreaga masă de informații care ne este prezentată de instanța naratoare granițele sînt de asemenea greu de trasat. Cînd întîlnim un portret detaliat al unui
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
obiective psihomotorii, * obiective afective (Crețu, 1999) și, adăugăm noi, * obiective sociale după nivelurile (rangurile) cărora se adresează (Cârstea, 1993, p. 32), în: * obiective de rangul 1, reprezentate de obiectivele generale ale educației fizice și sportului. * obiective de rangul 2, care particularizează obiectivele de rangul 1, fiind specifice fiecărui subsistem al educației fizice și sportului (EFS), ele variind de la un subsistem la altul, în funcție de priorități. Spre exemplificare, obiectivele educației fizice a tinerei generații scot în evidență caracterul formativ, spre deosebire de cele ale educației
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
grupe de sportivi sau individuală. În condițiile activității cu copii sau începători, planificarea poate fi pe grupe; dacă este vorba de avansați sau în sporturile individuale, planificarea va fi individualizată. În cadrul educației fizice, exercițiul fizic prezintă unele caracteristici care îl particularizează față de activitatea sportivă. Mișcările care alcătuiesc structura exercițiului fizic sunt selecționate în funcție de efectele pe care le urmărim. În acest sens, în cadrul educației fizice vom constata: * Diferențe nete între mișcările selecționate pentru a îndeplini cerințele educative - fiind considerate „instrumente didactice” - și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
au sugerat faptul că, copiii se nasc cu nevoia pentru mișcare, în diverse grade. Copiii activi de obicei, devin adulți, activi și viguroși potrivit cercetărilor care au urmărit aceeași oameni de la naștere la maturitate. Pe măsură ce copilul se maturizează, el își particularizează în mod diferit preferințele pentru mișcare. Când ajunge la mijlocul copilăriei, el devine interesat, de obicei, de anumite activități și le respinge pe cele care nu-i plac. La vârsta de 8 ani, preferințele pentru sporturi și jocuri sportive, atât la
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
sau pluralitatea "ideologiilor" fundamentale) reușește sau nu concilierea intereselor individuale și a celor colective. În acest cadru, la modul general, atitudinea politică rațională este îmbrăcată ideologic, problema fiind raportată la interesele urmărite în funcție de anumite repere axiologice împărtășite în plan social. Particularizată în cazul fiecăreia dintre ideologiile fundamentale, raționalitatea alegerii este vizibilă atunci când se ajunge la consecințe optime din punctul de vedere al atingerii intereselor urmărite. În mod evident, pentru fiecare caz în parte pot exista și consecințe negative, care ne indică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
proprie organizării moderne din punct de vedere social și politic. În condițiile în care cultura națională pare totuși să nu-și fi pierdut din importanță, emergența unei culturi globale ar însemna transcenderea a ceea ce aceasta, alături de identitatea specifică societăților naționale, particularizează. Deși gândirea postmodernă respinge, așa cum am arătat în prima parte a acestui capitol, ideea de "fundament", cultura globală pe care procesul socio-istoric al globalizării o etalează ca dimensiune a sa nu se poate configura plecând de la nimic. Având în vedere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dări complementare și, în același timp, integrate unei viziuni unitare, înglobatoare. Este vorba de stabilirea originii, a etimologiei și a genezei numelui de loc. Cele trei aspecte repre zintă demersuri diferite, dar interdependente, acesta fiind unul dintre elementele specifice care particularizează cercetarea toponimică în raport cu cercetările lexicului comun. În ultimă instanță, ele reprezintă componente ale algoritmului etimologiei toponimice, iar disocierea lor este dificilă și poate duce de multe ori la confuzii de planuri. Originea stabilește limba în care s-a produs toponimizarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formal, și anume: care este cel originar și care este cel rezultat prin transfer. Situațiile concrete pot fi uneori subsumate cu dificultate uneia dintre cele două categorii ușor confundabile, și aici fiind necesară o analiză riguroasă și nuanțată. Combinarea cu particulariza torii lexicogramaticali reprezintă un mijloc pe care limba îl folosește pentru crearea unor toponime, prin restrîngerea sferei semantice a unui cuvînt, inclusiv dacă acesta este cuvînt comun, deci dacă are, prin specificul său, un sens generalizator (denumind o clasă de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nevoie de astfel de repere denominative proeminente geografic, „strategia“ lor fiind redusă la orizontul local), iar pe de altă parte pentru că toponimele minore, între care există cu siguranță nume moștenite din latină sau formate în romîna străveche, sunt greu de particularizat, prin diferențiere de entopicele geografice sau sociale, care, în majoritate, probabil că funcționează în paralel și ca apelative. Cum să demonstrezi că toponime ca Apa, Cîmpulungul, Muncelul, Muscelul, Săcelul, Valea etc. sunt străvechi, cînd ele sunt înțelese încă la nivel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acțiune nu apare. În afara acestor acțiuni excitosecretoare, gastrinele I și II cresc tonusul și motilitatea gastrică, mai ales la nivelul regiunii antrale. II.4.6. REGLAREA SECREȚIEI INTESTINALE Fenomenele de digestie și absorbție care au loc la nivel intestinal se particularizează morfologic și funcțional la nivelul celor două segmente intestinale. Din punct de vedere structural, intestinul subțire prezintă o serie de diferențieri anatomice. Astfel, între stratul muscular intern circular și cel extern longitudinal există o serie de punți ce realizează legături
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
6 m2. Elementele constitutive ale nefronului, cu structură și presiuni diferite ale celor două sectoare ale sale asigură condiții hemodinamice și osmolare de menținere a balanței hidroelectrolitice în limite normale indispensabile echilibrelor homeostazice ale organismului. Regimul circulator al rinichilor se particularizează atât prin debitul sanguin mare, variabil între 1100-1300 ml/minut (22-25% din debitul cardiac), cât și prin independența relativă a acestuia, care face ca fluxul sanguin intrarenal să rămână nemodificat la oscilațiile mari ale presiunii arteriale sistemice. În funcție de particularitățile structurale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stadiul aproximărilor. Nici o listă arborescentă cu pretenții de savantă elaborare nu poate accede la calitatea de a fi completă întrucât comicul tinde să se limiteze, prin însăși vocația sa, la o singură situație, personaj sau chiar cuvânt ridicol sau se particularizează, adoptând stilul unui singur scriitor. Compartimentele sale se numesc, în acest caz: comic de tip Aristofan, comic molieresc, comic beaumarchaisian, comic ubuesc etc. Așa cum va reieși din următoarele capitole ale prezentei lucrări, "inefabilul" caragialian va amprenta decisiv toate manifestările literare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
simpatii socialiste, tendințe revoluționare. Lucrul acesta e poate exact, pentru bunul motiv că, neexistând guvernare socialistă, nu avea de ce să-i poarte pică. În realitate, pornind de la oamenii vremii lui, Caragiale este un critic al omului oricărei societăți. Ceea ce îl particularizează este virulența excepțională a criticii sale. Într-adevăr, omenirea, așa cum ne este înfățișată de acest autor, pare a nu merita să existe. Personajele sale sunt niște exemplare umane în așa măsură degradate, încât nu ne lasă nici o speranță. Într-o
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Caragiale a creat nu doar tipuri sociale surprinse în manieră realistă (gazetarul, politicianul burghez, pedagogul), ci și caractere (demagogul, stupidul, moftangiul), n-a preluat mecanic vechi tipuri și măști comice (senex, Miles Gloriosus, bufonul, cuplul clovnesc etc.), ci le-a particularizat fără să le estompeze valoarea axial-universală, convertindu-le, în același timp, în simboluri ale existenței automate și alienate. Numeroase personaje din teatrul și din proza caragialiană ilustrează acest summum ipostazial al obiectivărilor literare în diacronie. Conu Leonida, de exemplu, este
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
caragialian esențial și raportarea aproape exclusivă a celorlalți scriitori la modelul său. Pentru completarea paradigmei comicului, dar și a caragialismului, am împletit în capitolul următor cele două noțiuni, deoarece componentele centrale ale celei din urmă tipologia, tematica și expresia artistică particularizează, de fapt, într-o manieră decisivă, clasele mai generale ale comicului de caracter, de moravuri și de limbaj, astfel încât am putut demonstra că foarte multe dintre ilustrările literare românești ulterioare sunt debitoare viziunii caragialiene, constituind, în mod semnificativ, reiterări ale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ale existenței. Un aspect al „măsurii” numerice îl reprezintă timpul prin capacitatea de cuprindere și delimitare a universului viețuitor cu ale sale moduri de manifestare și distincții determinate. Măsura viețuiri umane, vârsta parțială sau totală, corpusul manifestărilor aferente diferitelor domenii, particularizate în detaliu sau în ansambluri cu profiluri distincte, cele care compun firul existenței unui ales, pot semnifica, prin intro-similarități etajate, un tip de autosimilitate numerică. Ciclul temporal total de trăire, vremea viețuirii datată (cifric) în ani, luni, zile, ca întreg
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
ca părți ale întregului, corelate cu relevanța aspectelor comune prin similitudini numerice - proiecția întregului la nivelul părților sale - poate fi considerată ca autosimilitate numerică. De pildă, Johann Sebastian Bach sau, uzual, Bach, pe de o parte, și opera sa muzicală particularizată prin tema fugii în do major (W.K. I), pe de altă parte, evaluate și comparate numeric. Sunt repere delimitative ale numelui și ale viețuirii bachiene raportate la tema/sunetele temei. Sunt evidențe ce pot fi considerate ca aspecte determinative
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
funcție în acest domeniu poate presupune că persoana să fie deprinsă cu tehnicile de manevrare ale anumitor aparate, cu acordarea primului ajutor, etc. În al doilea rând metodele de training și de specializare post angajare în cadrul unei instituții sportive sunt particularizate în funcție de sarcinile pe care le are de îndeplinit angajatul. Coordonarea activităților din cadrul unei organizații este văzută de mulți ca procesul care are legătura cea mai mare cu managementul. Cu toate acestea, managementul nu înseamnă activitatea de dirijare. Aceasta presupune orientarea
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
organizația evoluează. Forța de muncă actuală este diferită de forța de muncă de acum câteva decenii, angajații fiind persoane care pot aparține unor culturi diferite, globalizarea piețelor care își face resimțite efectele, schimbările rapide în tehnologie, toți sunt factori care particularizează și obligă managerii unei astfel de organizații să se plieze pe noile aspecte, dar fără a scăpa din vedere ceea ce în industria sportivă rămâne singura constantă: resursa umană. 24 CAPITOLUL II COMPLEXUL DE FITNESS O INTERFAȚĂ ÎN ACTIVITATEA SPORTIVĂ DE
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
și anume acela al sănătății prin sport. Se urmărește dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase legate de nutriție, conservarea energiei, dozarea efortului și autocunoașterea personală a clientului. Maniera prin care complexul de fitness urmărește aducerea la îndeplinire a misiunii este cea care particularizează fiecare organizație în parte. 14 http://www.plandeafaceri.eu/?IDEI DE AFACERI:Model plan de afaceri: Sala de sport 32 Începând cu alegerea formei de organizare judiciară, cu modalitățile de finanțare, capitalul de care dispune întreprinzătorul, locația aleasă pentru desfășurarea
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
grupuri ad-hoc constituite, investite cu diferite competențe în compartimentele firmei. Strategiile sunt stabilite pentru fiecare nivel al complexului, începând de la nivelul organizațional, (strategii formulate pentru toate cele trei instituții ce alcătuiesc complexulă, continuând la nivel de unitate de afaceri (strategii particularizate pentru bar, pentru salăă și mergând până la strategii operaționale formulate pentru părțile individuale din fiecare afacere (resurse materiale, umane, proceseă. Odată formulate strategiile, se impune din punct de vedere logic în desfășurarea evenimentelor, o analiză strategică în care sunt puse
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
în producerea discursului jurnalistic, pornind de la o reprezentare a acestora aparținând lui Malvin DeFleur, pe care o adaptăm la sistemul de producere din mass-media românească, prin particularizarea actorilor la nivelul României și prin adăugarea unei categorii sociale implicate, distribuitorii. Vom particulariza conceptul de "sprijinitori financiari" prin ansamblul patroni agenți economici stat. Reprezentarea acestor relații este prezentată în Schema 2. Schema 2: Sistemul de producere a discursului jurnalistic din mass-media românească Producătorii O primă categorie profesională implicată în realizarea discursului jurnalistic este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sau servicii. În termenii proiectării este posibil să se recunoască trei elemente distincte în pachetul de servicii (elementele fizice, serviciul explicit sau beneficiile simțurilor, serviciul implicit sau beneficiile psihologice). În plus, caracteristicile specifice ale sistemelor care produc servicii pot fi particularizate. Un serviciu este intangibil (necorporal), este perisabil, nu poate fi stocat (consumându-se în momentul în care se produce), este simultan (beneficiarul serviciului trebuie să fie de față în momentul în care acesta se produce) și este eterogen (din cauza percepției
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]