1,597 matches
-
de a munci. Dirty, dangerous, difficult. După 1992, activitatea statului român în domeniul migrației se concentrează asupra semnării acordurilor bilaterale de readmisie a cetățenilor români (Sandu et al., 2004). Acest tip de acorduri sunt mai degrabă reflexia unei atitudini de pasivitate, de acceptare implicită a existenței migrației clandestine și a măsurilor de combatere pe care le aplică statele de destinație. În 2002, din totalul contractelor de muncă mediate de OMFM, 58,56% erau contracte pentru Germania, iar 40,88% contracte pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
exprima emoțiile, opiniile și convingerile fără a afecta și ataca drepturile celorlalți; abilitate pe care o poți învăța; modalitate de a comunica și de a te comporta cu ceilalți, care te va ajuta să ai mai multă încredere în tine. Pasivitatea este: un comportament care poate fi descris ca răspunsul unei persoane care încearcă să evite confruntările, conflictele își dorește ca toată lumea să fie mulțumită, fără însă a ține cont de drepturile sau dorințele sale personale; manifestare a unei persoane care
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
mod specific demonstrat în timpul sesiunii de concert pasiv. În această modalitate, elevii pot fi descriși ca fiind într-o stare asemănătoare reveriei, complet relaxați, nefiind în mod specific atenți la muzică ori la limba străină prezentată. Lozanov afirmă că, asemenea pasivitate facilitează hipermnezia și eliberează activitatea intelectuală, pentru a opera fără limitări constrângătoare. Pregătirea desugestivă având scopul de eliberare spontană a capacităților minții și ale creierului, aflate în rezervă. O dată ce este obținută starea necesară a minții și este structurat materialul de
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
reprezintă forme de învățare activă. Învățarea activă înseamnă,conform dicționarului,procesul de învățare calibrat pe interesele /nivelul de înțelegere /nivelul de dezvoltare al participanților la proces. De ce vorbim despre „învățare activă“? Cercetări efectuate în ultimii 25 de ani arată că pasivitatea din clasă (înțeleasă ca rezultat al predării tradiționale, în care profesorul ține o prelegere, eventual face o demonstrație, iar elevii îl urmăresc) nu produce învățare decât în foarte mică măsură. Iată câteva rezultate ale acestor studii: "-" Elevii sunt atenți numai
Metode moderne de predare a matematicii in gimnaziu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Constantin Paula () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1143]
-
-l îngrijesc. Dificultățile de comunicare pot consta în: lipsa comunicării non-verbale; absența dorinței de a comunica; reactivitate scăzută la limbajul corporal; incapacitatea de a imita expresiile feței sau anumite gesturi ca: arătatul cu degetul, a face bravo sau la revedere; pasivitate față de încercările de comunicare cu copii. Câteva exemple pentru sugari în ceea ce privește comportament repetitiv pot fi: repetarea unor acte motrice simple, ca a bate cu palma, a se balansa sau manipularea stereotipă a unor obiecte, ca învârtirea roții unei mașinuțe; aversiune
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Unii sociologi (S. Chelcea) identifică doar comportamentele ofensive drept agresive, În timp ce alți autori (N. Barker, K. Lewin, L. Berkowitz) consideră că și conduitele regresive sunt tot manifestări ale agresivității (scăderea randamentului, diminuarea apetitului alimentar, hipobulia). Registrul se poate Întinde de la pasivitate și indiferență, refuzul ajutorului, ironie, tachinare, până la amenințare și violență propriu-zisă ca și manifestare comportamentală extremă ce produce constrângere și teroare În scopul impunerii voinței agresorului. Intenția nocivă vizează negarea, umilirea, degradarea, constrângerea sau distrugerea. Agresivitatea apare ca o modalitate
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
reacții bizare, neobișnuite ca intensitate și tonalitate afectivă, crize impulsive sau absența oricărei reacții etc.; - conduite automate, unele dintre ele executate în virtutea unei relații de dependență sau induse sugestiv, conduite discordante în raport cu realitatea, conduite agresive, antisociale, de violență etc.; - inactivitate, pasivitate sau acțiuni bizare, periculoase, automate, stereotipe, negativism etc. Toate acestea pot avea o motivație psihopatologică, ele fiind reacții, conduite sau acțiuni dictate de stările delirante, halucinații, impulsiuni morbide etc. În majoritatea cazurilor, ele pot avea un caracter de periculozitate pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihică, apatie, astenie fizică și intelectuală, apariția oboselii care se instalează ușor, nemotivat și este de durată; dismnezie de evocare, dificultate de concentrare a atenției și de înțelegere a unui raționament complex, scăderea notabilă a capacității de muncă însoțită de pasivitate față de impresiile exterioare. c) Tulburări de somn cu un caracter polimorf: dificultatea de a adormi, pierderea senzației de a fi dormit, somn superficial și neliniștit, trezire matinală cu impresia de a nu se fi odihnit, stare de somnolență diurnă asociată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situații sau de desfășurare ale acțiunilor cu care ei sunt obișnuiți. Ei manifestă un refuz puternic la schimbarea îmbrăcămintei, bizarerii alimentare, utilizarea acelorași obiecte. Deși, în general, sunt docili și aparent ușor de dirijat, ei nu pot fi scoși din pasivitatea lor, din ritualul unei activități monotone și stereotipe care-i caracterizează. În felul acesta ei dau impresia că nu au nici un contact direct cu realitatea care-i înconjoară. Un alt aspect important îl reprezintă tulburările de limbaj ale acestor copii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracteristice pentru această categorie de indivizi: - dependența afectivă, - angoasa de separație, - izolarea și anxietatea resimțită în relațiile cu ceilalți, - intoleranță la frustrări, - depresia, - nevoia inepuizabilă de iubire, aprobare și valorizare, - satisfacția imediată a dorințelor, - lipsa de încredere în sine și pasivitatea, - încăpățânare și iritabilitate, - lipsa ambițiilor, a combativității și a competitivității, - absența atitudinilor provocatoare și agresive, - timiditate și hipersensibilitate. Un ultim aspect care se discută este legat de structura familiei de origine a toxicomanilor. Se notează în acest caz carențe emoțional-afective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ce constă în pierderea armoniei și a continuității oricărei activități psihice în toate domeniile (gândire, limbaj, afectivitate, voință, tendințe, comportament) și care se manifestă prin următoarele: - inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă sau explozivă, stereotipă sau automată, ludică, manieristă, teatrală etc. - pasivitate, sugestibilitate și mimetism, - dedublarea personalității. b) Disocierea între Eul bolnavului și lumea externă se caracterizează, în primul rând, prin pierderea contactului vital cu realitatea și polarizarea exclusivă a bolnavului pe viața sa interioară, realizând forma de existență autistă, de „închidere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului pe viața sa interioară, realizând forma de existență autistă, de „închidere în sine patologică” (E. Minkowski). În domeniul vieții afective remarcăm dezinteres, inerție, apatie. 2) Simptome inconstante: a) Sindromul catatonic reprezentat prin: - inhibiție, blocaj, negativism, - activitate impulsivă sau stereotipă, - pasivitate, sugestibilitate și mimetism. b) Delir caracterizat prin următoarele aspecte: - incoerență, - organizare paralogică de tipul gândirii onirice, - tulburări de comportament. c) Halucinații auditive, cenestezice sau fenomene de automatism mintal. La cele două grupe de simptome psihopatologice, specifice schizofreniei, mai sus menționate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
notează la această categorie de indivizi, diferite tipuri de reacții, cum ar fi următoarele: reacții de compensare, ostilitate față de anturaj, admirație pentru persoanele mai bine dotate și dorința de „a face” și de „a fi” ca ei, atitudine generală de pasivitate, regresiune, reacții paradoxale în cazurile de eșec sau de reușită, aderență la un model de gratificare infantilă. Clasificarea oligofreniilor Din punct de vedere psihopatologic, în afara observației clinico-psihiatrice, se utilizează, drept criteriu de apreciere psihodiagnostică nivelul QI. În sensul acesta se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoanei Ce va deveni în final persoana umană aflată în aceste condiții de viață socio-culturală, economică, morală? J. Folliet descrie un veritabil sindrom de degradare al personalității umane caracterizat prin următoarele aspecte: golirea interioară a persoanei, slăbirea acesteia, dependență și pasivitate; discontinuitatea conștiințelor, a responsabilității, imaturitate și regresiune; caracterul superficial al emoțiilor și sentimentelor, epuizare, pierderea capacității creatoare, a inițiativei; slăbirea sentimentelor altruiste, de compasiune, milă și solidaritate afectivă; ]nchiderea în sine egocentrică, cultivarea intereselor egoiste materiale, duritate, agresivitate etc.; transformată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituie o sursă de frică, de neliniște pentru bolnav. Paralizie: pierderea capacității mișcărilor voluntare într-o regiune a corpului (față, membrele inferioare - paraplegie; membrul superior și inferior homolaterale - hemiplegie; pierderea motilității tuturor membrelor - tetraplegie), de diferite grade, de regulă ireversibilă. Pasivitate: dispoziție psihică caracterizată prin lipsa de inițiativă a bolnavului care poate fi ușor manipulat prin sugestie. Pederastie: forma masculină a homosexualității. Pedofilie: perversiune sexuală caracterizată prin atracția erotico-sexuală a adulților pentru copii. Persecuție: idei sau teme false, ilogice, constituind o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Iterație Îndoială Lesbianism Licantropia Lipemanie Logoclonie Logoree Manie Manierism Masochism Mânie Megalomanie Melancolie Menopauză Mentismul Mitomania Mongolism Monomanie Moria Mutism Narcisism Narcolepsie Narcomanie Negativism Neologism Nevroză Nimfomania Normalitate Nozofobie Obsesie Obtuzie Oligofrenie Onirism Oniroidie Onomatomanie Opoziție Palilalie Panică Pantofobie Paralizie Pasivitate Pederastie Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
două vârste (de data aceasta, nepot al lui Amărășteanu) și o studentă. Plasată prin anii ’70 (cutremurul din ’77 este înglobat în narațiune), legătura celor doi sfârșește printr-o ratare, explicabilă atât prin alegerea superficială a femeii, cât și prin pasivitatea „intelectuală” a bărbatului. Romanul e construit prin aceeași tehnică a juxtapunerii de fragmente cu statut cvasiindependent și prin jocul perspectivelor, alternând persoana întâi cu a treia. În culegerea de nuvele Atelierul de tatuaje (2002), incluzând și „nuvela cinematografică” Blestemul saltimbancului
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
părăsirea confruntării, căci persoana nu încearcă nici să se bată, nici să se îndepărteze de pericol, depunând, practic, armele. Or, această atitudine nu pare să caracterizeze comportamentul tipic în fața pericolului foamei. Poate în mai mare măsură frigul impune o anumită pasivitate, dar mai ales în condițiile în care se poate obține o situație care oferă un anumit confort termic. De exemplu, statul în pat, învelit, tinde spre așa ceva. În schimb, teama de foame impune mai ales mult activism, echivalând cu confruntarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
La nivel social, activismul de căutare a hranei nu deranjează puterea. Dimpotrivă, o persoană preocupată să supraviețuiască, activă pentru a-și asigura existența are disponibilități reduse de implicare în viața socială, de apreciere critică a manierei în care este guvernată. Pasivitatea sau depunerea armelor se manifestă în raporturile cu puterea de stat. Prin urmare, din punct de vedere social, frica de zi cu zi este o formă de teroare, generată în mod voluntar de puterea totalitară. Desigur, față de starea afectivă trăită
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca pe o catastrofă (Talaban, 1999). Multe persoane descriau un sentiment de blocare, dificultatea de a ști ce valori mai sunt acceptabile, într-o lume care se dorea nouă și care își propunea să creeze „omul nou”. Uneori tocmai această pasivitate îi conducea pe unii spre arestare. Căci delictele celor care ajungeau să fie închiși erau de cele mai multe ori inventate. Această perioadă a creat o tendință colectivă spre pasivitate, care era reactivată de pericole mai apropiate de registrul fricii. Din această
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nouă și care își propunea să creeze „omul nou”. Uneori tocmai această pasivitate îi conducea pe unii spre arestare. Căci delictele celor care ajungeau să fie închiși erau de cele mai multe ori inventate. Această perioadă a creat o tendință colectivă spre pasivitate, care era reactivată de pericole mai apropiate de registrul fricii. Din această perspectivă, se poate face distincție între o formă manifestă și una latentă de teroare. Forma manifestă folosește, în primul rând, metode directe de înfricoșare, obținând, atât în plan
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca fiind fostul lider al greviștilor din 1977, dar că el a fost alungat imediat pe considerentul că devenise activist de partid. Alte voci susțin, în continuare, că Dobre din 1990 era un individ trecut prin aziluri psihiatrice și că pasivitatea și timiditatea sa erau cauzate de agresivele tratamente farmaceutice la care fusese supus. Opinia publică din Valea Jiului creditează însă mai ales varianta cu Dobre devenit activist. Ziaristul Carol Gigi Nicolau, care, în 1998, a realizat documentarul-reconstituire intitulat Laborator 66, are
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu proiectele paranoice ale „conducătorului”, atunci putem vorbi doar de un proces simbiotic, cu multiple fenomene de transfer, care însă nu exclude, în nici o fază, absența vinovăției. Dacă nu te identifici cu ceva, trebuie s-o afirmi, să te distanțezi, pasivitatea și tăcerea acuză, iar cel care nu este revoltat de un act de agresiune sexuală față de un copil poate fi considerat, psihologic vorbind, un pedofil latent. Cum masa poate deveni din călău și o victimă, ea parcurge, ulterior faptelor de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau nu este adevărat” și - culmea! - nimeni nu se îndoiește de acest lucru. Eu cred că abuzul de mass-media face ca spiritul critic să scadă foarte mult: totul este servit gata „preparat”, consumatorii nu trebuie decât să înghită produsele oferite. Pasivitatea receptării din epoca digitalizării și mai ales posibilitatea păstrării în memoriile calculatoarelor a unor informații exhaustive fac posibile comparații neașteptate între detalii negândite (a nu se uita problemele noastre de memorie!) care te șochează ulterior prin precizia prezentării, dar și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
publică versuri și schițe pe tema neînțelegerilor provocate de vulgarizarea darwinismului, despre raporturile între creditori și datornici, despre lipsa de cuvioșie a unor fețe bisericești ș.a.m.d. Insistându-se asupra suferințelor îndurate de țărani, se critică aspru atitudinea unora (Pasivitatea românilor), se ironizează simulacrele de procese politice (Procesul „Tribunei”, tragicomedie într-un act), se inserează versuri de laudă la adresa memorandiștilor sau care iau în derâdere alegerile desfășurate sub amenințare (Ecou după alegeri). Cu sarcasm sunt atacați, pentru atitudinea lor politică
VULTURUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290673_a_292002]