613 matches
-
în 1688. În structura interioară a scrisului învățaților ardeleni, erudiția se aliază cu talentul literar. Scrierile istorice ale lui Micu dezvăluie o vocație de povestitor; aridul Șincai din Hronică... a scris, în latinește, o elegie, iar în românește, cea dintâi pastorală, conținând un dialog între ciobani; producțiunile lui Petru Maior, de la expunerile istorice la predici, cuceresc prin concretețea narației, prin detaliul savuros, uneori picant, prin verva polemică (amintind-o, în omilii, pe cea a lui Antim Ivireanul), nu o dată prin franchețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
de tiparele neoanacreontice. Lirismul său prefigurează, prin reflexivitate romantică, înainte de Heliade și Gr. Alexandrescu, o nouă orientare a sensibilității artistice. Păstorul întristat (scrisă la 18 ani) vine încă în prelungirea liniei convenționale a secolului al XVIII-lea, cu ecouri din pastoralele lui Florian (scene idilice și galante, imaginea simplificată a omului și a naturii, figurația mitologică). Există aici semne ale unui remarcabil simț al expresiei, vizibile și în versul de grațioasă fluență, potrivit cerințelor genului și candorii iubirii tinerești. Ruinurile Târgoviștii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
Cârlova și neamul său, LL, XX, 1965; Anghelescu, Preromant. rom., passim; Cornea, Originile, 575-580, passim; Dicț. lit. 1900, 191-192; Simion, Dimineața, 55-61; Virginia Mușat, Vasile Cârlova, București, 1981; Piru, Ist. lit., 49-50; Scarlat, Ist. poeziei, I, 283-288; Mircea Muthu, La Pastorale dans la littérature roumaine, SUB, t. XXXIV, 1989, 1; Negoițescu, Ist. lit., I, 14; Manolescu, Poeți, 23-30; Dicț. esențial, 165-166; Micu, Ist. lit., 78. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
de la Socola, aducând, din Ardeal, profesori de specialitate: I. Costea, I. Manfi, V. Fabian-Bob și Vasilie Popp. A. este cel care organizează prima reprezentație teatrală în limba română, la 27 decembrie 1816, în casa hatmanului Constantin Ghica din Iași, cu pastorala Mirtil și Hloe, prelucrare de Florian după S. Gessner. În timpul Eteriei, se refugiază în Bucovina și Basarabia, întorcându-se la Iași în 1822, când saluta „restatornicirea” domniilor pământene. Apreciat de Ioan Sandu Sturdza, este numit agent diplomatic la Viena (1822-1827
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Iaca-a doua zi începe cu reforma radicală”), impus la conacul de la țară. În fabule și satire, nu lipsesc expresivitatea formală și pitorescul lingvistic. A. intră în istoria teatrului românesc odată cu prima reprezentație scenică, în limba română, în 1816, a pastoralei Mirtil și Hloe, dramatizare de Florian după S. Gessner. Reprezentația, cu o semnificație moral-educativă, s-a transformat într-un eveniment teatral și patriotic de răsunet. Pentru crearea unui repertoriu, el apelează la traduceri din Racine, Voltaire (Alzira), Goldoni (Camarierul di
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de țigan bucătar, trecut prin civilizația Parisului, sunt menite a risipi prejudecăți sociale. Preocupat de a servi un repertoriu național, A. compune, eclectic, pastorale idilice, cu aer desuet și interstiții de agrement, și drame istorice, ce preiau elemente de recuzită romantică (efecte tari, deghizări), amestecă monologuri prea ample și dialoguri fără savoare, declamate de personaje artificiale. În contextul literaturii române, nuvelele lui A. par
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
în direcția compatibilizării acesteia cu ideologia oficială. Colaborarea BOR-PCR și biserică-regim (în fapt, aservirea primeia în fața autorităților statale în speranța supraviețuirii instituționale într-un mediu politic ostil) a fost fundamentată doctrinar în Apostolatul social (12 volume publicate între 1948-1976), cuprinzând pastoralele, cuvântările și articolele publicate de patriarhul Justinian Marina (1948-1977). Cunoscut mai degrabă ca "patriarhul roșu", în Apostolatul social Marina a încercat să împreuneze într-o doctrină unitară teologia ortodoxă și teoria marxist- leninistă. Tensiunile funciare și contradicțiile doctrinare dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Q, ca în: (37) Dușmanii creștinismului vor să arate că Iisus a fost doar om, nu și Dumnezeu, având nevastă, copii și urmași care trăiesc și astăzi și, chiar dacă a murit sau nu pe cruce, nu a înviat (IPS Bartolomeu, Pastorala de Înviere; "Cotidianul" 2007). Clișeizarea, prin abuz, a acestei structuri aberante sintactico-pragmatic duce, pe de o parte, la "aplatizarea" semantică a concesivului forte pe care îl include, iar pe de altă parte la tentative de găsire a unei variante stilistice
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
e un foarte frumos ilustrat magazin. O adevărată revistă literară, întîia în înțelesul critic al cuvântului, e Dacia literară a lui M. Kogălniceanu (ianuarie - iunie 1840). Capitolul III ROMANTICII VASILE CÎRLOVA Întâia poezie a lui Vasile Cîrlova (1809-1831) este o pastorală în gustul lui Gessner, cunoscut mai degrabă prin mijlocirea lui Florian. În ea găsim locurile comune ale idilei rustice: păstorul cu fluierul stând la umbra marelui arbor, turmele de oi, câinele, Eco ascultând în loc ascuns. Ceva din melancolia păgână din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
implicată în titlu, a unei poezii de pictură etnografică. Acum și întotdeauna, Bolintineanu se pierde în diminutive și în sensualisme stupide. El e un curios continuator la noi al Secentismului, și cât despre Macedone, ele ar urma să fie niște pastorale în spiritul Torquato Tasso. Totuși San Marina e o piesă remarcabilă. În ciuda sărăciei culorilor, succesiunea momentelor, monotonia strofelor exprimă în chip fericit ideea de migrație ciclică. Este o adevărată poezie a transhumanței, plină de sentimentul spațiului alpin, de învălmășeală și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
constituie În cea mai complexă compoziție a sa, Primăvara Amorului, peisajul intim, figurat prin„căscioara” așezată pe vîrful unui deal lin, nu departe de o „gîrliță”, deasupra unei vîlcele Înflorite, unde mieii „pasc, alerg, se joc, șăd”. Este peisajul clasicei pastorale. Iancu Îi adaugă bucuria muncii agricole, plăcerile cinegetice, pescuitul, lectura, satisfacțiile gastronomice și, element nou În poezia meditația asupra făpturii care Învârte totul de sus: „Muncă, luptă, călărie, Jocuri, umblete pe jos, Mă-ntăreau cu veselie Și-mi dau-nvederat folos
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
soarele, muntele, dealurile rîpoase, rîul șoptitor, cîmpia, astrele, ruinele, evident, vegetația zidurilor, din nou cîmpia și rîul, mușchiul pietrelor și ierburile sălbatice, păsările călătoare), acelea pe care le aflăm În toate poemele reflexive și evocatoare din epocă. Ele formează cadrul pastoralei tradiționale, cu ușoare mișcări de regie: introducerea, În primul rînd, a notei de mister și Întărirea decorului nocturn, schimbarea fusului orar. Este limpede că Heliade n-are simțul elementelor și nu leagă soarta poemului său de astfel de percepții. Heliade
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
desfășoară ceremonialul așteptării și al reveriei Într-o expresie mai direct lirică (Reverie): „De zgomot departe, În vesela vale, A cării verdeață ades am călcat, În liniștea nopței, privirile tale Se-nalț, se ațintă pe cer luminat.” Apar, numaidecît, elementele pastoralei: clopotul turmelor, greierul ce cîntă, tainici „geniuri” ascunși prin flori, iarba, pădurea stufoasă, cărările pierdute și, bineînțeles, cerul, Într-o figurație mai inspirată. Grigore Alexandrescu, care ridică rareori ochii de pe mizeriile lumii comune, privește cerul și gîndește (filozofie elementară) la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
1700, există cîte un seminar în majoritatea celor 130 de dioceze ale regatului. Un cler de acum încolo mai bine pregătit se poate consacra unei instruiri mai bune a fidelilor. Catehisme, pustnicii, misiuni interne, confrerii constituie tot atîtea forme de pastorale ale căror efecte sînt incontestabile: pe la 1700-1720, practica cvasi unanimă acoperă o evlavie mai profundă și mai bine înțeleasă decît cu un secol mai devreme, în ciuda supraviețuirii unor credințe sau practici populare pe care clerul le consideră *superstițioase, dar pe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mediului ● Informatică ● Informatică economică ● Informatică medicală ● Biologie ● Biochimie ● Geografie ● Planificare teritorială ● Geologie ● Filosofie ● Limba și literatura română ● Filologie clasică ● Literatura universală și comparată ● Traducere și interpretare ● Istorie ● Istoria artei ● Arhivistica și istorie ● Studii iudaice ● Pedagogie ● Psihopedagogie specială ● Pedagogie - învățători ● Teologie * pastorala ● Teologie * didactica │ │ │ │(Teologie * se referă, după caz, la: ● Sociologie ● Politici sociale ● Antropologie ● Administrație publică ● Jurnalism ● Publicitate ● Psihosociologie - informații ● Drept ● Economie agroalimentara ● Economia mediului ● Merceologie ● Cibernetică economică ● Agricultură ● Științele solului ● Horticultura ● Silvicultura ● Zootehnie ● Inginerie genetică în agricultură ● Biotehnologii medical - veterinare ● Medicină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158683_a_160012]
-
Ovár (1566). Ofensiva religioasă pe care o susține de O. împotriva Reformei s-a orientat spre o renaștere a catolicismului prin dezbateri doctrinare în sinoadele diecezane pe care le-a organizat. A lansat el însuși cărți de ritual catolic și pastorale pentru preoți. În același timp are merite incontestabile în restructurarea învățământului de toate gradele, până la cel universitar, la Tyrnavia (Trnava) (1566), inițiativele sale abordând și studiile clasice, și educația estetică (muzica, declamația). Reformele profunde pe care le face se vor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
1969) și La marginea câmpiei (1972), G. se inspiră din universul satului, tărâm al idealității, primordialității, frumuseții și purității paradisiace. Țăranii sunt văzuți ca niște oameni arhaici, arhetipali, contopiți panteistic cu natura. Universul acesta, aproape protoistoric, este descris cu mijloacele pastoralei și ale eglogei. Simplitatea, candoarea, „primitivitatea”, iar în expresie - naturalețea sunt cultivate programatic, în contrapondere cu neliniștile secolului și cu caracterul lui „contrafăcut”. G. a tipărit numeroase cărți pentru copii, care indică o bună cunoaștere a universului celor mici, excelând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
prezent starea de mimesis. Ea funcționează prin lideri, principii și ierarhii, similar precum statul politic. Însă societatea civilă este, în sine, un fel de "contraconduită" la adresa puterii politice, înlocuind ascetismul, mistica și escatologia cele trei forme de contraconduită la adresa puterii pastorale medievale 130. Societatea civilă este limitarea intervenției factorului politic în treburile societății, ale cetății, în școli, în universități, în comunitățile locale. De aici și englezescul self government. Societățiile civile europene s-au dezvoltat gradual (din perspectivă temporală) și diferențiat (ca
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un temperament cvasifeminin, repliindu-se asupră-și la orice atingere. În posesia unei tehnici remarcabile, lui I. i se datorează excelente versiuni românești la Visul unei nopți de vară de Shakespeare, Cidul de Corneille, utilizate în teatre și astăzi, la pastorala goetheană Dragoste cu toane, la Tannhäuser de Wagner, precum și la numeroase versuri selectate din Goethe, Schiller, Bürger, Heine, Lenau, Uhland, Hölderlin, Carducci, Petöfi, Lonfgelow, incluse în Tălmăciri (1909). Frapează adaptarea suplă la diverse tonalități, poetul situându-se printre cei mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
perspectiva tipologica, Editura Univers Enciclopedic, București. Bidu-Vrănceanu, Angela, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Până Dindelegan, 1997, Dicționar general de stiinte - Științe ale limbii, Editura Științifică, București. Buzzetti, Carlo, 1993, La Bibbia e la sua traduzione - Studi tra esegesi pastorale e catechesi, Editrice Elle Di Ci, Torino. Coșeriu, Eugen, 1975, „Vers une typologie des champs lexicaux”, în Cahiers de lexicologie, XXVII, nr. 2, pp. 31-35. Cristea, Teodora, 2000, Stratégies de la traduction, Editura Fundației „România de mâine”, București. Ducrot, Oswald, Jean-Marie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nu vorbim de „legea naturală care este promulgată în rațiune”, ci de legea iubirii lui Dumnezeu care răsună în conștiința persoanei umane. Punctul de pornire îl constituie textul din Scrisoarea către Romani 2, 15, care stă la baza reflecției Constituției Pastorale GS 16. B. Häring afirmă că „idea centrală din textul Rom 2,15 este exprimată și aplicată în Constituția pastorală Biserica în lumea contemporană” nr. 16 și sugerează că pasul conciliar pretinde să fie citit în lumina scrisorii către Romani
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
La Aurora social (Asturias), La Guerra social și La República social (ambele catalane). Publiciștii catolici au încurajat și dezvoltat mijloacele de comunicare catolice, în ideea de a realiza un adevărat apostolat prin intermediul presei. În diferite provincii ecleziastice, episcopii au publicat pastorale colective, evidențiind gradul de limitare al mijloacelor catolice și nevoia de a se opune altor publicații. Tot în perioada Restaurației 175 s-au înființat publicații catolice cu caracter științific, destinate unui public redus, dar influent. În 1877 a apărut La
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de germană (care în 1930, conform Recensământului General al Populației României, ajungeau la maxim 10.949). Intenția nu a fost justificată în articolul inaugural 431, totuși o motivare a acestei hotărâri reiese din jurnalul episcopului Netzhammer, care era adeptul realizării pastoralei în limba maternă a credincioșilor 432. În același jurnal era consemnată, la data de 6 aprilie 1913, următoarea afirmație: "revista place tuturor foarte mult", ceea ce a indicat o receptare favorabilă a tipăriturii 433. Vizita în România a abatelui Thomas de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
607, document 6015, cutia 608, document 6134, 6177, 6183, cutia 609, document 6379, cutia 615, document 7986, 8097, cutia 603, document 5245. Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Roma (AGO Conv.), Fond Moldavia, dosar personal Dominic Jaquet, Lettre pastorale de sa grande Monseigneur Dominique Jaquet, evêque de Iași, Scrisoarea părintelui Wiercinski din 4 noiembrie 1895, Scrisoarea Mons. Jaquet din 19 aprilie 1896. AGO Conv., Fond Nova Ordinis Provincia Rumeniae, Decretul de înființare a Provinciei Franciscane Sfântul Iosif. Arhiva Diplomatică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Internet. Biserica și internetul, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990. Consiliul Pontifical pentru Cultură, Pentru o pastorală a culturii, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Pornografia și violența în mijloacele de comunicare: un raspuns pastoral, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Costescu, C., Colecțiunea de legi, regulamente, acte bisericești, volumul I, București, 1916. Cristea, Miron, Mitropolitul Primat al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]