9,869 matches
-
un anumit fel de activitate, dar nu-l raporta pe el la prezent, ci la trecut, un trecut nu prea îndepărtat. Muntele din fața sa era acoperit de straturi groase de zăpadă. Doar unele stânci mari și pădurile de conifere lăsau pete mai mari sau mai mici pe întinsul alb, strălucitor. Încântat, plin de o adâncă bucurie interioară, trecu în revistă pârtia de schi din apropiere. Era deja luată cu asalt de numeroși turiști - copii, tineri și mai puțin tineri - dornici să
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1427837820.html [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
clipă”, acolo unde este nevoie crucială de el. Cuplul de actanți, creat ad-hoc, pentru salvarea Poetului, distruge „in nuce” orice amenințare incontrolabilă la echilibrul moral al ființelor superioare și, implicit, al lumii circumscrise de acestea, care trebuie să rămână fără pată. Într-un asemenea mediu, pur și ascensional, își au locul avatarurile, eul liric și „umbra” însoțită. Acestea compun, laolaltă, o sferă existențial-artistică particularizată, care are curăția ființei iubite, dintotdeauna și pentru totdeauna, dar și a contopirii spiritelor superioare, ce parvin
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
concentreze. Era așa ... robust, puternic și nebărbierit ... Ce să zic? Cred că o avea vreo patruzeci de ani ... O, ba nu! Cred că e mai tânăr ca tata, a exclamat Iuliana, dar stătea mereu încruntat ... - Ai observat ceva semne particulare? Pete, cicatrice, tatuaje ... Nu, nu pot spune că ar avea ... Nu știu ... Eu nu l am privit, nu mă puteam uita la el ... Era nebărbierit și vorbea urât. M a înjurat și mi zicea „târfuliță” destul de des ... Avea o privire rea
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_5_.html [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
nu este de mirare), că este o lectură plăcută, plină de informație și extrem de interesantă (aici aflându-se în „culpă” direct autorul) sau că ideea augmentării paginilor cu picturile digitale ale Dr. Lior Goldemberg este salutară fiindcă „rupe” cu o pată de culoare inteligent modelată trecerea de la o narațiune la alta, ar fi cât se poate de adevărat. Numai că acest adevăr ar fi unul tehnic, poate chiar de circumstanță, posibil a fi valabil și pentru alte cărți. Ar mai însemna
RONI CĂCIULARU-MAGICIANUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_roni_mihai_batog_bujenita_1388853359.html [Corola-blog/BlogPost/363835_a_365164]
-
dimineață albita de gânduri toată noaptea ninsese în oasele mele cu păsări ce alergau în întunecimea zborului cu pleoape ce nu-mi inchideau ochii spre un infinit ce nu-l mai găseam printre semnele zilei prelungite în sfarșitul agoniei ultimei pete dintr-un februarie agonizant mugure trist oprește plesnitura de patimi din cântecul tău și lasă clipa din mine semn pentru alte anotimpuri. de AZED Anghel Zamfir Dan Referință Bibliografică: alergare de pasăre / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ALERGARE DE PASĂRE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1431950673.html [Corola-blog/BlogPost/368055_a_369384]
-
rău. Distanțele astronomice ale Luceafărului și iubita sa, atenuează ecourile stinsei iubiri. ,, De câte ori iubito, de noi mi-aduc aminte, Oceanul cel de gheață, mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea mi se arată, Departe doară luna cea galbenă o pată...,, Luceafărul, este zenitul ! Iubitei, din poezia ,, Floare albastră ,, i se cere ieșirea din sine, un moment de evlavie. Maxima condensare în spațiile astrale o reprezintă astrele. Pentru Eminescu, Marmura și Steaua sunt centre de interes simbolizând sublimul. Selenarul lui Eminescu
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
și cei doi câini-lup ai lui erau unii dintre clienții pe care Deta, cățelușa pe care o aveam noi atunci, nu-i suporta de nicio culoare. Era o cățea de talie mai degrabă mică, avea părul lățos și alb cu pete negre pe alocuri, de parcă cineva o stropise cu vopsea neagră. În plus, ochii îi erau înconjurați de două zone concentrice, cea din interior mai îngustă și de culoare albă, cea din exterior ceva mai lată și de culoare neagră, iar
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
cățelele. Mi-a fost tare greu să aleg una dintre cele patru cățele condamnate la moarte, dar n-am avut încotro, taică-meu mi-a zis categoric: una și atât! Am ales-o fiindcă-mi plăcuse părul ei alb cu pete negre și, mai ales, privirea ei ciudată. Eu i-am dat numele Molda, dar tatăl meu i-a zis Lisaveta. În cele din urmă a prins numele dat de Angela, sora mea mai mică decât mine cu 14 ani, era
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
întreb de unde Dumnezeu provenea și, ceea ce mă enerva tot de fiecare dată, era faptul că nu-i găseam nici o explicație; până la urmă, am tras concluzia că pur și simplu nu-i plăceau cum arată și de aceea i se punea pata pe ei. Așadar, de fiecare dată când Deta îl vedea pe Mărian Frântu flancat de cei doi câini-lup de care era tare mândru, se ascundea să n-o vadă aceștia, cel mai adesea sub podișca din fața casei, ai fi crezut
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
artelor unui neam le este anotimpul, n-au ani, tinerețea necurmată le e singura vârstă! N-au preț, frumusețea nemuritoare le e marca neprețuită ! Multe ar fi scăderile printre paginile zisei prese în care se încearcă fără șansă împroșcarea cu pete a artistei Anca Țurcașiu. Și totuși, acestea nu sunt nici măcar scăderi, ci cucernice slujiri în presa de scandal, la harapii istoriei spiritului național însuși. În tristă bălăcăreală s-a vrut să fie aruncați mulți dintre artiștii noștri, dacă nu cumva
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420459368.html [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]
-
Ți l-am dat! Eu mi-am terminat misiunea. Salut! Și Pascu Vârtosu a plecat, lăsându-l pe Mărășteanu privind lung la târla de pe locul său. Se duse până acolo și văzu ușa încuiată. Privi în zare, unde desluși o pată alburie. Își zise că, poate era conturul unei turme,cu siluetele mișcătoare ale oilor, ca niște scântei ce-i provocau arsuri pe retină. De fapt, îi ardeau neuronii,care-i atârnau grei în tâmple,cu atâtea griji și temeri agățate
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433581289.html [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
clanului Terențio, neștiind cum să fac să mă debarasez de namila de câine care mă folosea fără jenă pe post de pe fotoliu, înainte de a fi terminate prezentările de rigoare. Era un animal frumos, impunător ca mărime, de culoare gri cu pete mai închise la culoare pe burtă, blana lucioasă cu păr scurt, coada scurtă și dreaptă, bot lung cu dinți puternici urechile mari și blegi și o figură flegmatică de câine fără complexe. Eu dimpotrivă începusem să mă simt foarte stingherită
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463339968.html [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
scoteau cele mai crunte exclamații pe seama mea. Era o adevărată tragedie: caietele erau pătate, deci nu se mai puteau folosi, iar atât de prețuitul abecedar pentru ochii mamei era îmbibat pe ici pe colo de lichidul ghinionist; numai aritmetica, în afară de petele de pe coperți, părea curată. -Sa nu plângi în prima zi de școală, o să-ți poarte ghinion! mi-a spus învățătoarea cu zâmbetul ei deosebit. Am înghițit în sec și de frica ghinioanelor, mi-am șters lacrimile cu mâna, uitând că
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
serviciu, care, în câteva minute mă frecă de zor cu aceeași pasiune cu care mă frecase și mami seara când îmi făcuse baie. M-am întors în clasă cu ghiozdanul ud, cu abecedarul umflat de câtă apă înghițise curățându-i petele și fără caiete, care acum zăcea în coșul din wc-ul fetelor. Până la sfârșitul zilei am fost numai ochi și urechi la ce vorbea învățătoarea, scăpasem ușor în prima zi de școală. În ce mă privea, referitor la situația de acasă
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
ca și o vorbă dintr-un gând. Pe degete, sângele-mi făcuse inele iar ele, sfintele pietricele, Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate și sfere Venind de departe, vorbind de alte ere, Nu mai erau: albe, negre, maro, cenușii Ci roșu aprins, cu pete aurii Și-n mâini parcă aveam zeci, sute, făclii. *** Pioasă, genunchii i-am pus pe pământ Și ochii și fața și gura-mi rosteau în cuvânt „Ce-amarnică-i truda!... Dar, iar am plecat pe malul apei înspumat Pietricele s-adun: albe
JOC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1425219073.html [Corola-blog/BlogPost/372894_a_374223]
-
ce poate să o facă curată". Iar Sfântul Teodoret al Cirului spune: "Din câți se împărtășesc de Iisus Hristos, unii se împărtășesc ca niște oi, cu alte cuvinte, dobandind virtutea desăvârșită, iar alții ca niște iezi, adică stergându-și prin pocăință petele păcatelor". Deși aceștia acordă numai celor desăvârșiți îngăduința de a se cumineca permanent, dumnezeieștii Părinți par totuși a nu cere de la cei ce se împărtășesc desăvârșirea, ci doar o îndreptare a vieții prin pocaință. Căci așa cum în această lume văzută
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
parlamentar-vociferator anost (și poziționat mai totdeauna în partea periferică a legii), dar, în același timp, și spre a vedea cum radiografia de moment a nației române (și a umanității în genere) a ajuns să fie una încărcată de foarte multe pete întunecate cu iz de neadevăr, imagine contrafăcută mediatico-discursiv și cantități enorme de teatru politic inept și antiuman până la urmă (dovezi sunt destul în acest sens). Obediență, turnătorie, minciună, parvenitism, falsitate, hoție, compromis, amoralitate - iată caracteristicile funciare în care se complace
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_lumea_politica_si_it_magdalena_albu_1354692841.html [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biata pisicuță/ Are-o pată pe lăbuță,/ Nici cățelul n-a scăpat,/ Tot cu alb e colorat.// Iar aleea e pavată/ Cu un covoraș de vată./ Ce culoare-a folosit,/ Mai rămâne de ghicit!” Personificări, sintagme rare, hiperbole, epitete, comparații, întreg arsenalul figurilor de stil
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_armonii_gheorghe_stroia_1376159869.html [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
după tăceri profunde și inocente, ne relevă o sensibilitate pudică, soră a albului zăpezilor de pe vârfurilegreu de atins. Învelită cu lumina din care sufletul poetei este zămislit, Carmen se lasă greu de pătrunsă de parcă am dori să desenăm după natură petele din soare. Poemele doamnei Popescu, sfârșite în semne de întrebare, se aliniază ca un șir de plopi încovoiați de vânt, și ne cheamă să ne întrebăm despre noi și despre sufletele noastre, cu o tandrețe sfâșietoare, gravă. Citind poemele pe
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1430945232.html [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
cu-mpietrită lavă. Părăsit altar fără de icoane. Ceasu-nțepenit în secunda gravă mustind de toane. Sub sigiliu fals timpul tânăr încă. Și-i atât absurd în iarna căruntă. Viermi dizgrațioși tot ce văd mănâncă și ne înfruntă. Pe pereții albi învechite pete. Aerul fetid, și-adiind distruge. Vezi răul râzând, cioplind pe-ndelete numai coșciuge. În zadar încerci prin deșert să semeni. Bruma de curaj în nămeți se zbate. Peste tot mereu te-mpiedici de semeni, sărmane gloate. E-un eșec total în
ŞI-ABIA... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1444764220.html [Corola-blog/BlogPost/382293_a_383622]
-
lasă trecutul ,trecutul său,să-și facă propria politică.Deoarece,nu-i așa , » e mai simplu să ignori ceea ce nu poți să îndrepți.E și mai comod.» Dar să nu ne grăbim cu verdictele !Să mai « admirăm » și o altă pată de culoare,un alt ciob,însângerat de această dată de istoria noastră mai recentă : « 21 decembrie 1989...Simțeam în mine o liniște mai puternică decât frica.În acele clipe,mi-a spus cineva mai târziu,fără să-și dea seama
LECTURI PERPENDICULARE : AUTOPORTRET SPRE NE-MURIRE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Lecturi_perpendiculare_autop_costel_zagan_1364328807.html [Corola-blog/BlogPost/345404_a_346733]
-
peste pământ/ să-mi fac/ din suflet zmeu!”...”Dă-mi, Doamne,/trup de floare/ petale/ în culori,lumini de/ lună-n noapte/ stingându-se/ în zori ( ce frumos!). „Dă-mi, Doamne,/ aripi albe/ de fluture/ plăpând,/pe care/ crească-n pete/ Tăcerea/ din Cuvânt.”... „Dă-mi, Doamne,/frunza vie/ a codrului/stingher, Să-i dumbrăvească/ visul,/ sub/ colțul meu de cer. (Fragmente din volumul (C)rug- versuri,2014). 27.Olguța Luncașu Trifan, vasluiancă din Ivănești, a publicat un volum de versuri
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
ai construit cu migală și cu multă pasiune: mugurii unei noi iubiri. Chiar dacă afară era o după-amiază însorită și plăcută ca temperatură, în apartamentul meu a fost o atmosferă glaciară, căci în aer plutea spaima că, odată cu plecarea Mirunei, o pată neagră se va așterne din nou peste existența mea. Acestea erau fantasmagoriile unui om, care nu a avut prea multe cadouri de la viață. Acum întâlnisem căldura unei femei care intrase în cele mai temătoare străfunduri ale sufletului meu și care
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
el toată amărăciunea și tristețea mea, căci pierdeam din nou un diamant prețios, care strălucise în viața mea un scurt timp și-mi dăruise un dram de fericire... [i]Lișiță = pasăre călătoare de baltă, cu pene negre și cu o pată albă între ochi, având carnea comestibilă.( DEX) [ii]Ghiborț = pește de apă dulce, de 15-18 cm, cu valoare economică. Ghiborțul este un fel de biban, cu aripile țepoase și mai mic.( Mic dicționar al Deltei Dunării). [iii]Albitură = nume generic
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
Radu - anul trei. Se întoarse pe călcâie și porni spre vestiare. Studentă veni în urma lui. Mirosul pătrunzător de clor care îl lovi la intrarea în vestiar, îi înfundă instant sinusurile. Toaletele arătau jalnic. Pe pereții vopsiți în verde, se întindeau pete maronii de la nivelul bazinelor vechi cu pârghii strâmbe și lanțuri mâncate de rugină. Man trase de un lanț, apoi de celelalte două. Într-adevăr, apa nu curgea pentru a spăla mizeria depusă pe vasele de faianță. Se urcă pe marginea
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_rascu_1451379298.html [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]