733 matches
-
Alo", auzii apoi o voce lungă și voalată, foarte ezitantă, undeva în tainica noapte electromagnetică. "Da", zisei. "Ce mai faci tu, cel mai iubit dintre pămînteni?!" Mi se păru că visez! Mie îmi era adresată, și cu un astfel de patetism parcă mistic, care mă copleși, această supremă declarație? "Suzy, tu ești?!" strigai. Da, eu sînt! Ai fost la fetița ta? Sau ai oprit-o cu tine?" " Da, am fost, poimâine o iau la mine!" Foarte bine, spuse ea nostalgică, e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
realizată de către o ideologie specifică. În schimb, toate celelalte secvențe ale crescendo-ului patosului naționalist sunt produsul unei asidue munci ideologice și expresii ale unui "narcisism colectiv" din ce în ce mai exacerbat; b) glorificarea trecutului și eroizarea acțiunilor istorice un grad superior de patetism se atinge prin glorificarea trecutului și eroizarea protagoniștilor majori ai istoriei (fie ei individuali personalități istorice singulare, ori colectivi categorii sociale, agenți corporativi de tipul Poporului, Națiunii, Partidului); c) monumentalizarea trecutului și titanizarea actorilor istorici construcția politică a statului-națiune a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o evadare din toate formulele, dar se știe sortit - fie și în ultima instanță - prizonieratului lor. Cu o sinceritate care i-a șocat pe mulți dintre confrații de la unu, el scrie aceste propoziții nu lipsite, nici ele, de un anume patetism: „Cât de departe mi se par de aici acele pretenții îngâmfate de «eliberare din artă». Ascultă: mă supără nu ceea ce faci, ci pretenția ta că faci «altceva» când faci același lucru: adică literatură, adică: pictură. ș...ț Să rămânem la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Petru Dumitriu ș.a. În 1990 i s-a decernat la Madrid Premiul „Cervantes”. A fost căsătorit cu Mariana Vartic, iar apoi cu Marta Petreu. Nucleul generator al criticii lui V. îl constituie spectacularul. Nu e vorba însă de gustul pentru patetism și melodramă, pentru declamație și verbozitate, cu care se asociază teatrul în percepția comună. Dimpotrivă, încă de la debutul cu Spectacol interior criticul se grăbește să opereze, pornind de la Luigi Pirandello, o disjuncție esențială: „Dramă și teatru nu coincid. Am putea
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
monografice, profunda subiectivitate a naturii umane în confruntarea cu conceptele de libertate și fericire la René Descartes și la Montesquieu; reia tema discutabilei sincerități a lui Michel de Montaigne; studiază, pe fundalul jansenismului de la Port-Royal, „disoluția eului” la Blaise Pascal, patetismul moral între gassendism și cartezianism la „dezamăgitul” La Rochefoucauld, raportul între mască și adevăr în Caracterele lui La Bruyère; examinează definirea „omului de lume” la Voltaire și deplasarea accentului de la metafizică la sociabilitate și civilizație; relevă dialectica lui Denis Diderot
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
de om... (1957), Poveștile pădurii (1965), O poveste cu povești (1967) ș.a. Cu o structură fundamental lirică, V. nu poate renunța la poezie, deși prospețimea metaforei, de influență folclorică, din cartea de debut (Muguri), va fi alterată ulterior de un patetism convențional, răspunzând „comenzii sociale” a momentului. Plachetele pentru ostași Reportaj liric (1963) și Poeme în marș (1969) conțin fie scrisori de dragoste adresate „patriei socialiste”, fie declarații de atașament partinic. Cu trecerea timpului, poetul își definește mai precis menirea și
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
placheta De vorbă cu Domnul... . Liric sub semnul dorului, tributar modelului impus de Emil Isac și Lucian Blaga, V. depășește cu talent influențele zonale, evocând un sat românesc atemporal. Dialogurile cu Dumnezeu stau sub un fel de „râsu’ plânsu’ “, amestecând patetism și jovialitate. Seninătatea de a accepta tăcerea celui invocat se întrupează în psalmi, specie predilectă încă de la primul volum, unde contează mai mult întrebările decât răspunsurile. Emblematică este poezia Doamne, nu te îndepărta, căutare tensionată ca un monolog hamletian sau
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
istorice și una a legitimității populare). În acest caz, regalitatea ca formă de recuperare a trecutului și vectorii ei au reprezentat centrul unei dezbateri angajate, cu multiple fațete, cu polemizări neprofesioniste, departe de gâlceava unor istorici angajați, cu resentimente, cu patetism și cu multe elemente caracteristice tranziției pricinuite de dispariția unui sistem totalitar. Astfel, aducem aproape două materiale jurnalistice interesante, care dau măsura reconstrucției memoriei instrumenta lizate și utilizate În câmpul politic, cu privire la moștenirea privind regalitatea și resorturile ei prezente. Ele
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
de stat și a abdicat după o „catastrofă națională”, Mihai I a fost un „partener comod” prin colaborarea cu cele două regimuri extremiste și cu cele două „puteri ocupante”, Germania nazistă și U.R.S.S. stalinistă . Deși „imaginea regelui pribeag” provoacă „patetism”, aceasta este analizată critic de autorul analizei. Ceea ce reproșează Pavel Câmpeanu este practic modul În care Mihai poate fi considerat o soluție viabilă, plecând mai ales de la trecutul său. Investirea și recunoașterea sa ca rege În timpul statului național-legionar, lipsa sa
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
poate intra În atenția noastră, pur și simplu, așa cum s-a manifestat ea cu adevărat În epocă și nu cum a fost judecată de unii sau de alții. Ea reprezintă o mostră sinceră și autentică de sensibilitate revoluționară, cu tot patetismul, idealismul, demagogia și generozitatea presupuse de acest tip de angajament. Iar În raport cu pretențiile acelor istorici contemporani care se mai Înverșunează și astăzi să facă dreptate, luând partea uneia sau alteia din cele două tabere, mă voi strădui să fiu mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fac loc În scrisorile lor unor idei care țin de năzuințele și ideologia risorgimentală. Fără Îndoială că și ei respectă cerințele minime ale unei prudențe absolut necesare: exprimările sunt adeseori voalate, aluzive, cu sensuri deliberat ambigue. Uneori Însă, furați de patetism, spun lucrurilor pe nume, uitând de rigorile conspirativității. Semnificativ este faptul că emiterea unor astfel de idei presupune existența dialogului, posibilitatea comunicării, găsirea unui limbaj comun Între Papiu Ilarian XE "Papiu Ilarian" și colegii săi animați de mentalități carbonare. Chiar dacă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii Sfântul Petru, cea mai vastă pe care o îndrăznise omenirea, sprijinindu‑se pe un trunchi de zidărie colosal, are siguranța și co‑ erența Coloseumului. Un monument de un patetism sever‑acesta era gândul lui Michelangelo, însă a fost trădat de continuatori. Totul se înălța dintr‑un bloc, unic, întreg, spune Le Corbusier 19, deplorând adaosurile care au desfi‑ gurat ideea marelui artist: totul ar fi putut avea noblețea cutremurătoare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
proprietar de moșie și prieten din copilărie. La polul opus se află lucrătorii de la fabrica tatălui Ameliei, care se pregătesc să asasineze întreaga familie, cu intenția de a-și însuși fabrica. Pericolul comunist este prezentat naiv, narațiunea devenind de un patetism ridicol: ofensat, patronul se decide să le dăruiască fabrica răsculaților, care încep să verse lacrimi, încercând să-i explice că s-au comportat irațional, otrăviți de „vrăjitorii de comuniști”. Finalul este plin de optimism: muncitorii disperați sunt îmbărbătați și iertați
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
criticul Th. Codreanu atrage atenția asupra nereușitelor de ordinul evidenței, fără a fi cu orice preț demolator. (Obstacolul prețiozității Felicia Giurgiu). Este semnul unei eleganțe necesare în spatele căreia criticul se simte bine. Mai puțin elegant este atunci când polemizează cu postmoderniștii, patetismul ieșind ușor la suprafață, iar argumentația fiind mai degrabă gestuală decât fundamentală, deși criticului îi stau la îndemână toate mijloacele. În esență, cartea lui Theodor Codreanu este expresia unui spirit sistematic... Demonstrațiile și susținerile unor puncte de vedere se realizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Caragiale", cum o face Theodor Codreanu, pare de-a dreptul șocant. Sunt aduse dovezi care se vor irecuzabile: atașamentul sincer și total față de națiunea română, față de limba română, legăturile cu naționaliștii ardeleni și exprimarea în scris, cu un neașteptat patetism, a speranței în unitatea națională, un ideal exprimat, negreșit, de Eminescu fost membru activ al fostei Societăți "Carpații". În pofida comunicativității și "transparenței" caragialiene, opera sa "este, în realitate, una din marile enigme ale culturii românești și europene". E, continuă Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
semn al Divinității și reper luminos pe drumul căutării de Sine. Povestea de dragoste este relatată fragmentar, reținut, dar asta nu-i diminuează cu nimic intensitatea și semnificațiile. Tăcerea pudică a naratorului (implicat) o înnobilează, iar comentariile sobre, lipsite de patetism, o fac mai viabilă, deși e de presupus că îngrijitorul ediției a avut un rol în această privință (Lina Codreanu). Planul social-politic îl deprimă și luciditatea, prezentă chiar în linia melodică a unei mari iubiri ("o iubire e un cântec
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și augmentarea eminescianismului de fond al culturii și spiritualității române, dar și identificarea și condamnarea fenomenelor de substituție, de ocultare a identicului în favoarea simulacrelor și erzațurilor parazitare. Neabătut în convingerile unui naționalism "în marginile adevărului" de sorginte eminesciană, fără însă patetismele și vehemențele de limbaj ale unor emuli de circumstanță, atent la nuanțe, cu răbdare și cu o minuție de ascet, autorul deschide ușile pe care alții din frică? din lașitate? din oportunism? le ocolesc cu prudență ori le zidesc cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
făcând o figură cu totul aparte în cadrul șaizeciștilor basarabeni. Ceea ce se remarcă de la bun început în poezia sa este un simț ascuțit al poeticului ca ritm interior, ca desfășurare vizionară a unei îngândurări romantice care nu are nimic comun cu patetismele gesticulare și nici cu imperativele categorice de orice natură. Singura excepție, în anii debuturilor sale, unde sentimentul se exprimă fără echivoc, cu o fermitate imperioasă, este poezia închinată limbii materne: "O altă limbă mai frumoasă nu-i...". În general însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
realizată de către o ideologie specifică. În schimb, toate celelalte secvențe ale crescendo-ului patosului naționalist sunt produsul unei asidue munci ideologice și expresii ale unui "narcisism colectiv" din ce în ce mai exacerbat; b) glorificarea trecutului și eroizarea acțiunilor istorice - un grad superior de patetism se atinge prin glorificarea trecutului și eroizarea protagoniștilor majori ai istoriei (fie ei individuali - personalități istorice singulare, ori colectivi - categorii sociale, agenți corporativi de tipul Poporului, Națiunii, Partidului); c) monumentalizarea trecutului și titanizarea actorilor istorici - construcția politică a statului-națiune a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a obligativității domiciliului pe propria-i moșie din Bucovina, acesta va reveni în mai multe rânduri la Viena spre a-și susține cauza. În numeroasele sale memorii adresate împăratului și autorităților centrale vieneze 84, Balș descria, în pagini pline de patetism, drama trăită și tratamentul nedrept ce i-a fost aplicat în ultimii ani de domnie ai lui Iosif al II-lea, cerând repunerea sa în drepturi și compensații pentru pagubele suferite. Un prim memoriu l-a adresat Cancelariei Aulice pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în mijlocul pârjolului și nimeni nu poate spune ce va aduce anul, al cărui prag abia l-am trecut cu sufletul plin de griji...”. Liniștea din Sala de mese, ne înfricoșa, fiecare își auzea bătăile inimii, parcă le-ar fi numărat... Patetismul, poate neintenționat, cu care Sfinția Sa ne vorbea, adâncea teama în sufletele noastre și mai mult. La Prut, bubuitul tunurilor se auzea tot mai tare. Pământul se cutremura de violența detunăturilor... văzduhul era brăzdat de fulgere și flăcări, pământul era răscolit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Puterea luminii de lună, sub care zace conștiința oricărui cititor al lui, îi transformă poezia în visul nesfârșit al unui nou Endymion. Și prin ceața visului care acopere amănuntul individual, apar, cu o solemnă gravitate, numai contururile inițiale ale Creațiunii : patetismul omenesc și particular dispare în ideea existenței tragice, farmecul iubirii - în finalitatea ei, unitatea - în sumă, iar peisajul - în spectacolul neschimbat, al eternității însăși.”1 Profunde intuiții critice! Respingând cu argumente solide cea de-a doua prejudecată, Vladimir Streinu scrie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Distinguo”, iar apoi, abandonându-se, cu o vădită satisfacție, conciliabulelor cu prietenii mai tineri. Și trebuie spus că era un vorbitor fermecător, refuzându-se unor „truvaiuri” ieftine, păstrând tot timpul o gravitate specifică, desfășurându-și gândurile cu o retorică somptuoasă. Patetism? Poate, dar epurat de stridențe ori excese retorice: un Iorga trecut prin școala clasicismului...”4 Al. Oprea prinde câteva trăsături caracterizante proprii polemistului, „cu aprinderi și incisivități voalate”, dar destul de transparente, spirit parcimonios, „care caută să cenzureze pornirile vijelioase”, structural
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
care îi îngreunează situația, și așa dificilă. Studenții refuză să accepte varianta regimului conform căreia evenimentele din Ungaria sunt dirijate de către spionajul "imperialist" și puse în practică de "huligani contrarevoluționari"; bine informați, aceștia se lansează într-o tiradă vehementă împotriva patetismului argumentației oficiale, punând totodată numeroase întrebări "dușmănoase" (Someșan, Iosifescu în Rusan: 2000, 626). Natura revendicărilor studenților rămâne un subiect disputat și insuficient analizat până în ziua de astăzi. Pentru Karl Lupșiasca, unul dintre protagoniștii evenimentului, cererile studențimii timișene nu aveau ca
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii Sfântul Petru, cea mai vastă pe care o îndrăznise omenirea, sprijinindu‑se pe un trunchi de zidărie colosal, are siguranța și co‑ erența Coloseumului. Un monument de un patetism sever‑acesta era gândul lui Michelangelo, însă a fost trădat de continuatori. Totul se înălța dintr‑un bloc, unic, întreg, spune Le Corbusier 19, deplorând adaosurile care au desfi‑ gurat ideea marelui artist: totul ar fi putut avea noblețea cutremurătoare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]