15,863 matches
-
în 39 de sate vor rula cele mai bune și mai noi filme“. (Drapelul Roșu din 5 decembrie 1954). „Fotbaliștii Reșiței, câștigătorii Cupei R.P.R. pe anul 1954. Anul acesta s-a întâmplat un eveniment puțin scontat de iubitorii fotbalului din patria noastră... victoria meritată a fotbaliștilor reșițeni, cărora după joc li s-a înmânat Cupa R.P.R. de fotbal pe anul 1954“. (Drapelul Roșu din 7 decembrie 1954). 25 ani „Eveniment cultural în cadrul decadei făgețene... în cursul după-amiezii o adunare festivă a
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Studio-Eurimages: închis. LUGOJ: Victoria: 4-9. 12 - Pus pe jar - SUA - premieră (13, 16, 19). ARAD: Dacia: 4-9. 12 - Alien vs Predator - SUA - premieră (11, 13, 15, 17, 19, 21). CARANSEBEȘ: Tineretului: 4-9. 12 - Satul - SUA - premieră (14, 16, 18). DEVA: Patria: 4-9. 12 - Garfield - SUA - premieră (14, 16, 18, 20). HUNEDOARA: Flacăra: 4-9. 12 - Regele Arthur - SUA - premieră (1430, 17, 1930). REȘIȚA: Dacia: 4-9. 12 - Terminalul - SUA - premieră (1430, 17, 1930, 22). Filiala Cinematografică Timiș a R.A.D.E.F. „Româniafilm“ își
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
versuri Amprente, Ed. PAPYRUS, Țel Aviv, 1999. Aflăm totodată că în paralel cu concertele și turneele în țară și străinătate, aplaudata solista urma cursurile Facultății de Construcții din orașul natal (Iași, 1952), ceea ce îi va prinde bine în noua să patrie adoptiva, Israel, undă va emigra în 1991. Ceva inapelabil a intervenit în cariera sa artistică, daca Bianca Marcovici a trebuit să renunțe, fiind totuși omologata ca inginer constructor la o firmă din Haifa. Fapt e că anamneza muzicală este o
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
în Israel, ci și prin asumarea unei alte vieți, cu un alt praxis, cu o altă limbă, alta tablă de valori. Tocmai prin acest joc subtil între integrarea să civică, familială și socială în Israel și dorul fundamental, indeniabil de patria părinților ieșeni, de Iasul și Bucureștiul copilăriei și tinereții sale glorioase, poezia Biancăi Marcovici convinge, este atașantă; detasându-se totodată în concertul poeziei de limbă română a coreligionarilor prin febrila alternare, confruntare între rațiunea practică și rațiunea inimii sau vocea interioară
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
și Bucureștiul copilăriei și tinereții sale glorioase, poezia Biancăi Marcovici convinge, este atașantă; detasându-se totodată în concertul poeziei de limbă română a coreligionarilor prin febrila alternare, confruntare între rațiunea practică și rațiunea inimii sau vocea interioară. Semnale ale integrării în patria adoptiva se dau atât prin poemul ce deschide antologia, "Bunicul frunzelor", un omagiu adus lui Ithak Rabin, asasinatului simbol al păcii, cât și prin textul de încheiere, "Recunoaștere". Formal vorbind, avem de-a face cu o poezie modernă, alertă, accidentată
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
de tot felul precum și cumetrele, precupețele, si de la ele, acei ziariști detestabili, rău voitori care n-ar fi pierdut prilejul să reia întrebarea marelui nostru clasic caustic, cutremurat de sinuciderea tipografului Anghelache, - vorbele de foc, înscrise pe cerul dramatic al Patriei: De ce, nene Vasile, de ce? ... Adică, de ce iți luași viața, omule? Păi nu știai dumneata cum e la noi și cum se fură ca-n codru?... Să te lași mătălută, ca Zeu al insectelor pe mâna unor moravuri care, orișicât, nu
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
TVRi - care este la TVR un fel de stat în stat - continuă să difuzeze în lume, prin satelit, pentru românii expatriați, emisiuni sentimentale și false despre România. Ele seamănă foarte mult cu propagandă nationalist-comunistă care se făcea "mult iubitei noastre patrii" în timpul lui Ceaușescu. Iată numai două exemple din ultima vreme. În seara zilei de 26 iulie s-a transmis un spectacol de cântece și dansuri populare, transformat într-un ritual al celebrării romanismului în stil lăutăresc. Publicul, ridicat în picioare
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
Este evident că sensul dat cuvîntului de către Ministrul Educației și Învățămîntului este acela de bilingvism. Acest sens n-are însă nici o legătură cu acela din engleza-americană din care multiculturalismul a fost împrumutat și care creeaza specialiștilor dificultăți majore. În SUA, patria multiculturalismului, conceptul are un înțeles exact contrar aceluia din uzul de ocazie care i s-a dat în română: nu înseamnă combinație, sinteză, armonie de două sau mai multe culturi, egale și tolerîndu-se reciproc. Dacă e să vorbim tranșant, multiculturalismul
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
română. Era un mod de a se regăsi într-o vocație, de-a-si conserva o identitate ("aș fi putut deveni cunoscut în Occident, îmi mărturisea, scriind despre autorii străini, dar i-am preferat pe cei de-acasă"). Creația literară a patriei îl atrăgea cu o irepresibila nostalgie: "foarte încîntat de invitația de a ține conferință despre Sadoveanu, sper că se și realizase - fiind vorba de limba germană pe care deși o citesc cu atîta sîrg de o viață întreagă, o vorbesc
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
lui Creangă, într-un cal răpciugos, când un măgar ce se închipuie privighetoare. Partea tristă a lucrurilor e alta. N-ar fi nici o problemă dacă am ști limpede ce vrea românul. Poate dorim un președinte tare (că doar suntem în patria lui Tepes-Antonescu-Ceausescu, nu?), sau poate unul slab. Buba e că, la croiala actuala, instituția prezidențială încurajează abuzurile. Abuzuri în plus, dar și abuzuri în minus. Cu alte cuvinte, ea lasă loc inițiativei personale - ceea ce e foarte rău. O asemenea instituție
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
minat de o insațiabila curiozitate (ajunge și dincolo de Cercul polar, în SUA și Canada, în Egipt, de repetate ori...). În discuția cu Iv Martinovici, înregistrată în vara lui 1993, mărturisește că, dintre toate locurile lumii, Mediterana și-o recunoaște că patrie sufletească. Nu bănuia atunci că, în vara următoare, acolo îi va fi dat să-și găsească sfîrșitul: plecat de pe o plajă din Mallorca să înoate în larg, a disparut definitiv în valuri (că și Dan Desliu cu doi ani înainte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
socându-le pe gazde. În mod special îi stigmatizează pe conducătorii bisericii ortodoxe: "știți, voi, copii ce specimene au fost ierarhii ăștia, striviți sub vestmintele lor grele, orientale. Amețiți de mirosul de tămâie, călcau greoi și fără simțire pământul gingaș al patriei, spunând că-l apară, când în realitate erau primii care-l trădau ca sa-si umple mai bine burtă." Tot profesorul Bălan este cel care introduce în român o a doua istorie, aceea a împreunării unei schizofrenice, Elisabeta Smeianu, cu o
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
pe mai toți foștii regi, prinți, duci, baroni etc. ai Europei. Atîta vreme cît se adresează unui astfel de public, nu totdeauna capabil să facă distincția între persoane reale, care au avut o soartă tragică fiind obligați să își părăsească patria, si personaje de soap-opera, o carte nu poate scăpa neatinsă de microbul așteptărilor cititorilor ei. Primele pagini ale memoriilor Principesei Ileana nu au izbutit să îmi spulbere neîncrederea: un ton parcă prea senin, prea prietenos, mici naivități de adolescență, un
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
rolul lui Nicolae Titulescu. Fost colaborator al lui Titulescu și ambasador al țării noastre la Moscova, semnatarul acestui substanțial serial relevă, cu fapte inedite, strădania pozitivă de a încheia o înțelegere cu URSS în legătură cu legitimitatea istorică a revenirii Basarabiei la patria mama. Sigur că Titulescu era conștient de poltroneria sovietică. Dar însăși semnătură lor pe un astfel de tratat, fie și parțial, ar fi oferit României argumente valabile în viitor, ca acte de stare de fapt. Fie și acordul balcanic semnat
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
condiția, desigur, că dl Grecea însuși să fie ceea ce pare și nu (scuzați comparația!) un balon umflat! Întors la Timișoara, i-am povestit lui Marcel Tolcea, cel mai "bucureștean" dintre prietenii mei ne-dâmboviteni, un calamburgiu de clasă, periplul prin Capitala patriei ("perla Balcanilor", vorba poetului). Cu umorul lui nedezmințit, Marcel a sintetizat totul într-o propoziție: "Coane, daca înțeleg eu bine, tu nu le-ai dat americanilor tedeul spronuntie bănățeana a siglei CD, n.m., M.M.t cu ăAseară ți-am luat
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
știa că avusese o tinerețe nonconformista, că se afirmase că unul dintre promotorii "onirismului", în a doua jumătate a deceniului șapte, si ca apoi se stabilise defintiv în Franța. După 1989, petrecându-si timpul mai mult în România decât în patria adoptiva, scriitorul a redevenit pentru opinia publică un om, arțăgos și incomod. Angajat în campanii de revizuire a ierarhiilor literare, în polemici interminabile (inclusiv cu pontifi ai vieții culturale, ca Gabriel Liiceanu) și în alianțe care nu pot avea scopuri
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
apropiat, fără a se pune la adăpostul metaforelor convenționale. Cei doi se exilează benevol în orașele Italiei, Bavariei, Franței pentru a-și putea trăi dragostea și reconstitui intimitatea ("noi doi ne ținem loc unul altuia de tot: lume, familie și patrie"), intimitate amenințată în țara de varii obstacole sociale. Jurnalul este redactat în franceză (ediția de față este bilingva, traducerea românească aparținând Martei Anineanu), limba preferată de mulți scriitori pașoptiști în corespondență privată, o limbă ce scăpa prin urmare și ea
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
are dreptul să judece comportamentul celor de la Pitești, - formă extremă a suferinței umane. - Dumneavoastră ați mai întîlnit foști torționari? Ce sentimente aveți față de ei? - De întîlnit, i-am întîlnit în țară, la cîteva zile după eliberare. În holul cinematografului Aro - Patria, cum i se spune acum - l-am întîlnit pe comandantul tuturor lagărelor din Sălcia. Nu-mi amintesc numele lui. Era în uniformă, la cîțiva pași de mine. Eu nu mai purtăm uniformă vărgata, dar eram tuns. Recunosc că n-a
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
invitații să particip la tot soiul de adunări. N-am intrat în nici un fel de organziatie. Am încercat să aflu care sînt cele ale securității. Mai simplu de depistat erau ziarele securității. Tonul îl dădea o revistă din țară, "Glasul Patriei", care pe urmă s-a numit "Tribuna României". Circulă numai în străinătate. Era minciună, otravă poleita pentru Vest... Au fost chiar și întîmplări pline de haz. La o Poștă a Redacției, a apărut o poezie a nu-stiu-cui, a unui refugiat
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
strângerea de mâini cu șefii de state; greieri schiopi în nodul cravatei, la intonarea de imnuri; gușteri gușați în batistă, la ștersul pe frunte, la miting; lapte de măgăriță în stiloul cu care să semneze tratate de incomensurabilă însemnătate pentru patrie; încărcături electrice în șireturile pantofilor, la călcatul mai repejor pe covorul roșu; viruși sub unghii, făcîndu-le să crească șase milimetri pe secundă, tocmai când arată cu mâna către viitorul luminos, către mineri; plombe dentare explozive, la gustările diplomatice, spray bucal
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
potrivit căruia rostul tău, ca individ și cetățean străvechi al unei nații, este acela de a-i ostraciza în fel și chip, la infinit, pe nou-veniți, așa-zișii "venetici" (în pofida a mii și mii de dovezi a iubirii lor de patrie - așa cum scria George Călinescu cîndva, dînd drept exemplu copilul înfiat care-și iubește noua familie, părinții adoptivi, uneori mai cu patos decît copiii firești). Sloganul "Noi nu ne vindem țara!" a făcut destul rău țării însăși. La ora actuală, xenofobia
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
a romanului, căci înstrăinarea care îi cuprinde pe copii, ca urmare a vinovăției și rușinii lor, devine stigmatul întregii familii Singer și deopotrivă, în viziunea lui Roth, a identității evreiești. Ideea de comunitate, de mîntuire și regăsire la adăpostul unei patrii a sufletelor tuturor celorlalți, între care individul își află alinarea și își confirmă identitatea, este esențială în literatura și în filozofia evreității. Tocmai de aceea este șocant, la Roth, felul în care ea e pusă sub semnul întrebării, într-o
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
scene... de muncă, pînă la puzderia de portrete ale ceaușeștilor - au fost, firește, dosite după '89, burdușind depozitele fostelor consilii ale culturii și educației socialiste, vulgarele mozaicuri, mastodonții supraponderali, decurgînd din Vera Muhina and Jdanov, și plantați adînc în pămîntul patriei, ne taie și acum calea și respirația în marile intersecții băsești, negăsindu-se minte și voință să le pună la pămînt. În ce mă privește, mi-am confecționat, în ultimii zece ani, un dezabuzat hobby mediatic din revenirea, iar și
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
mai extraordinar proiector din cîte există pe lume". Această reflecție a maestrului Jean Negulesco, descoperită în paginile cărții de memorialistică "Drum printre stele", îl poate ajuta pe cinefilul român să refacă traiectoria personalității sale excepționale, atît de superficial cunoscută în patrie chiar și astăzi, la 100 de ani de la naștere. Aniversarea aceasta a reprezentat pentru Arhiva Națională de Filme ocazia de a-și face o datorie de onoare din inițierea unei retrospective complexe ce se va derula în timp, pe măsură ce se
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
fi fost pasibil de închisoare, dar asta era doar o aparență, vorbea de fapt serios, și aș fi pus pariu și că în afacerile lui era de o probitate de neclintit. Sînt și astfel de bogătași - dar musai în America, patria lui FORD... Devenisem, fără voia mea, un centru de interes al seratei, al partiului, cam zgîrcit la care mă nimerisem. Un bun prieten, grec (tot grecii!) îmi sărise repede în ajutor după ce explicasem asistenței că la vamă, de fapt fusesem
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]