3,111 matches
-
scaun și începu să citească. Trebuia să fi ajuns pe la mijlocul scrisorii când ridică capul cu o expresie întrebătoare, ca unul care nu pricepuse ce i se spusese, apoi continuă și, fără întreruperi și fără alte manifestări gestuale, încheie lectura. Un patriot plin de intenții bune, spuse el și, în același timp, o canalie, De ce o canalie, întrebă președintele, Dacă ceea ce se relatează aici e adevărat, dacă femeia aceea, presupunând că a existat, într-adevăr n-a orbit și i-a ajutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fragilă a monarhului lor de operetă. Procurorului i se aduse la cunoștință, cu destule plecăciuni și cuvinte alese, că nu avea să mai vină nici un locatar. Vara se anunța la fel de fierbinte sub bolțile de verdeață ca și în capetele multor patrioți care fuseseră remontați în masă precum frumoasele mecanisme ale unor orologii. Peste tot, se strângeau pumni și amintiri dureroase. Ca peste tot, și aici rănile s-au închis cu greu, mai ales cele care sunt cu adevărat dezgustătoare, și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
aproape 15 ani, se ridicase calm și îl oprise lovindu-l tare în moalele capului cu un vătrai de fontă. „Steagul e sacru!“ spusese puștiul mai târziu, tare mândru, înconjurat de ceilalți în timp ce își explica gestul. Avea deja fibră de patriot. A murit trei ani mai târziu la Chemin des Dames. Tot pentru steag. Când sosi primarul, învățătorul era întins, gol pușcă, pe albastru, alb și roșu, cu părul puțin pârlit de focul pe care încercase să-l pornească. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
nu aveau să mai iasă. — Eu am fost de partea lui Bonnie Prince Charlie, a anunțat Amory. — Se Înțelege. Și de partea lui Hannibal. — Da. Și am ținut cu Confederația sudiștilor. Era cam sceptic față de ideea de a fi și patriot irlandez - se temea că a fi irlandez Însemna a fi plebeu -, dar Monsignor l-a asigurat că Irlanda era o cauză romantică pierdută, iar irlandezii sunt niște oameni fermecători și că aceasta ar trebui să fie neapărat una dintre simpatiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ușor, bucuros (poate) de a fi scuturat orice disciplină și a fi devenit el însuși: un maestru și un cetățean, nu un elev. Altfel l-ar fi atins eliminarea din Școala Politehnică. * Un moment îl vedem întemeind, în prăvălia librarului patriot Caillot, din Rue de Sorbone, un fel de academie privată, în care își propune să inițieze pe diverșii ei membri în matematicele superioare cât și în propriul său cerc de idei. Academia trebuie să fi avut la început succes, căci
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
A Louis-Philippe". Apoi golește paharul dintr-o înghițitură și se așează. Toastul lui Galois a fost, în aceea seară, punctul de plecare al unor mari dezordini antiregaliste, în întreg Parisul. La 15 iunie jurații, printre care vor fi fost mulți patrioți, îl achită de orice penalitate. Poliția însă îl luase la ochi și căuta acum cea dintâi ocazie ca să-l aresteze. Ziua de 14 iulie aduse cu ea pretextul căutat. Galois, în uniformă de artilerist al Gardei Naționale, dizolvată între timp
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
luni de prevenție. În această a doua ședere la Sfânta Pelagia, își va fi adâncit Galois ideile lui algebrice și mai ales analitice: printr-o muncă de cap, fără însemnări în interminabilele preumblări prin curtea închisorii, luat în râs de patrioții, oameni din popor, închiși odată cu dânsul, silit adesea să ia parte la bețiile lor de rachiu, procurat prin contrabandă de paznici, adevărată otravă pentru organismul său șubred. Aceste scene, puțin înălțătoare, erau răscumpărate însă seara printr-un ritual impresionant. Deținuții
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-o, o numește "coquette de basétage". Prin intrigile acesteia, doi din mulții ei prieteni, un presupus unchi și un presupus logodnic, provoacă pe Galois, în același timp, la duel. Întrucât acei agresori par să fi fost ei înșiși în partidul patrioților, codul de onoare al membrilor partidului obliga pe Galois să se bată chiar în acele condiții inegale. După ce, în ajun, redactează scrisoarea celebră către Auguste Chevalier, Galois cade a doua zi dimineață, la 30 mai 1832, străpuns de un glonte
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Galois moare a doua zi, 31 mai, asistat de fratele lui mai mic Alfred. Multe lucruri nelămurite, din acel duel, au făcut să se acrediteze legenda că provocatorii lui Galois erau oamenii plătiți ai regelui, intrați prin fraudă în partidul patrioților, și că însăși femeia, obiectul acestui litigiu, n-ar fi fost decât o unealtă a poliției, pregătită anume pentru pierzarea lui Galois. Iată viața violentă a acestui de tot mare matematician. Ea poate fi pusă în paralelă cu genialitatea la fel de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de naștere a lui Eminescu ar fi putut fi decretată Ziua Limbii Române, așa cum Federația Rusă, în anul 2011, a decretat ziua lui Pușkin (6 iunie) - Ziua Limbii Ruse. Însă, prin eforturile marelui scriitor Corneliu Leu și a altor români patrioți, la care a subscris și subsemnatul prin revista Destine Literare, s-a ajuns a se lua cea mai bună decizie. Trăiască Limba Română! La mulți ani Zilei Limbii Române pe 31 august! - clamam noi, aici, in Canada Așa cum limba franceză
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
ales!) material, aportul instituțiilor abilitate și obligate prin noua lege să se implice fiind cu desăvârșire nul. E adevărat, Parlamentul nu s-a gândit să fixeze Ziua Limbii în campanie electorală! Să fi văzut atunci cum s-ar fi adunat „patrioții”, călcându-se pe bombeuri! Nu-i nimic, campanii au fost, și-or să mai fie! Știți și dumneavoastră, ... urna alege! Om trăi și om vedea! Sănătoși o să fim, deoarece, deși fonduri au existat doar pentru gulașul altor manifestări cu pretenții
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA TÂRGU MUREŞ , ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364382_a_365711]
-
a Europei, clasând România o țară atipică din acest punct de vedere?” Cum există „o măsură în toate lucrurile”, după cum spunea filosoful grec Democrit, e bine să adoptăm o poziție mai calculată în ceea ce privesc unele tendințe excesive, oricât de patrioți am fi, pentru că rechizitoriul nostru rămâne doar un strigăt într-o carte...”. Spiritul critic al celor doi nu-i „iartă” nici pe unii contemporani precum Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, H.R. Patapievici sau Mircea Cărtărescu, tonul incisiv fiind presărat cu multe
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
profesioniștii să acționeze! Așa cum a procedat, corect, cu tact, Ministerul de Externe. O bilă albă. Va detona Europa? Nem! După ce s-au sprijinit reciproc atâția ani, în atâtea nemernicii, Tökes și Băsescu se spurcă indirect! Demisul o face, brusc, pe patriotul. Naționalist. Dar, ce pretenții poți avea de la ungargaragiu, jucător de alba-neagra cu țara, promovat de colegii de partid în zona decizională? Are loc o nouă regrupare a lichelelor interne. Din mișcare. Halal, caractere! Mari demnitari! Oare cuvântul demnitar vine de la
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
țării și „șef de stat”. Interesant cum unele posturi tv se fac că nu știu ce funcție ocupă! Abuziv. Dacă-i place Demisului-oficial să-și spună șef de stat, cum să nu se conformeze? E ordin! Manipulare securistă ordinară. * Văd că unii patrioți autohtoni reproșează Vestului că nu ar cunoaște istoria străveche a celor care au trăit în antichitate pe plaiurilor noastre. Mă întreb, la ce le-ar folosi? Popoarele din Vestul Europei nu sunt prea interesate nici de propria lor istorie. Ei
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
mai ieftin decât un concediu în România! La Neptun-Cireșica! Sau pe Găina! E mult mai bine, pentru români, că nu a fost acolo Elena ot Pleșcoi! S-a cam lămurit și Unchiul Sam. Și, apoi, cine își mai etala șunculițele Patriot pe la Mamaia! Văd că nici, măcar, la Neptun nu a fost invitată divorțata națiunii! Să nu se facă vreo legătură cu mișcarea. Ilegalitate, la greu! Am auzit că au dat-o afară și de la doctorat... E trist! Pare decisă să
TABLETA DE WEEKEND (45): JUSTIŢIA-I MOARTĂ-N COTEŢ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364421_a_365750]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 379 din 14 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Articol de Ion C. Hiru „Greaua moștenire”, hidrocentrala de pe Argeș MOTTO: „Îi trebuie neamului acestuia o generație care să se jertfească, o generație de viteji și de patrioți până la nebunie. În toate timpurile au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic din drumul lor
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA Prof. univ. Dr. Vasile Burlui Acad. Constantin Marinescu Prof.univ.asoc.Pompiliu Comșa Autorii acestui eseu l-au cunoscut pe Acad. Nicoale Dabija, mai mult de pe pozițiile de intelectual multivalent, de patriot învederat și militant neînfricat pentru salvgardarea Cauzei românilor basarabeni, a intereselor naționale perene ale românilor de pretutindeni. I-am urmărit cu admirație ampla și valoroasa creație literară, cutezătoarea sa activitate social-politică, mai cu seamă, din ultimele trei decenii, pusă în
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
vieții etc. Toate acestea sunt și o consecință a modului în care s-a implicat în apărarea marelui poet Grigore Vieru, în combaterea detractorilor și calomniatorilor, în final a asasinilor săi. În calitate de cel mai bun prieten și colaborator al poetului patriot, Grigore Vieru, Nicolae Dabija a transformat gazeta sa „Literatura și Arta” într-o tribună de apărare a celui mai valoros poet basarabean din perioada postbelică. Posteritatea va trebui să nu uite acest gest de solidaritate și salvgardare morală a talentatului
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
Dabija a transformat gazeta sa „Literatura și Arta” într-o tribună de apărare a celui mai valoros poet basarabean din perioada postbelică. Posteritatea va trebui să nu uite acest gest de solidaritate și salvgardare morală a talentatului poet și neînfricatului patriot Grigore Vieru. Ca și Adrian Păunescu, confratele său, Grigore Vieru, avea să plătească cu viața, cu inima lui care a cedat, în urma atacurilor furibunde, nesăbuite ale elementelor antinaționale, antiromânești de la Chișinău, unii pretinși gazetari. Voi, tineri condeieri, nu uitați niciodată
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
iar mafiotul dispare în câteva luni din pușcărie pe motive medicale. Reîntors din pușcărie, devine un demn „investitor”. Deci moralitate nu avem fiindcă legea lustrației nu e atât de necesară. Confiscarea averilor nu este trecută în Constituție! Dar pe mulți patrioți ridicoli, de-a dreptul semidocți, îi preocupă regionalizarea României! 3. Cum se distruge o țară !? Ar fi foarte curios sa răspundă un demnitar și să explice astfel cum, printr-o simplă împărțire geografică a unei țări, economia se revigorează brusc
DECLARATIA LUI GEORGE FRIEDMAN PRIVIND ROMANIA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362924_a_364253]
-
animator cultural, scriitor, traducător, publicist; Ion Petrovici, filozof, logician, eseist, memorialist, scriitor, orator, om politic și profesor universitar; Cora Irineu, redactor, autor de tablete; Tudor Pamfile, scriitor, etnolog, folclorist; cei doi Gheorghe Bujoreanu, scriitori; Constantin Buzdugan, scriitor și un mare patriot; Cornelia Buzdugan - Hașeganu, poet și profesor; Dumitru (Ilie) Dogaru, autor de proză scurtă; Constantin Gh. Ștefănoiu, poet; Teodor Al. Munteanu, redactor; Constant Tonegaru, poet; Bennedict Corlaciu, poet, prozator, memorialist, traducător; Marcel Gafton, poet; Lică Rugină, filolog, jurnalist, profesor, scriitor; Ioan
PORTRETE LA DUNĂREA DE JOS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362285_a_363614]
-
PAUNESCU Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 1314 din 06 august 2014 Toate Articolele Autorului România- Catedrala din suflet in memoriam Adrian Păunescu Dincolo de România reală, asta de zi cu zi, uneori obosită și urâtă, alteori fardată de patrioți cu simbrie tricoloră, sau pur și simplu firească precum alte țări firești, mai există o Românie „fictivă” dar mai palpabilă decât cea vizibilă: România din mintea fiecăruia. O țară cu acte de proprietate în regulă, transferată din cărțile de istorie
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
Nu a subsemnatului în mod special: România din suflet. O țară mai blândă și mai dreaptă decât sora ei de lut. O catedrală din „tavanul” căreia uneori picură silențios lacrimi cerești. Reversul României al cărei ștat de plată îl frecventează patrioții amanți ai urnelor electorale. Cine nu simte că e stăpânul real al unei Românii virtuale, nu dă nicio șansă acestei țări care nu e cu nimic mai prejos ( decât celelalte țări lăsate de Dumnezeu pe pământ... Marin Ifrim Doar sufletul
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
de litere a Universității din București. După licențiere îmbrățișează cariera militară, devenind un distins ofițer al armatei române. Ca militar de carieră a ajuns până la gradul de colonel, Ion Muțiu făcând în același timp parte din pleiada de cărturari și patrioți transilvăneni care au contribuit la lupta pentru întregirea neamuui, înfăptuirea idealului de veacuri al românilor, Unirea cea Mare de la 1918. La intrarea României în războiul din 1916-1918, participă circa 30 de mii de emigranți ardeleni, din care unele regimente au
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
încearcă să dea lecții, despre un domeniu al activității omenești la care, nu-i așa? ne “pricepem” toți ... Într-adevăr, a și plecat la București unde a fost investit în funcția de președinte al partidului cunoscut sub denumirea de Uniunea Patrioților din Muscel, devenit ulterior o anexă a P.C.R. La centru, acest partid de “scrobeală comunistă”, cum să-l numesc altfel ? era condos de profesorul universitar Petre Constantinescu-Iași, un intellectual rasat, dar “îmbrobodit” de comuniști, care erau în căutare de “capete
ERA SĂ INTRU ÎN POLITICĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360862_a_362191]