827 matches
-
și întâlnindu-se cu don Matías în veșminte preoțești, a crezut că venise acolo ca să-i dea ultima ungere, și când colo, el îi spune că se căsătoreau. Și după ce s-a întors mai târziu, l-a condus până la ieșire patroana proaspăt măritată, pentru a treia oară, și l-a întrebat cu glas îndurerat și neliniștit: „Dar ia spuneți-mi, don Valentín, o să mai trăiască, o să mai trăiască oare?“ „Nu, doamnă, nu; e o chestiune de zile...“ „O să moară curând, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
E fantastic totul! — Nu, istoric. Și-au sosit un frate și-o soră ai lui don Eloíno, și cel dintâi zicea, copleșit de nenorocire: „Să se căsătorească fratele meu, fratele meu, un Rodríguez de Alburquerque y Álvarez de Castro, cu patroana de pe strada Tăbăcarilor! Fratele meu, fiul unui fost președinte al Tribunalului din Zaragoza, din Za-ra-go-za, cu o madam Sinfo!“ Era îngrozit. Iar văduva sinucigașului și proaspăta soție a muribundului își spunea: „O să vedeți, cum vă văd și cum mă vedeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a plătit-o soțul, au luat însă cu ei un baston cu măciulia de aur pe care-l avea el. — Și-a murit? — Da, dar destul de mult timp dup-aceea. S-a întremat, s-a întremat destul de bine. Iar ea, patroana, zicea: „De vină e don Valentín, care i-a știut boala... Mai bun era celălalt, don José, care nu i-o știa... Dacă l-ar fi tratat doar el, ar fi murit de mult, și acum nu mi-ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Însenineze În curând. La revedere. Toate cele bune. Pe mâine. Douăzeci de minute mai târziu, când autobuzul opri În fața Teatrului Național, Fima Își dădu seama că făcuse o greșeală de neconceput ieșind azi din casă fără umbrelă. Sau promițându-i patroanei restaurantului că o să se Însenineze. Pe ce bază? O fâșie subțire de lumină strălucitoare, roșiatică străpunse subit norii și se reflectă Într-un geam la unul din etajele superioare ale hotelului Hilton, orbindu-l aproape. Reuși totuși să zărească un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pe un vas iugoslav, și ajunse În insula Malta, unde munci trei luni Într-o fermă care creștea pești decorativi și unde compuse ciclul său de poeme Moartea lui Augustin și Învierea sa În brațele Dulcineei. În ianuarie, În Valletta, patroana hotelului ieftin În care locuia se Îndrăgosti de el și Îi mută lucrurile În apartamentul ei. De teamă că și ea va rămâne Însărcinată, se căsătoriră la starea civilă. Însă căsătoria nu dură nici două luni, căci Între timp tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Roma și Îl informă că iubita din Ierusalim pierduse sarcina, căzuse În depresie și se Întorsese deja la soțul și la colecția ei de gravuri. Fima hotărî că vina sa era de neiertat și Își impuse să o părăsească pe patroana hotelului și să se Îndepărteze de femei pentru totdeauna. Ajunse la concluzia că iubirea provoacă În mod cert nenorocirea, iar relațiile lipsite de dragoste aduc numai durere și umilință. Părăsi Malta fără un ban În buzunar, la bordul unui vas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sufletul dacă nu știe după ce tânjește? Ce există cu adevărat și ce pare numai să existe? Unde poți regăsi ce ai pierdut, când nici măcar nu știi ce ai pierdut? Într-o zi din anul țapului, În timpul scurtei sale căsătorii cu patroana hotelului din Valletta, stătea la cafenea, pe malul mării, privind doi pescari jucând table. De fapt nu la ei se uita, ci la câinele-lup tolănit pe un scaun Între ei. Urechile Îi erau ciulite și aduse puțin Înainte, de parcă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În capcana căptușelii rupte a mânecii. Fiindcă feliile de pâine nu-i astâmpăraseră foamea și oricum le trecuse În contul micului dejun, intră să ia prânzul la micul restaurant de vizavi de casă. Doar că nu mai ținea minte dacă patroana se numea doamna Schneidmann sau doamna Schneider. Hotârî să parieze pe Schneidermann. Iar ea, ca de obicei, nu se simți jignită, ci Îi zâmbi cu o privire copilăroasă, pură și veselă, care o făcea să semene cu icoana rustică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
butoi. Ne lovim unul de celălalt fără să știm și ne pierdem unii de alții În Întuneric, fără să vedem nimic mai mult decât o licărire Îndepărtată de strălucire divină. Fima aproape că se lăsă ispitit s-o Întrebe pe patroană cine era domnul din spate și de când stătea acolo, pierzând timpul, irosindu-și comorile vieții lângă masa acoperită cu mușama În carouri verzi și albe. Până la urmă hotărî să se mulțumească numai cu o Întrebare: ce ar trebui făcut, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
murit, fratele lui a murit. Și n-are un ban la sufletul lui. Vorbește gura fără el. E un om pe care Dumnezeu l-a uitat. Fima se scotoci prin buzunare și nu găsi decât mărunțiș. O rugă deci pe patroană să-i treacă de data asta consumația În cont. Săptămâna viitoare, când va primi salariul... Dar ea Îi tăie vorba cu căldură și delicatețe: — Nu contează. N-ai nici o grijă. Totul e În regulă. Și fără ca el să fi cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În pustietatea nemărginită, printre triburi de nomazi Însetați de sânge omenesc, și iată că s-au ridicat cu toții și au pornit pe Întinderile Întunecate de apă să caute balene care nu există. Iar Dumnezeu i-a uitat, după cum spunea ieri patroana restaurantului de peste drum. Fima se văzu aievea păzind În pustietatea nopții tabăra părăsită a vânătorilor de balene. Un felinar chior se leagănă În vânt de capătul unui stâlp, pâlpâind, agonizând În Întuneric, iar În afară de el nu mai există nici o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cărți nu e un meșteșug prea greu de învățat. - Femeia patronului, continuai ca să mă apăr, mi-a dat în primire căldările cu clei. Stăteam toată ziua în picioare în fața godinului încins. Duhoarea cleiului topit m-a făcut să leșin. Când patroana m-a întrebat, cu surâsul ei de viperă, dacă „mi-e cald sub limbă”, am fugit cu șorțul pe mine. În ziua aceea mâncasem doar un bob de strugure scăpat din ciorchinele unui copilaș, pe dușumeaua sălii de așteptare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și băutură și contra unei plăți nu foarte mari, ne osteneam până după miezul nopții în fața unui public de noi îmbogățiți, din care făceau parte și artiști mai mult sau mai puțin cunoscuți și admninistratorii lor. Și, pentru că patronul și patroana de la Czikos, amândoi ospătari, păreau personaje descinse dintre-o acțiune romanescă, ei au fost potriviți mai târziu pentru acea acțiune secundară în cursul căreia toba de tinichea a lui Oskar Mazerath a înlocuit scândura de spălat. După bunul lui plac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
limas, chirimoyas, papaya și felii dă fructe; mai bine făcea dân rahatu dă destinatar pasiv bici dă indian iute și harnic, gata să cumpere mereu tot soiu dă nemicuri doar să-i deie răvașu. Ia cântă-mi tu, don Mascarenha, patroane, cine-a fost ageamiu care-l ajuta În patriotizmu lui? Taman șpilăru cu mustăți pă oală care-ți toarnă acu la urechi așa chestii-trestii pă bune. Ăle dintâi furtișaguri care le-am făcut au spânzurat dă propteaua pirogii, prima mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a ginit vrodată, mi-l Închipuiez acu că-l văz, cu bicicletele beznite ca două nopți, barba dă cioban și pelea ca mezu de bulcă, da iera totuș c-un cap mai nalt. Io Îi repetam fără istov: „Don Alejandro, patroane, dă câte ori se Întețește vipia, pune-ți panamaua“, da ăl mai sigur ie că purta caschet dă velur, care nu-l omitea nici când se dăștepta. țiu bine minte, avea un ghiul d-ălea cu piatră mare ca ou și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
naibii, și pân la urmă nu mai știi cu cine ai băut lapte data trecută În baru din Constitución, de n-o fi fost malț dă orz, care știe să-ți cadă cu tronc la stomah. Io l-am cunoscut, patroane, și ne-am pus să vorbim dă toate câte puțin, da ne-am ocupat În speceal dă mașinile dă pă linia care merge la San Vicente. Fleculețe și zevzeceli, io cu șapcalionu cu cozoroc și cu halatu o luam toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
om de litere. Michael încă nu avusese ocazia să discute cu Phoebe și era cât pe-aci se se prezinte din nou ca să afle dacă ea își amintea că se cunoscuseră anterior, dar nu vedea cum ar putea refuza invitația patroanei lui și o însoți lângă cămin. În timp ce se așeză, își ridică privirea spre portretul agățat deasupra căminului, întrebându-se dacă era o pereche de ochi vigilenți privind din spatele lui. Dar, trebui să recunoască, era puțin posibil: era un Picasso și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
seară. Designer: Chanel. Lungime: Gleznă. Culoare: Roșie. Mărime: Zero. Descriere: Mărgele cusute de mână, fără mâneci, linie curbată a gulerului, fermoar mascat lateral, căptușeală groasă de mătase. Serviciu executat: Prim curățat. Preț: $670. Mai era o adnotare suplimentară dedesubt, din partea patroanei atelierului, femeie care, cu siguranță, plătea chiria atelierului și pe cea a apartamentului personal cu banii primiți de la Elias‑Clark de pe urma patimiii Mirandei pentru o curățătorie scumpă: Am lucrat cu mare plăcere la o asemenea rochie superbă și sperăm că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ușile camerelor unde înnoptase. Știa că nu era mare lucru să se abțină de la aceste spasme ale mâinii și decise să-și impună practica severă de a-și prezenta, înainte de plecare, conținutul buzunarelor și al maletei-diplomat, fie admirabilei și arătoasei patroane de hotel, fie altcuiva, care va fi disponibil și la îndemână, astfel silindu-se să iasă din prăpastia inconștientului și a execrabilei porniri a hoției. Ajunse să se înșele personal de atâta sinceritate avântată, încât propriile aspirații mincinoase începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
unui buldog de la recepție, ce avea niște ochi de broască, și al altor două cameriste, care traversau holul, ca la paradă, cu aspiratorul de praf și cu teurile de spălat pe jos ținute fest, drept în sus, el sărută mâna patroanei, ceremonios , rece și distant, luându-și de la toți la revedere. Oarecum ușurat de obligații, după ce insistase să-i împingă Melaniei douăzeci și cinci de milioane de lei, cu lucrurile lui și ale hotelului corect puse în ordine, Vladimir se așternu drumului spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sprâncene, potrivindu-și cu degetele de la mâna dreaptă rama ochelarilor: El e. De unde știm la ce cameră merge? La numărul 5. Întâmpină cu o grimasă veselă privirea amuzată a lui Marius. Folosim uneori camera pentru întâlniri mai speciale. Madam Aneta, patroana bordelului, e pe statul nostru de plată. După câteva minute, coboară amândoi din mașină și se îndreaptă către bordel în pas domol, ca niște oameni veniți să caute un scurt moment de relaxare. Ocolesc reflex un individ negricios care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și apoi la Veneția), suspansul unui roman popular (taverna ca spațiu de întâlnire, isprăvile unor contrabandiști,), pe alocuri ușor "noir" (șeful de bandă emană un miros de putreziciune, îl însoțesc doi corbi vorbitori), trecând în melodramă (Flint se îndrăgostește de patroana tavernei, femeie fatală și întrupare a generozității). Schulz oscilează între universul său, guvernat de prezența unei frumuseți de femeie ... de ceară și plonjarea în Veneția cărții, familiară și străină deopotrivă, pentru că înțelege cât de subtile și profunde sunt legăturile între
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
cuțit. În 12 iunie, Simion L. , un tânăr de 17 ani, consuma băuturi alcoolice într-un bar din localitatea timișeană Visag. La o masă alăturată, se afla inculpatul. La un moment dat, Simion a început să facă scandal, astfel că patroana, ajutată și de Viorel, l-a scos afară. Aici tânărul a rupt o scândură dintr-un gard, cu care l-a lovit în cap pe inculpat. Acesta nu a dat importanță incidentului, nu a ripostat, ci s-a întors în
Agenda2005-49-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284459_a_285788]
-
în aparență sumbru, Asanache. A fost geniul ei când a născocit firma de afară." "O fi datând, zic, de pe vremea războiului mondial și o fi fost făcută special pentru răniți?" Nu, zise Puloș, clădirea e nouă, e construită special de patroană pe un teren proprietatea ei, revenită de la o moștenire. "Mama răniților"- are și o băcănie în centru, unde și stă deasupra, aici vine numai seara, ziua e închis. N-are bărbat, e văduvă și are un băiat care o stoarce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zile la rând am intrat apoi în curtea ei, dar n-am găsit-o decât pe bunica, iar odaia era încuiată. Am revenit după o săptămână, crezând că era plecată din oraș. Zadarnic. Am căutat-o seara la "Mama răniților", patroana a dat din cap și a ridicat din umeri: nu știa unde e. VIII Și abia într-un târziu aflară părinții mei că nu la ceaiuri mă duceam eu când veneam acasă după miezul nopții și aflară și unde fusesem
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]