1,851 matches
-
timp a slăbit disciplina socială cam pretutindeni. La țăran, ca la toți primitivii, reacțiunea se manifestă fatal în explozii de sălbăticie... Maiorul Tănăsescu, încălecînd un roib impozant, plecase în trap leneș înaintea grosului coloanei și chiar a avangardei, pe urmele patrulei de recunoaștere. Baloleanu îl văzu venind înapoi într-un galop furtunos. Se cutremură. În aceeași direcție se zărea conturul unui sat. Puse mâna pe brațul procurorului, să-i oprească sforțarea intelectuală: ― Un moment... Ce s-o fi întîmplat oare, de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe linia Gliganu-Lespezi ca flanc-gardă. Având informații că în Gliganu dezordinile au fost mai grave, locotenentul urma să-și ia toate măsurile de precauție. Dacă va fi nevoie, va rămânea cu plutonul întreg să ție ocupat satul, trimițând o simplă patrulă la Lespezi, locul de raliere, pentru a raporta despre situație. Coloana principală continuă calea spre Bîrlogu pe drumul mai puțin umblat de care. În Bîrlogu, prefectul fu agreabil surprins văzând mai în fiecare poartă câte o bucată de pânză albă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ar schița vreo rezistență, se va trage în plin și, la nevoie, se vor aduce tunurile și se va distruge cuibul de rebeli din temelii. În clipa când cele două plutoane porneau în marș forțat spre Bîrlogu, dinspre Amara sosi patrula de recunoaștere, raportând că țăranii de acolo, înarmați cu coase, furci, topoare, câteva arme de foc, s-au concentrat la marginea satului și au refuzat să permită trupei să-și continue calea, amenințând pe ofițer cu moartea dacă ar încerca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
neputând suporta aerul dinăuntru. Un ofițer îi spuse că la Amara trebuie să se fi întîmplat lucruri grozave, deoarece s-au auzit până aici împușcăturile. Grigore Iuga, aflând mai târziu, vru totuși să continue. Ofițerul se împotrivi. A trimis o patrulă să-i aducă știri. Până nu se întoarce nu poate permite trecerea; s-ar expune la sancțiuni grave. Abia pe înserat porniră mai departe spre Amara; totuși, Grigore nu se mai întoarse în biserică... La marginea Amarei și apoi pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dincolo... Ăsta parcă mai suflă, vezi? Isbășescu recunoscu pe Chirilă Păun, apoi pe Nicolae Dragoș... Titu Herdelea exclamă îngrozit: ― Aici trebuie să fi fost bătălie mare! Numai Grigore tăcea, cu ochii în gol, parcă n-ar fi văzut nimic. O patrulă îi opri în dreptul bisericii, alta la cârciumă. La conac trăsura rămase în uliță. Grigore cu Titu și Isbășescu intrară pe jos, pe poarta cea mare cu columbarul. Perechi de porumbei albi se drăgosteau gângurind melancolic. Parcul cu aleile erau răvășite
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
astfel de împrejurări. Fie că-i apel uman ori ba. Parker bătu din picior, contrariat. ― Cristoase! Nu-mi place s-o zic, dar noi suntem un remorcher de comerț care transportă o încărcătură enormă, greu de manevrat. Și nu o patrulă de salvare. Serviciul ăsta nu figurează în contractul nostru! (Privirea i se aprinse o clipă când formulă o ipoteză îmbietoare:) Desigur, dacă se lasă cu ceva gologani... ― Ar fi mai bine să recitiți contractul, zise Ash. Și pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cu legea nouă. Poți să faci pușcărie. Te-a reclamat la poliție?... Da?... - Nu că o iubesc și mă iubește, știi prea bine... - Ți-a murit soacra? - Ei, aș! E în putere... - Ai scuipat pe stradă și te-a văzut patrula de poliție sau de jandarmi. Lucru urât!... Ți-a atras atenția și cum îți ieși repede din fire, ai înjurat în public și ai fost amendat. - Nici asta!... - Ah, da! Îmi spuneai, când ne-am întâlnit ultima oară, că-ți
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
iscă un conflict spontan între mine și călători. Sub presiunea acestora, mă hotărăsc să cobor la prima stație și ușor îmi fac loc spre ușă. Mirarea mea a fost mare. Cobor împreună cu cele două dame. În stația de autobuz, o patrulă a poliției locale. Să nu-și vadă de drumul lor, una din dame îmi aruncă printre dinți epitetul „nesimțitule”. Să nu tac, răspund cu aceeași monedă. Se opresc și amândouă, parcă dirijate de cineva, îmi răspund în cor:Să-ți
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
dar mă exclusesem singur de la aceste mistere. Devenisem chiar organizatorul unui alt grup, ostil și disprețuitor, și consideram, cu o ură inexplicabilă, drept o crimă prietenia dintre băieții și fetele din grupul lui Traian. Ne organizaserăm într-un fel de patrulă care îi pândeau pe după copaci și, pe neașteptate, agitând bâte strâmbe și țipând, năvăleau în mijlocul lor încăierîndu-se cu băieții și luând fetele la goană. Sfâșiam cu lovituri de picior lanțurile de margarete pe care le găseam, lungi de metri întregi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la câțiva pași în urmă. - Mă băieți, spuse, da voi știți unde mergem? Pe-aici ne afundăm în porumbiște... - Pe-aici e drumul, domnule elev, spuse Zamfira apropiindu-se. Că dacă am umbla pe cărare, poate dă peste noi vreo patrulă rusească. O ținem tot pe-aici, prin porumb, până către miezul nopții, și numai după aceea, cu ajutorul lui Dumnezeu, ieșim în șosea în spatele rușilor, și ne luăm după ei până ce se luminează. După aceea ne înfundăm din nou în porumbiște
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
era mare, domnule elev, făcu Zamfira. Groapă de creștin, ca toate gropile. - Când ați început să săpați, îl întrerupse Darie, erați la doi metri și mai bine unul de altul. S-ar fi spus că vă pregăteați să îngropați o patrulă întreagă... Și începu să râdă, dintr-o dată bine dispus, ca și cum și setea și oboseala i-ar fi dispărut ca prin farmec. Râseră și ei deși, înțelese Darie, râdeau mai mult ca să-i facă plăcere. - Doamne ferește! spuse târziu Zamfira. Dar să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vrem să-l ducem în biserică. Dar cu dinamita în clopotniță... - Am scos focoasele, mă întrerupse von Balthasar. Nu mai e nici o primejdie. - Dar dacă au să tragă cu mitralierele din clopotniță, stăruii eu. - Cine să tragă? mă întrebă zâmbind. Patrula a plecat de mult. Acum e undeva prin pădure. Dacă au noroc, au să ajungă coloana la Dumbrăvi. Mă uitam la el, și parcă nu-mi venea să-L cred. - Da, am rămas singur, continuă von Balthasar. Vreau să văd
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cuminte În cerc, din care se ridică o rumoare stinsă, spartă uneori de rîsete sau de comentarii ori de acordurile unei chitări, Însoțite de o lălăială stinsă. SÎnteți păziți de grănicerii care Încep să patruleze de Îndată ce se lasă Întunericul, o patrulă de miliție e pe undeva prin zonă, gata să oprească distracția la 12, pentru că așa spune legea. Apar băieții de la Vacanța Mare, pe care Îi cunoașteți din Craiova, Vlad a fost coleg de liceu cu fratele lui Mugur. SÎnteți foarte
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
prăfos Într-o stare de exaltare periculoasă. Nu-mi cumpăr bilet de la canton, deși am fost sfătuit cu insistență de locotenent să o fac. Starea de măsuri speciale nu s-a ridicat În urma Congresului și În trenuri și gări mișună patrule de miliție Însoțite de militari, ca să preîntîmpine orice fel de manifestări dușmănoase, așa că ar fi bine să nu le dau prilej să se ia de mine - aș putea ajunge În arestul Gării de Nord din București, și așa ceva nu e de dorit
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În ele vin, deși, dacă la primul colț ne saltă miliția, s-ar putea să aibă și el probleme. SÎntem În centru, ceața ne ascunde, curajul nostru e din ce În ce mai gălăgios. În mod foarte ciudat, toată zona pare pustie, nici măcar obișnuitele patrule de miliție nu se văd. Tipii pleacă, pentru că ei nu au intrare la tipul cu damigeana. Rămînem numai noi, eu, Andi și tipul popular. Ne oprim la un colț de stradă, bem din pahare și ne amintim de niște faze
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În altă cameră, Împreună cu un teanc de reviste de modă, cele mai multe de anul trecut - sau de acum doi ani. Gara de Nord din București arată ceva mai bine dimineața la prima oră, deși amenințarea plutește În continuare În aer. E plin de patrule. Le salut, Încrezător În micile artificii de croitorie pe care maică-mea le-a reușit - măcar că pantalonii nu mai ies din bocanci și nici nu se lasă de pe șolduri. Totuși, spre deosebire de gesturile altor soldați, care abia dacă schi țează un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
șolduri. Totuși, spre deosebire de gesturile altor soldați, care abia dacă schi țează un salut În lehamite, gestul meu un pic prea Încrezător și foarte corect e ridicol și se poate interpreta - Îmi dau seama de asta cînd un locotenent dintr-o patrulă mă fixeză Încruntat. Dracu’ știe ce e În mintea ăstora, nu prea știi cum s-o scoți la capăt. E plin de studenți și de navetiști care Își Împart o sticlă În care se găsește un Înlocuitor de cafea - Îmi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
probabil tot pompierul, ca să audă toată lumea: E o strategie, e mai bine să nu fim văzuți de-afară de inamic! Cei doi pleacă bîjbîind la lumina unei brichete să-și ia o altă sticlă de vin și se Întîlnesc cu o patrulă formată din trei mașiniști. Bă tîmpiților, ați căpiat? Ce dracu faceți? Patrula cutreieră teatrul la ordinul directorului, să se asigure că totul e În regulă, că nu există intruși. Ăla e un buzdugan de scenă? Uită-te și tu la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să nu fim văzuți de-afară de inamic! Cei doi pleacă bîjbîind la lumina unei brichete să-și ia o altă sticlă de vin și se Întîlnesc cu o patrulă formată din trei mașiniști. Bă tîmpiților, ați căpiat? Ce dracu faceți? Patrula cutreieră teatrul la ordinul directorului, să se asigure că totul e În regulă, că nu există intruși. Ăla e un buzdugan de scenă? Uită-te și tu la ăștia! Băăă, să nu vă mai furișați așa pe-aci pe sus
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de la etajul de jos și cei doi rîd sonor și strigă să audă toată lumea că nu s-a Întîmplat nimic. Nu s-a Întîmplat nimic, sînt caraghioșii ăștia de la scenă care patrulează prin teatru, să nu-i omorîți din greșeală! Patrula se dizolvă fantomatic În Întuneric și cei doi se Întind În fotolii În fața ferestrei ca un ecran enorm de televizor, rîzÎnd, depănînd și mai multe amintiri pe măsură ce vinul se termină și din a doua sticlă. Unul dintre maeștri e și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și În alte permisii, dar poate că și tu o să pleci. Acum nu ți-l dau, asta e! Ascultă, ia-o altfel, Îți fac un bine, pentru că tu pînă la București ai șanse mult mai mari să dai de o patrulă sau de dracu’ știe cine, cu treningul ăsta care pe tine ar veni ca la circ probabil că ai fi primul terorist capturat, poate așa apari și tu la televizor, Îți dai seama ce-ar zice Stancu, băi, nu-l
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
un trening roz-neon și bocanci miltari de parașutist, cu șireturi, toate asortate cu o căciulă cu moț, pe care am reușit să o șutesc de la colegul nostru de salon. Se vede cum, ajuns În gară, dau nas În nas cu patrule militare care se Învîrt prin mulțimea de țărani și de oameni simpli și veseli, așa că-mi găsesc refugiu Într-o șatră de țigani care stau undeva În marginea peronului și cîntă și așteaptă un tren spre VÎlcea. (Mă gagiule, da
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
alese povestea mea. Și se vede cum Îi strălucesc ochii de admirație (Ai fugit din spital? Băi, dar ai ceva sînge În instalație! ) și Îmi promite că măcar pînă În gara din Craiova o să mă acopere el În caz că dăm peste patrule de gărzi patriotice. Apoi se vede cum caporalului, cînd gărzile patriotice deschid ușa compartimentului (niște adolescenți agitați, legați la cap cu fulare și purtînd niște brasarde tricolore), i se asprește aerul fin și Îi pune să cînte cîntece militare, să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fi făcut?), măcar acum facem ceva. Facem ce trebuie să facem. Dar oare ajunge? Nu contează, o să vedem ce se Întîmplă. Trebuie să votăm Împotriva nenorociților. Pe la prînz, apare urna mobilă, Însoțită de un grup de civili și de o patrulă de miliție. Votăm, toată operațiunea se desfășoară cît se poate de legal, fără incidente, deși există un soi de stînjeneală care Întîrzie un pic lucrurile. Dar e de Înțeles, e stînjeneala născută de acest lucru pe care Îl facem pentru
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
marginea pădurii în care urma să se desfășoare exercițiul, sergentul Cicoare a comandat: Pluton, stai! După ce le-am explicat în ce constă exercițiul, am ordonat: Soldat Toaibă! Un pas în față! Alege-ți doi camarazi care să facă parte din patrula pe care o vei comanda! Toaibă s-a întors ca un șurub și a numit: Soldat Trestie și soldat Urecheatu un pas în față! Nici de această dată nu a schimbat oamenii pe care îi prefera în orice acțiune. Restul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]