8,756 matches
-
362), după cum ni se grăiește chiar din titlu, se relevă „binomul geografie - cronologie“, în prima parte / secțiune, cu Geografia Aninei, în cinci cuprinzătoare capitole - 1. Așezare geografică; 2. Solul și subsolul (cu subcapitolele: 2.1. Peștera Bohui și 2.2. Peștera Ponor-Plopa); 3. Clima (cu subcapitolele: 3.1. Fenomene meteo-climatice deosebite; 3.2. Tipuri de formațiuni noroase întâlnite; 3.3. Aerul); 4. Apele din raza localității (cu subcapitolele: 4.1. Bazinul Văii Bohui - 4.1.1. Pârâul Bohui; 4.1.2
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
cu] vechime de circa 40000 de ani, [...] descoperită de către un grup de speologi, din care făceau parte Ștefan Milota, Mircea Gherase și Laurențiu Sarcină, membri ai asociației Pro Acva Grup Timișoara, în anul 2002, într-una din cele 200 de peșteri din Munții Aninei» (p. 89), așadar, „mai exact-herodotic semnalând“, a doua parte a lucrării cuprinzând „istorii“ din cele mai vechi anotimpuri ale planetei, dinspre periodizările geologice, prehercinică, hercinică, alpino-carpatică etc., dinspre preistorie, cu Precambrianul / Azoicul, Paleozoicul, Mezozoicul, Neozoicul etc., și
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
selectivă și de un număr de 32 de Documente foto[grafice]. Distinsul Receptor al acestor incitante pagini monografice se poate bucura / întrista de aflarea unor date „certe“, între „istoriile“ Aninei și a împrejurimilor sale carstice, despre cele peste două sute de peșteri (Peștera-cu-Oase, Peștera Ponor-Uscată, Peștera-din-Deal / Dolină, Peștera Hoților, Peștera-cu-Flori-Galbene / Abri / Ambră etc.), în majoritatea lor, „de mărime mijlocie“ (îndeosebi, vizitând Peștera cu Oase, din sectorul montan-aninean Plopa - Ponor, se poate mândri / posomorî cu faptul că „s-a plimbat la pas“ pe
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
de un număr de 32 de Documente foto[grafice]. Distinsul Receptor al acestor incitante pagini monografice se poate bucura / întrista de aflarea unor date „certe“, între „istoriile“ Aninei și a împrejurimilor sale carstice, despre cele peste două sute de peșteri (Peștera-cu-Oase, Peștera Ponor-Uscată, Peștera-din-Deal / Dolină, Peștera Hoților, Peștera-cu-Flori-Galbene / Abri / Ambră etc.), în majoritatea lor, „de mărime mijlocie“ (îndeosebi, vizitând Peștera cu Oase, din sectorul montan-aninean Plopa - Ponor, se poate mândri / posomorî cu faptul că „s-a plimbat la pas“ pe unde s-
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
32 de Documente foto[grafice]. Distinsul Receptor al acestor incitante pagini monografice se poate bucura / întrista de aflarea unor date „certe“, între „istoriile“ Aninei și a împrejurimilor sale carstice, despre cele peste două sute de peșteri (Peștera-cu-Oase, Peștera Ponor-Uscată, Peștera-din-Deal / Dolină, Peștera Hoților, Peștera-cu-Flori-Galbene / Abri / Ambră etc.), în majoritatea lor, „de mărime mijlocie“ (îndeosebi, vizitând Peștera cu Oase, din sectorul montan-aninean Plopa - Ponor, se poate mândri / posomorî cu faptul că „s-a plimbat la pas“ pe unde s-au aflat mandibula lui
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
bucura / întrista de aflarea unor date „certe“, între „istoriile“ Aninei și a împrejurimilor sale carstice, despre cele peste două sute de peșteri (Peștera-cu-Oase, Peștera Ponor-Uscată, Peștera-din-Deal / Dolină, Peștera Hoților, Peștera-cu-Flori-Galbene / Abri / Ambră etc.), în majoritatea lor, „de mărime mijlocie“ (îndeosebi, vizitând Peștera cu Oase, din sectorul montan-aninean Plopa - Ponor, se poate mândri / posomorî cu faptul că „s-a plimbat la pas“ pe unde s-au aflat mandibula lui Ion, din orizontul anului 40000 î. H., și craniul lui Vasile, „aproape întreg, mai
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
pe insula acestor monștri, fiii lui Poseidon, cu totul lipsiți de sensibilitate morală și străini de simțămintele omeniei și ale ospitalității. Ca și eroul homeric, Bloom își petrece o vreme (în după-amiaza zilei care constituie timpul acțiunii romanului) într-o peșteră ciclopică - aici reprezentată printr-unul din locurile tradiționale de întâlnire ale irlandezilor - o cârciumă, și de unde nu va izbuti să scape decât urmărit de furia și agresivitatea torționarilor săi. Finalul capitolului reproduce grotesc scena în care ciclopul Polifem aruncă o
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/james-joyce-ulise-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
atinge spinii trandafirilor și reinventează mângâierea, ascultarea, tăcerea, în fabuloasa legendă a umanului. ai intrat vreodată cu inima în biserica îngerilor? acolo ruga nu cuprinde cuvinte, crucea nu mai stă înfiptă în trupul pământului. acum 10 ani, la ieșirea din Peștera Sf. Apostol Andrei cerul mi-a fost însemnat cu crucea sfântului. până a-mi fi însemnat cerul abia suflam, abia vedeam, abia pășeam. dincolo de semn am redevenit eu, copila care a redescoperit credința, într-un arc de curcubeu împlinit. femeia
CER ÎNSEMNAT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cer_insemnat_anne_marie_bejliu_1357676131.html [Corola-blog/BlogPost/346196_a_347525]
-
și steaua a început să se miște ușor spre miazăzi până într-un mic orășel unde steaua s-a oprit părând să lumineze și mai tare. Căutând și întrebând în acea așezare, au aflat un prunc nou născut într-o peșteră unde era amenajat un staul de animale. Acolo au aflat pe prunc înfășat și culcat într-o iesle. Deasupra veghea steaua care se oprise și părea că astrul coborâse acum mult mai jos și lumina acum aproape ca ziua. Înțelegeau
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
cel nevăzut și necuprins de nimic. Păstorii care aduseseră și ei darurile lor, văzuseră și auziseră după cum v-am mai spus, un cor de îngeri cântând nașterea celui Preaînalt din fecioara curată. Iar steaua blajină străjuia bolta nopții, chiar deasupra peșterii și o rază prelungă parcă atingea pământul legându-l de cer. Cei trei au înțeles deci mesajul stelei. Un prunc împărătesc, fiu al celui Preaînalt coborât din cer pe raza unei stele. Un prunc zămislit în pântecele unei fecioare cum
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
însă, s-au întors în țara lor ocolind Ierusalimul și intrând apoi pe același drum de întoarcere. Cu bucurie mare s-au întors prin satele și orașele pe care le străbătuseră vestind nașterea minunată a acelui prunc născut într-o peșteră, printre dobitoace. Locuitorii i-au primit cu mare bucurie și evlavie încât chiar magii se mirau de credința lor, toți punându-le tot felul de întrebări despre această minunată întâmplare. Lumina stelei căreia ei i-au înțeles graiul a rămas
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
ar veni la Taine, va avea oare de acolo o sfințire cu nimic mai mică? Nu oricine, ci numai dacă cineva nu se poate apropia trupește, precum sufletele morților și cum sunt cei ce rătăcesc în pustii, în munți, în peșteri și în crăpăturile pământului (cf. Evr. II, 38), cărora le este cu neputință să vadă jertfelnic și preot; căci pe aceștia i-a sfințit cu sfințirea aceasta în chip nevăzut Iisus Hristos Însuși. Dacă însă cineva, deși poate, nu se
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
graiul dulce, românesc, pentru higegea cu goarnă a Bihorului, tulnicele Apusenilor și lacrimile văduvelor de război și ale copiilor așteptându-și soții și tații ce nu aveau să se mai întoarcă, pentru crivățul moldovenesc și Sfântul Calinic de la Cernica, pentru Peștera Urșilor și pentru înmormântările, parastasele, colivele, lumânările și pomelnicele bunicilor și străbunicilor mei, pentru Nae Ionescu, Țuțea, Puric, Patapievici, Pleșu și Liiceanu, pentru pământul acesta sfânt îmbibat de sângele strămoșilor, pentru Pădureanca, Mara, Zamfira, Fefeleaga și Rada și pentru bolta
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Peneș Curcanul și pentru spată și fuștei, și pentru inima mea ortodoxă, pentru tropotita maramureșană, țipuriturile oșenești și hăulitele gorjenești, pentru Cahul, Bolgrad, Ismail și Bălți și pentru binecuvântările și mustrările duhovnicului meu, și pentru aerul curat al Rarăului și Peștera Muierii, pentru Cetatea Neamțului și Cetatea Hotinului și pentru „Rădița, neichii, Rădiță”, „Muică, suntem neam de piatră”, și pentru Pistruiatul și Veronica, Alexandru Pârgaru și Alexandra Chira și pentru nasul lui Tănase, părul creț al lui Caragiu și cântecele lui
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
A vorbi astăzi despre Ion Taloș este, așa cum afirma despre Eminescu Tudor Arghezi, ,,ca și cum ai strigă într-o peșteră vastă” - e imposibil să nu ajungă înapoi ecoul numeroaselor studii și articole, monografii și bibliografii, ediții, referate și comunicări științifice, traduceri și interviuri, fără de care etnologia românească ar fi ,,măi altfel și mai săracă”. Totuși, am ales să vorbim - acum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
în „Dicționarul autorilor români contemporani” cultivă o poezie cu tonalități multiple. Poet astral al luminii pe care o transformă în alese „Picături de timp”- tunet al timpului către o Patrie a „ Cerului”(GH. A. Stroia). El aude foșnetul viu în peștera sfântă dinăuntrul omului, înflorește miraculosul și revelația cu metafore inedite. Cuvintele lui sunt zâne, poezia lui e simplă și se citește cu plăcere. (Eugen Evu). Poezia «Din livada înflorită a iubirii » care a dat și titlul aceste antologii, este toată
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
de-a fost adevăr Dumnezeu îi poate șterge păcatul înapoierii darului de viață, știind că a fost făcut fără de cuget să-și apere cinste și neprihană... Dar vârful de munte cu Cheie mai știe și alte povești cu daci și peșteri în ascuns de văz, de prinsori cu soarte pierdute în urcuș de stâncă la miez de-ntunecime, povești cu nume de muiere dat la o groapă fără fund și multe altele pe care nu le poate spune bătrânul munte ce
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Feciuoara_rucareana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
Acasa > Poezie > Familie > ORIGINI Autor: Chiricea Ciprian Ionuț Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Origini În creierii munților, Într-o pădure îndepărtată, Undeva în Transilvania O creatura urâtă locuia. În peștera lui întunecoasă, O oglindă fermecată, Lumină-i aducea Căci satul vecin îi arăta. În satul de mai jos Cu chip de orhidee Și trup de Înger neatins, O fată cu sânge albastru locuia La ea, el zilnic se uita, Pas
ORIGINI de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/chiricea_ciprian_ionut_1478801095.html [Corola-blog/BlogPost/376879_a_378208]
-
ar veni la Taine, va avea oare de acolo o sfințire cu nimic mai mică? Nu oricine, ci numai dacă cineva nu se poate apropia trupește, precum sufletele morților și cum sunt cei ce rătăcesc în pustii, în munți, în peșteri și în crăpăturile pământului (cf. Evr. II, 38), cărora le este cu neputință să vadă jertfelnic și preot; căci pe aceștia i-a sfințit cu sfințirea aceasta în chip nevăzut Iisus Hristos Însuși. Dacă însă cineva, deși poate, nu se
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
locului, s-au stabilit pe malul Iordanului, de-a lungul timpului, mulți �me de pustnici, care au format apoi obști, înce �pând încă din sec. 15, cu Cuviosul Iosif de la Bisericani, astfel că la sfârșitul sec. 19 se aflau în peșterile de pe Valea Iordanului peste 20 de pustnici. Văzând râvna acestor asceți ai pustiei, în anul 1927, Patriarhia Română a cumpărat un teren pe malul râului Iordan, nu departe de locul unde Mântuitorul primise Botezul de la Sfântul Ioan, loc ce amintește
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/Tara_sfanta_locul_cel_sfant_spre_stelian_gombos_1343393885.html [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
și se ruga pentru lume, prefăcând pustia în rai duhovnicesc. La 5 august anul 1960 și-a dat sufletul în mâinile Dom �nu �lui, adormind cu zâmbetul pe buze, la doar 47 de ani. Trupul său a fost așezat în peștera „mormintelor”, în locul pe care și-l pregătise el însuși de mai înainte. La moartea lui mulțimi de păsări s-au adunat la mănăstire, plân �gân �du-l parcă pe cel ce le-a părăsit. Timp de 20 de ani cinstitul
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/Tara_sfanta_locul_cel_sfant_spre_stelian_gombos_1343393885.html [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
mai înainte. La moartea lui mulțimi de păsări s-au adunat la mănăstire, plân �gân �du-l parcă pe cel ce le-a părăsit. Timp de 20 de ani cinstitul trup al cuviosului părinte s-a odihnit în mormântul din peștera Sfânta Ana. În luna august anul 1980, prin pronia dumnezeias �că, deschizându-se mormîntul, trupul său a fost găsit întreg și răspândind miros de bună mireasmă. Moaștele sale au fost strămutate cu mare procesiune în Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozevitul și
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/Tara_sfanta_locul_cel_sfant_spre_stelian_gombos_1343393885.html [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
lunii au fost făcute publice rezultatele unui studiu conform căruia a existat o perioada de încrucișare între primii oameni din Europa și cei din Neanderthal. Cercetarea a fost realizată pe baza fosilei unui maxilar al unui om modern descoperit în Peștera cu Oase din sud-vestul țării noastre. Analiza comparativă de material genetic a modificat datele existente până acum care susțineau că cele două specii s-ar fi încrucișat mult mai târziu. Medicină În urmă unui studiu coordonat de Agenția Internațională pentru
Noutățile lunii iunie în domeniul științei by Cristina Ciobanu () [Corola-website/Journalistic/105055_a_106347]
-
pe scara virtuților. Viața creștinului - mai ales cea ascetică -, în Biserica lui Hristos, este comparabilă cu o scară care urcă la cer. Duminica Sf. Ioan Scărarul. Sfântul Ioan a trăit, după cum se relatează în biografia lui, în pustiul Sinai, în peșterile din jurul Mănăstirii „Sfânta Ecaterina", unde, mai târziu, ajunge și stareț. Ca viețuitor al pustiului, la poalele muntelui pe care a coborât Dumnezeu la Moise, el petrecea în asceză desăvârșită, în rugăciune și lucrare, gândind la întreaga lume, la destinele celor
Sărbătoare mare pentru ortodocși. Duminică-cheie din postul Paștelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101231_a_102523]
-
Împăratul ceresc, Cel ce S-a nascut pe pământ, de stea luminată fiind povățuiți, au ajuns la Betleem, aducând daruri alese: aur, tămâie și smirna. Și căzând s-au închinat, că au văzut pe Cel fără de ani Prunc culcat în peștera." O altă cantare ne arata în chip minunat raportul dintre stea, magi și fiecare dintre noi: În taină Te-ai născut în peștera, dar cerul pe Tine tuturor Te-a propovăduit, punând steaua înainte ca o gură, Mântuitorule. Și a
Misterul celor trei magi, martorii nașterii lui Iisus Hristos by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101562_a_102854]