16,167 matches
-
de liceu cu durata de 5 ani - cursuri de zi pentru școlarizarea finalizată anterior perioadei 2002-2003 corespund: 1. nivelului 2 de calificare, pentru profilurile industrial, agricol, silvic, sanitar, economic, administrativ și de servicii; 2. nivelului 3 de calificare, pentru profilul pedagogic/școală normală și pentru seminariile teologice. Articolul 7 Diplomele/certificatele de absolvire eliberate, conform legislației în vigoare la momentul absolvirii, absolvenților de școală de maiștri/școală tehnică pentru școlarizarea finalizată anterior anului școlar 2001-2002 corespund nivelului 3 de calificare. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142547_a_143876]
-
cu următoarele filiere și profiluri: ... a) filiera teoretică, cu profilurile umanist și real; ... b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale și protecția mediului; ... c) filiera vocaționala cu profilurile militar, ordine și securitate publică, teologic, sportiv, artistic și pedagogic. ... ------------ Lit. c) a alin. (1) al art. 24 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 354 din 15 iulie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 30 iulie 2004. ------------- Lit. d) a alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223959_a_225288]
-
necesare pentru acest sistem de învățământ sunt suportate de către beneficiari și de instituțiile interesate. Capitolul V Bibliotecile din învățământ Articolul 137 (1) În sistemul de învățământ funcționează, ca parte integrantă, o rețea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare și biblioteci pedagogice, ca instituții cu personalitate juridică subordonate direct Ministerului Educației, Cercetării și Inovării; biblioteci ale instituțiilor de învățământ superior, ale facultăților, colegiilor, departamentelor, catedrelor; biblioteci ale caselor corpului didactic; biblioteci școlare. ... (2) Bibliotecile menționate la alin. (1) funcționează pe bază de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223959_a_225288]
-
profesională, realizate în: ... a) instituții de învățământ superior, prin facultăți, departamente și catedre, pentru perfecționarea pregătirii de specialitate; ... b) instituții de învățământ superior, prin departamentele sau catedrele de pregătire a personalului didactic, pentru perfecționarea pregătirii metodice și psihopedagogice; ... c) colegii pedagogice universitare și licee cu profil pedagogic, pentru perfecționarea de specialitate, metodica și psihopedagogica a personalului didactic din învățământul preșcolar și primar; ... d) case ale corpului didactic, conform art. 162; ... e) centre de perfecționare, organizate în unități de învățământ, pentru perfecționarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223959_a_225288]
-
învățământ superior, prin facultăți, departamente și catedre, pentru perfecționarea pregătirii de specialitate; ... b) instituții de învățământ superior, prin departamentele sau catedrele de pregătire a personalului didactic, pentru perfecționarea pregătirii metodice și psihopedagogice; ... c) colegii pedagogice universitare și licee cu profil pedagogic, pentru perfecționarea de specialitate, metodica și psihopedagogica a personalului didactic din învățământul preșcolar și primar; ... d) case ale corpului didactic, conform art. 162; ... e) centre de perfecționare, organizate în unități de învățământ, pentru perfecționarea pregătirii de specialitate a personalului didactic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223959_a_225288]
-
terenuri agricole în extravilan, primesc în administrare, pentru constituirea lotului didactic experimental sau a terenurilor de instrucție specifică, ori pentru amenajarea de poligoane o suprafață de 1 hectar pentru școlile primare, 2 hectare pentru școlile gimnaziale, 3 hectare pentru liceele pedagogice, militare, de ordine și securitate publică, minimum 5 hectare pentru instituțiile de învățământ postliceal și superior militar/ordine și securitate publică și minimum 10 hectare pentru unitățile de învățământ liceal și școlile de arte și meserii cu profil agricol, agromontan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223959_a_225288]
-
făceau temele cereau cât mai multe lămuriri. În acest fel fata nu mai avea destul timp, să se gândească la necazul ei. Fusese ideea mamei Antonia și chiar se dovedise benefică pentru toți. La remarca unei colege, că are aptitudini pedagogice, Nicoleta a râs pentru prima dată, după care a zis: - Eu profesoară? Doctor sau nimic. -Înțeles doctore, spune Iulia zâmbind, dar văd că tragi tare la toate materiile. Preț de câteva secunde Iulia o privi întrebător. -Dar tu ce-ai
MĂRTURISIRE DE CREDINTA LITERARA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Marturisire_de_credinta_literara.html [Corola-blog/BlogPost/348276_a_349605]
-
ales rector al Universității din Iași pe o perioadă de patru ani. În octombrie este numit director al Școlii Normale „Vasile Lupu“ din Iași. Predă aici pedagogia, gramatica română, psihologia și compunerea. Inițiază pentru prima oară în țara noastră, practica pedagogică a elevilor, printre care se numără și Ion Creangă. În 1863 Titu Maiorescu publică la Iași „Anuariul Gimnasiului și Internatului din Iași pe anul școlar 1862—1863”; anuarul este precedat de disertația lui: „Pentru ce limba latină este chiar în privința
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422966473.html [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
radiografieze conceptele de bază ce asigură suportul înțelegerii funcționării mecanismelor diferitelor tipuri și forme ale comunicării. Subiacent, reușește să determine un fenomen de fisiune semnificațională a acestora, așa încât ele să devină comprehensibile pentru un lector chiar și neavizat. Dincolo de performanța pedagogică de expunere și impunere, autoarea vădește în demersul său o foarte bună cunoaștere a bibliografiei fundamentale a domeniului și capacitatea de a o domina prin asimilare într-un discurs cu nuanțe personale. Scrisă într-un stil specific lucrărilor de factură
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/alina-tenescu-comunicare-sens-discurs-book-review-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
scriitura disidenței Igor Ursenco, Egobestiar, Editura Herg, București CARTE DE ȘTIINȚĂ Nicolae Felecan, Între lingvistică și filologie, Editura Mega, Cluj-Napoca Dorin Ștef, Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare CARTE DIDACTICĂ ȘI PENTRU COPII Radu Botiș, Aspecte pedagogice și catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos, Editura Transilvania, Tecuci Mircea Pop, Povestiri din pădurea mincinoasă, Editura Eurotip, Baia Mare PUBLICISTICĂ Viorica Pârja, Meridianele Armoniei, Editura Universității de Nord, Baia Mare Grigore Ciașcai, Învingătorii, Editura Eurotip, Baia Mare Drumuri și
CĂRŢILE ANULUI 2011,BAIA MARE,MARAMURES de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cartile_anului_2011_baia_mare_maramure_radu_botis_1349178654.html [Corola-blog/BlogPost/343530_a_344859]
-
Abordarea Waldorf în pedagogie pune accentul pe imaginație și promovează un învățământ multidisciplinar, cu aspecte practice, artistice și intelectuale. Conform teoriei educaționale a lui Steiner, copilul se dezvoltă trecând prin mai multe stadii, fiecare având caracteristici proprii care impun abordări pedagogice specifice. Azi există peste 2.400 de instituții de învățământ Waldorf - școli și grădinițe -, răspândite în circa 60 de țări. Formulă propusă de Celestin Freinet (1896-1966) are la bază concepte că pedagogia prin munca (elevii învăța fabricând ei înșiși produse
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_educatie_articol_prel_gigi_stanciu_1387649185.html [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
fapt... cam orice discuție am putea avea despre educație, până la urmă totul depinde în mod direct de calitatea profesorilor și de motivația acestora. Iar calitatea nu se referă atât de mult la cantitatea informațiilor deținute ci mai ales la calitățile pedagogice pentru că un profesor adaptat secolului XXI este mai mult un mentor și un îndrumător și mai puțin un „predicator”. 40 de citate despre educație Platon definea educația ca fiind „artă de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_educatie_articol_prel_gigi_stanciu_1387649185.html [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
de bucovinean, prin părinți, și lugojan prin naștere a lui Alex Ștefănescu. Despre acest critic literar am mai scris, ocazional, nu laudativ, și datorită faptului că nu am înțeles culoarea pelerinei “cu țepi “ sub care se ascunde înțelepciunea și darul pedagogic al criticului, o fac acum în preajma zilei sale de naștere, 6 noiembrie, când împlinește 67 ani și în amintirea cunoștiinței noastre dintr-o iarnă bogată în zăpadă, petrecută la Sinaia lângă regretatul Laurențiu Ulici, și alți amici. De data aceasta
IDEI LITERARE ŞI STIL ÎN OPERA CRITICĂ A LUI ALEX ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1419094457.html [Corola-blog/BlogPost/377861_a_379190]
-
Rosetti era fiica postelnicului Iordache Rosetti și a Catincăi, născută Sturdza. Copilăria și-o petrece la moșia părinților de la Solești, în ținutul Vasluiului, alături de cei trei frați: Constantin, Theodor și Dumitru. Primește de mică o educație aleasă, după severele principii pedagogice ale vremii, sub supravegherea directă a mamei. A învățat limba germană și franceză, pe care o folosea cu deosebită eleganță. De la vârsta de șapte ani își continuă studiile particulare, cu guvernante și profesori străini, la moșia de la Șcheia a unchiului
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elena_cuza.html [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
componistic și structural, volumul de față (primul) cuprinde mai multe secvențe ce merg de la o integrare a problematicii în orizontul valorilor umane și al veșniciei, al semnificării ei din perspective polivalente și multi sau interdisciplinare, precum cele teologice, psihologice, sociologice, pedagogice, biologice, medicale până la o integrare de înaltă ținută, sub o marcă spiritual - duhovnicească, în care se vor regăsi probleme deosebit de serioase și de stringente. Astfel, nu vor fi ocolite chestiuni precum mecanismele și factorii întemeierii unei familii, iubirea între sexe
PR. PROF. DR. IOAN C. TEŞU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dublu_semnal_editorial_si_publicistic_pr_prof_dr_ioan_c_tesu_.html [Corola-blog/BlogPost/341414_a_342743]
-
păcătos socotit pierdut este de mare folos și trebuie să constituie un prilej de mare bucurie. Pilda/parabola fiului rătăcitor/risipitor exprimă ideea că pocăința nu este niciodată prea târzie, cu condiția ca aceasta să fie sinceră și deplină. Valoarea pedagogică a acestei pilde rezidă în asumarea inteligentă și matură a rătăcirii, a pierderii, pentru moment, a reperelor. Creștinismul vine cu o perspectivă aparte asupra păcătuirii. Păcatul, în măsura în care este pasager, poate deveni sursă și reazem întru perfecționare, prilej de reorientare și
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423141408.html [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
Universitate, care a rămas în Rucăr doar până în 1956. Se mai prezintă pentru anul școlar 1951-1952 Marinescu Ion, profesor de limba și literatura română, tot absolvent al Universității. În 1954 a fost numit ca profesor de biologie, absolvent al Institutului Pedagogic de doi ani, Botorog Ion ( rucărean) care va rămâne până în 1961. În 1956-1957, școala primește o absolventă a Universității-Facultatea de geografie, Ștefănescu Georgeta, care se transferă însă după un an, iar în 1957 pe Botorog Elena, cu specialitatea limba și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xviii_.html [Corola-blog/BlogPost/356800_a_358129]
-
o muncă ce o făceam din pasiune în folosul promovării culturii, de modelare a talentelor, de a face cunoscute cărțile noi apărute, fără să aștept răsplata cuiva. În 1963 la Baia Mare, pe când eram student la facultatea de filologie din cadrul Institutului Pedagogic de 3 ani, am înființat cenaclul literar „Nord”, la ședințele căruia au participat, printre alții, Vasile Radu Ghenceanu, Ion Ghiur Pauleana, etc. Ședințele le țineam în mica sală de lectură a Bibliotecii Județene din Centrul Vechi al Băii Mari. În timpul
VOLUNTARIATUL ÎN SPRIJINUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Voluntariatul_in_sprijinul_culturii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/349149_a_350478]
-
face haz de prea multele necazuri că prea ne e plină de humor țara asta tristă! Paula ROMANESCU februarie 2012 ------------------------------------------------ ROMANESCU Paula, născută la 20 octombrie 1942 în comuna Țuțulești, județul Argeș. Membră a Uniunii Scriitorilor din România. Studii: Institutul Pedagogic, Facultatea de filologie, secția limba franceză/rusă (1960-1963), Universitatea București, Facultatea de Limbi romanice și clasice (1963-1967). Volume publicate: poezii, traduceri în franceză, traduceri teatru - muzică. Colaborari în presă, radio și TV. Referință Bibliografică: Paula ROMANESCU - ANUL CARAGIALE - NE ESTE
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Paula_romanescu_anul_caragiale_ne_es_paula_romanescu_1330935173.html [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
în casa bunicilor, la Orăștie. După absolvirea cursurilor preuniversitare în orașul Lugoj, Mărgan este admisă în 1980 (în urma unui examen foarte dificil), la Facultatea de Filologie de la Universitatea din Timișoara. Își ia licența patru ani mai târziu și îmbrățișează cariera pedagogică. În paralel cu activitatea în învățământ, Carmen Mărgan demarează în 2004 și munca de cercetare în domeniul didacticii limbii franceze. Elaborează studii ce apar în diverse publicații din țară și străinătate și participă la simpozioane naționale și internaționale. Carmen Mărgan
DESPRE TEATRUL SOCIAL INTERACTIV PENTRU ELEVI SI CADRE DIDACTICE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_teatrul_social_interactiv_pentru_elevi_si_cadre_didactice.html [Corola-blog/BlogPost/344276_a_345605]
-
formare pe teme de limbaj cinematografic pentru profesori, proiecții de film de artă la cinema pe tot parcursul anului școlar, discuții cu cineaști invitați și ateliere practice legate de profesiile din domeniul cinematografiei, În plus, profesorii au la dispoziție materiale pedagogice dedicate fiecăruia dintre filmele studiate. Misiunea programului estea aceea de a promova filmele de autor și cinematografia ca artă în rândul elevilor de liceu și de a le oferi acestora instrumente de bază pentru interpretarea limbajului specific cinematografiei (atât din
Au început înscrierile pentru profesori la Éducation à l’image 2016-2017 by http://www.zilesinopti.ro/articole/13478/au-inceput-inscrierile-pentru-profesori-la-education-a-limage-2016-2017 [Corola-blog/BlogPost/100316_a_101608]
-
înseamnă mare lucru pentru mine: sunt tot Maira, cu sau fără el. Dar am muncit mult ca să-l obțin și sper că am devenit un om mai capabil, mai bun, cu mai multă frumusețe și sensibilitate interioară din cauza călătoriei acesteia pedagogice. O calitate și, totodată, un dezavantaj al unei vieți în muzică este faptul că muzica trebuie să reflecte viața, în toate detaliile ei. Sunt perfecționistă, dar ca și în viață, nu există perfecțiune în muzică. Aceasta înseamnă că orizonturile sunt
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/dacina_dan_1470232458.html [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
găsit un anumit potențial muzical, pentru că m-a ajutat să fac progrese care acum, după ani de zile de meserie, mi se par surprinzător de rapide. Dar dânsa și acum are asemenea rezultate, aproape cu fiecare elev al ei. Priceperea pedagogică a acestei profesoare este fantastică. D-na Ona mi-a amintit un episod din clasa I sau a II-a când mă pregătise pentru un concurs important. Însă mama îi spusese să nu mă preseze prea tare și să mă
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/dacina_dan_1470232458.html [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
cel mai bine de compozitorul Carl Nielsen: „Muzica este viață și, asemenea vieții, imposibil de înăbușit.” Dacina DAN: Se spune că, învățând pe alții, te perfecționezi pe tine insăți. Mama ta este o distinsă profesoară de chimie, cu un har pedagogic deosebit. În ce măsură te-a influențat acest lucru în alegerea unei cariere didactice? Ce satisfacții ți-a adus faptul că ești „modelator “ de talente? Maira LILIESTEDT: Țin minte cât de respectată era mama ca profesoară. Am multe amintiri din vremea când
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/dacina_dan_1470232458.html [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
autoare de cărți cu poezii și proza, autoare de peste 250 articole/articole științifice în domeniul economiei, învățământului, sociologiei, filozofiei, literaturii. Realizează dialoguri, comentarii, interviuri, cronici de analiză literară, etc. Este prezentă în mai multe antologii literare (poezie, proza), în antologii pedagogice (Pedagogi Români Notorii din Basarabia Interbelică și Postbelică); în enciclopedii (Localitățile Republicii Moldova). Participa continuu la conferințe științifice naționale și internaționale. Este prezentă cu eseuri în cadrul emisiunii “Editorialele Istoriei”, producător Radio Vocea Basarabiei, Chișinău. Colaborează activ la reviste/ziare din Republică
EDIȚIE SPECIALĂ A REVISTEI ALBANEZUL DEDICATĂ SCRIITOAREI GALINA MARTEA de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1497134223.html [Corola-blog/BlogPost/343137_a_344466]