776 matches
-
mei. Mă întorsesem în timp, văzusem locuri pe care poate ar fi trebuit să le mai văd și altă dată, fotografiasem casa în care stătuseră ai mei (și eu evident, dar prea mic pentru a mai ști asta), eram mulțumit. Pedalasem vreo 40 de kilometri, începuse să se instaleze căldura ultimei zile caniculare din an, de aceea o coca-cola rece la Casa Brașoveană mi-a prins tare bine la grădina de vară, pe care n-o zărisem niciodată din mersul mașinii
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cărți de la mama. Poezia era așa: "pune cursele de șoareci / ne jucăm de-a eu și tu / tu intrai în catedrala / eu eram Marguerite d'Anjou / îmi dădeai o bicicletă / eu vedeam că n-are arc / și-o puneam să pedaleze / pe vitează Ioana d'Arc / e vreun cocoșat pe-aproape / clopotele-s toate-n port / ies în șiruri împăiate / păsări negre la raport / să nu-ncerci să smulgi vreo pană / că să-mi scrii un madrigal / că te-nchide-ntr-o icoană / cuviosul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Paris e exemplară nu doar pentru limbajul, ci și pentru gîndirea de lemn: NU E MOMENTUL". Totul rămînînd în sarcina viitorimii, dar selectiv. E momentul să-l analizăm pe Mircea Eliade și a-i pune în chestiune întreaga-i operă, pedalînd pe cele cîteva articole cu nuanță legionară, dar nu este încă momentul să-i punem în chestiune pe cei care făceau cu mult zel propagandă regimului comunist, timp în care închisorile gemeau de oameni nevinovați, iar cultura națională era decapitată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
luni ai aruncat-o, râde Cristi. — Ăla era un vis mai mic, trebuia să-mi iau bicicletă ! Doar că mi-am luat-o prea târziu, nu mai aveam chef de ea. Însă nu puteam să trec prin viață fără să pedalez de câteva ori... — Doamne, Ionele, cum crezi tu că le poți face pe toate ! Apăi le fac pe rând, amice, nu pe toate- odată, râde Ionel. — Mașinăria asta este una a morții, gândește-te numai la ce a pățit văru-tău
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
remarcă faptul că anul acesta se vedeau mai multe felinare și bostanii sculptați arătau mult mai blânzi ca altădată (trebuia să fie o sărbătoare mai optimistă de Halloween). Am încercat să ascult cu atenție zgomotul făcut de un zombi care pedala pe o bicicletă trecând pe lângă mine și aruncându-mi o privire ucigătoare. Jayne avea un aparat de fotografiat digital pe care uneori îl folosea, dar de cele mai multe ori nu. Ne-am întâlnit cu Mark și Sheila Huntington, un duo atractiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Sf. Marii, în turnul căreia cântă din ceas în ceas cele 31 de clopote, arii melancolice, e o liniște, o pace ș-o tihnă surprinzătoare. Copiii se joacă ca pe o toloacă de sat, un bărbat își învață nevasta să pedaleze la o bicicletă, ca să economisească banii de tramvai și metropolitan, pecând aproape, în străzile moderne, huruie zgomotul vieții și sforăie neîntrerupt automobile, autobuze, tramvaie, iar sub fața pământului, în subterane, cu vuiet de tunet și furtună trec metropolitanele electrice. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Trec pe drum câțiva tovarăși care se întorc la Roma. La ciochinarul unuia tânăr văd o colecție de asemenea piccolette. Mișa L. dus după telefon, a fost în primejdie de moarte. S-a suit pe bicicletă fără să știe a pedala și a fost lovit de roata de dinapoi a unui camion. Își aduce aminte că a îndrăznit să mâie caii peste un pod al Nistrului ca să scape de amenințarea de a fi ucis a naziștilor. [NOTE LA Nada Florilor]** 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de evident lihniți de foame, dar a tăcut din gură și ne-a lăsat să mîncăm după voia inimii noastre idealiste. Am ajuns În asemenea hal Încît trebuia să pășim cu grijă, ca să nu ne călcăm pe burți. Am reparat pedala și alte cîteva probleme minore și am pornit din nou spre San Martín de los Andes, unde am ajuns exact Înainte de căderea serii. SAN MARTÍN DE LOS ANDES San Martín de los Andes Drumul șerpuiește printre poalele unor dealuri joase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
lumii. Nu-i plăcea să se trezească la realitate. Eu l-am moștenit pe bunicul Gheorghe din acest punct de vedere. 09 iulie 1998 Fericire simplă: un pahar în plus de Bordeaux blanc, cumpărat în Franța după o oră de pedalat pe bicicletă, un disc bun cu Patricia Kaas, un articol bine scris, din acelea care te pun pe gânduri, citit în Le Monde. Tot atâtea pericole din viața unui om singur. Cioran propunea ca remediu la această stare de "disperare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
plicuri recomandate pentru Canada. Este mult mai ieftin să le expediez cu Poșta Franceză. Depășesc un șir lung de mașini, oameni care se întorc, marcați de disciplina pe care ți-o dă plictisul și rutina, de la boulot. Eu, pe bicicletă, pedalând cu spor și voioșie. Cald, figuri descompuse. Brusc, îmi dau seama cât sunt de liber, dar și cât sunt de marginal. Plus o întrebare banală, dar inevitabilă: orice formă de libertate liber asumată se plătește cu excluderea din corpul social
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din Geneva. Cartier bogat, așezat, burghez din casă-n casă, din familie în familie, din moștenire în moștenire. Inundat de verdeață, cu vedere spre lacul Léman, spații largi, aerisite. Un miracol, dacă ținem seama de criza de locuințe de la Geneva. Pedalând temeinic pentru a urca pante destul de abrupte, mă gândesc că acest cartier va fi ultima "redută" în care se vor refugia veritabilii genevezi în fața invaziei străinilor ca mine și ca alții. Acum pare o glumă, dar e o realitate plauzibilă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ți-ar fi făcut un bine ipotetic. Apoi acele pastile se refereau la tratarea celulei nervoase ceea ce n-avea nici o tangență cu afecțiunile la nivel digestiv (stomac, ficat, bilă) pe care le aveam în fapt. Tot timpul ,,specialistul Alexinschi” a pedalat pe diagnosticul de ,,demență” și poate întro zi va trebui să răspundă cum se manifestă concret această boală. Și mai ales să răspundă clar și la obiect cum s-au manifestat simptomele acestei boli în cazul meu ?! - Mai există și
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
și potecile de pădure bombate Îl duceau pe nerăbdătorul Max spre Îndepărtatul loc de rendez-vous, o cabană de vânătoare - În magnifica tradiție a adulterelor elegante. Cețurile reci ale zorilor și patru câini rasa marele danez, cu memorie scurtă, Îl vedeau pedalând Înapoi și la 8 dimineața Începea pentru el o nouă zi. Mă Întreb dacă Max n-a simțit o oarecare ușurare când, În toamna aceluiași an (1909), a părăsit scena aventurilor lui nocturne pentru a ne Însoți În a doua
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
torpedoul“ roșu al familiei, cotind brusc spre pod. În serile ploioase Întunecate, Încărcam felinarul bicicletei cu bucăți magice de carbură de calciu, le aprindeam cu chibritul, ferindu-mă de rafalele de vânt, și după ce Închideam astfel În sticlă flacăra albă, pedalam cu prudență În Întuneric. Cercul de lumină răspândit de felinar scotea la iveală porțiunea netedă a drumului dintre rețeaua lui centrală de băltoace și lungile porțiuni de iarbă de pe margine. Clătinându-se ca o stafie, raza aceea palidă mătura la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
luna camuflată și râul acoperit de ceață, Îi sărutam pleoapele umede și calde, fața răcorită de ploaie și apoi imediat mă Întorceam ca să-mi mai iau o dată rămas bun de la ea - apoi lungul urcuș Împleticit, În Întuneric, când picioarele mele pedalau Încet și cu trudă, Încercând să presez bezna monstruos de rezistentă și de mobilă care refuza să fie supusă de picioarele mele. Îmi amintesc totuși cu o claritate sfâșietoare o anumită seară din vara anului 1917 când, după o iarnă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ajută s-o regăsească până și-n absență: „Absența ei se umple cu prea plinul celei mai vii și mai autentice prezențe” (169). Cele mai anodine întâmplări pot să împrospăteze un sentiment oricum de mare intensitate: „Doina apare pe bicicletă, pedalând lent, iese zâmbitoare din tunel, făcându-mi un semn cu mâna... Doamne, ce fericire!” (96). De fapt, episodul ar fi banal numai pentru cine n-ar ști s-o vadă pe tânăra femeie „învăluită parcă toată într-un nor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Stau în curte, cu coatele rezemate de gardul din față și nu-mi dezlipesc ochii de la locul cu pricina. Nerăbdarea mea crește, crește până când... ca atrasă de ea, învăluită parcă toată într-un nor de lumină, Doina apare pe bicicletă, pedalând lent, iese zâmbitoare din „tunel”, făcându-mi un semn cu mâna... Doamne, ce fericire! * Pe Florilor, seara, cu toții la televizor. Urmărim un film. Camera luminată numai de pâlpâirile ecranului, pe care secvențele se succed, la intervale neregulate. De câteva zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu te-aștepți la prea mult, am vândut bicicleta unui învățător din Țigănești. Mi-a dat a zecea parte din preț ca arvună și arvunită a rămas pe vecie. Câte odată îl visez, că se mai întâmplă și așa ceva, cum pedalează pe bicicleta mea printre nori. Bicicleta strălucește de mama focului, magazia de vise conservând ca nimeni altcineva închipuirea. Dar dacă chiar zboară ?! Ne-am urcat în tren cu banii cusuți în căptușala hainelor. De la Galați iată-ne coborînd de pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
însă singura care am mai rămas pe drum. Poate pentru că la mine roata din față e nițel în „opt” și n-am nici șa. A uitat băiețașul să mi-o deseneze. Dar nu-i nimic... Noi, foile de hârtie, putem pedala și așa. Priviți, am încălecat pe-o roată și v-am spus povestea toată... ̋ (Mircea Sântimbreanu, Recreația mare ) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1.Scrie câte un cuvânt cu înțeles asemănător (sinonim) pentru termenii: să dezleg
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
de dependență creatoare. Fiind o existență aparte printre cei „fără gloria greierului în fața furnicii”, poetul găsește satisfacții simbolice dincolo de pragmatismul relațiilor sociale, unde opulența face bună pereche cu obtuzitatea sau cu impostura. Și culegerea de piese de teatru Cațavencii (2001) pedalează pe o tematică sinonimă. Orașul, teritoriu al dezesențializării umane, amenință ființa cu pierderea identității. O suită de vizite la New York îi permite autorului să se definească în funcție de sorgintea sa (Un poet la New York, 2002). Interesat de apusul modernității și de
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
din roman, psihanalistului maghiar născut la Miskolc În 1873), el Îi face cunoștință cu un cuplu asemănător: ea foarte bătrînă (82 de ani, văduvă de patru ori), el foarte tînăr. Prezența celui de-al doilea cuplu Îi permite scriitoarei să pedaleze pe iluziile pierdute ale unei vieți de femeie. Nelly, de-acum colega de suferință a naratoarei, fusese frumoasă, iubită, dar favorurile vieții o fragilizaseră prea mult și-i ascunseseră ridicolul de care orice trup omenesc (femeiesc cu precădere) se acoperă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
reprodusă până la manierism: este o scriitoare clasicistă care a nimerit În plină globalizare, o Madame de Lafayette exilată la Dacca și New-York, cineva pentru care forma este cea căre dă identitate conținutului. Deși Îi era la Îndemână, Amélie Nothomb nu pedalează pe realismul literaturii ei mai mult decît strict necesarul pentru caracterizarea personajelor. Fiecare paragraf se termină cu o remarcă paradoxală, fiecare descriere este o litotă, ceva la Întretăierea dintre Înțelepciune și pasiune străbate o scriitură a cărei trăsătură evidentă este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
moderat cum se manifestă el, mascat de imageria loufoque - dar mai ales inadecvarea registrelor de limbaj la condiția socială a personajelor. Puteți aprecia ușor dacă povestea spusă lui Fio de bunica ei - jitană, repet - are parte de un limbaj credibil : « pedalam cu toată viteza, trasînd o cărare prin verdele cîmpului, culcînd ierburile sub roți. » Uite-așa vorbește o declasată social, locuitoare de rulotă, ca un personaj de telenovelă proastă. Martin Page s-a aventurat pe un teritoriu greu, unul În care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cu pelican, Editura Tineretului, București, 1963. Copertă și ilustrații de Ștefan Nastac Preludiu și fugă pentru antiglobalizare și interculturalitate Manu Babescu La taclale cu punkerii germani în gara din Bremen, probleme cu poliția, amendă pentru înșelăciune studențească, febră musculară de la pedalat prin Oldenburg, la taclale cu participanții la protestul de la Hiligendamm împotriva globalizării și a Summitului G8, la chef cu studențimea exchange-internațională, la frecat menta în cafeneaua universitară, la făcut autostopul pe Internet și la plimbat cu clovni prin Köln. Salutări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
să-i facă lui Robert o bucurie. I-o face, în acompaniament de chitară. rockin’ by myself Dumitru UNGUREANU Lita Când am văzut-o întâia dată pe Lita, a fost un șoc. Nu doar pentru că mergea pe bicicletă; femei care pedalau fudule mai știam. Nici pentru că era blondă, cu părul ca petalele de floarea soarelui, cu ochii de culoarea murei coapte și pielea rumenită ca pâinea scoasă de pe vatră. A fost un șoc pentru că am întâlnit-o în poarta casei părintești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]