1,494 matches
-
orientarea diferită a versanților față de razele solare,neomogenitatea învelișului de soluri, structura destul de uniformă a covorului vegetal, ca și suprafața activă a iazurilor. Astfel, în spațiul comunei Șipote variația suprafeței active apare mai atenuată,având în vedere că învelișul pedologic este alcătuit, în cea mai mare parte, din soluri cernoziomice, iar partea cea mai însemnată este ocupată de culturi agricole (5379 ha),pășuni și fânețe (2034 ha), în timp ce vegetația arborescentă ocupă doar 30 ha din suprafața comunei. Temperatura aerului În
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lungul pâraielor se întâlnesc unii batracieni, cum sunt :broasca de lac (Rana eoculenta),buhaiul de baltă(Bombinabombina) ș.a. Fauna piscicolă prezentă în iazuri e reprezentată de : crap(Cyprinus carpie), caras argintiu (Carrasus auratus gibelio),roșioară, lin, porcușor. II.6 Potențialul pedologic Învelișul pedologic reprezintă o sinteză a tuturor factorilor despre care am vorbit și, în același timp, ne oferă o imagine mai veridică asupra fondului funciar de care dispune comuna Șipote. De asemenea , cunoștințele din acest domeniu permit analizarea posibilităților ameliorative
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se întâlnesc unii batracieni, cum sunt :broasca de lac (Rana eoculenta),buhaiul de baltă(Bombinabombina) ș.a. Fauna piscicolă prezentă în iazuri e reprezentată de : crap(Cyprinus carpie), caras argintiu (Carrasus auratus gibelio),roșioară, lin, porcușor. II.6 Potențialul pedologic Învelișul pedologic reprezintă o sinteză a tuturor factorilor despre care am vorbit și, în același timp, ne oferă o imagine mai veridică asupra fondului funciar de care dispune comuna Șipote. De asemenea , cunoștințele din acest domeniu permit analizarea posibilităților ameliorative cele mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
formelor de relief, au permis evoluția normală a solului. Acolo unde condițiile locale de relief (accidentat), pânzele de apă (aproape de suprafață),compoziția rocii (marne gipso -clorurate), ca și vârsta elativă a formelor de relief au schimbat sau încetinit mersul proceselor pedologice, s-au format soluri intrazonale și azonale. Între solurile zonale se deosebesc: 1) - Cernoziomuri cambice răspândite pe interfluvii, cu pante slab înclinate, pe substrate de solificare a căror textură a permis un drenaj normal al solului. Se deosebesc următoarele subtipuri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
tot o pondere mică (de cca. 1,2%, respectiv, de cca.2%), în schimb, suprafața arabilă e mai mare cu 19,25 % față de nivelul județean (46,49%). Așadar, livezile dețin cele mai mici ponderi din suprafața agricolă, deoarece condițiile climatice, pedologice și hidrice sunt mai puțin favorabile dezvoltării pomiculturii. Totuși, cele câteva zeci de hectare de livadă denotă existența unei anumite tradiții în pomicultură, prin cultivarea unor soiuri adaptate condițiilor de aici: pruni, cireși, vișini, meri, nuci. Destinația principală a terenurilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
medie în 2001 a fost de cca. 6000 kg/ha, apropiată de a județului Iași (6600 kg/ha ) și mai mare decât cea pe țară (cca. 4400 kg/ha). Ca și în cazul sectorului viticol, producțiile influențate de factorii climatici, pedologici și hidrici, în sectorul pomicol, în anii buni pot fi la nivelul potențialului productiv al zonei și al materialului biologic plantat. Soiurile adaptate condițiilor de aici sunt reprezentate de meri, pruni, cireși, vișini, peri, caiși, zarzări și nuci. Analizând tabelul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
subansambluri conceptuale: 1) concepte fundamentale care definesc "materia" formată din grupe de roci și minerale cu relevanță în pedogeneză: apă, bazalt, carbon, dolomit, feldspat, humus, latosol, mică, nisip, pedolit, regosol etc. teoremele, modele conceptuale etc; 2) concepte care cuprind noțiuni pedologice de bază: biologia solului, cartarea solurilor, ecopedologie, chimia solului, fizica solului, geografia solurilor, microbiologia solului, paleopedologie, pedosferă etc; 3) concepte care indică procese: alterare biologică, arie superficială specifică, cloritizare, dezagregare, diageneză, hidratare, hidroliză, regolit, scoarță de alterare etc; 4) concepte
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prezentate la Universitatea din Jena, titlul de Paidologie. Entwarf zu einer Wissenschaft des Kindes (Paidologie. Schiță pentru o știință a copilului). În această lucrare, O. Chrisman cercetează următoarele teme: I. Copilul în istorie; II. Copilul de azi; III. Un curs pedologic de laborator. 1. Cîteva indicații practice. 2. Aparatele. 3. Măsurări. 4. Observații. 5. Experiențe: a. forța corpului, b. capacitatea vitală, c. auzul, d. văzul (7, p. 67, nota 1). Chiar dacă această lucrare era, după cum spune Emile Planchard, "mai mult un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
influențat de Foerster, rămînînd însă un teoretician al educației individualiste (cf. 2). 4 "EDUCAȚIA NOUĂ" O "REVOLUȚIE COPERNICIANĂ" ÎN PEDAGOGIE " Școlile noi", mișcarea pentru activitatea extrașcolară, ca și aceea privind educația estetică, interesul deosebit manifestat pentru cunoașterea copilului prin cercetările pedologice și de pedagogie experimentală, precum și interesul pentru viața copilului, interes exprimat cu atîta căldură de Ellen Key, au condus către o nouă concepție asupra educației, fundamental diferită de aceea promovată în secolul al XIX-lea. Se aprecia că, dacă aceasta
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
după norme dinainte stabilite; cine experimentează pentru a găsi astfel de norme nu face educație. În consecință, pedologia, care are un scop teoretic, revenindu-i sarcina cunoașterii copilului, poate fi experimentală; pedagogia, avînd un scop practic, aplică doar rezultatele cercetării pedologice (36). Față de această poziție ia atitudine IZABELA SADOVEANU: pedagogia experimentală analizează activitatea elevului și a dascălului spre a dovedi, pe cale experimentală, dacă procedeele educative corespund scopului educației; "rolul pedagogiei experimentale față de practica pedagogică este acela al unui criteriu științific, al
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
general, nu-i puteau fi suficiente pentru rezolvarea problemelor specifice cu care se confrunta; nici literatura pedagogică națională și universală nu-i putea fi de mare folos. În general, aprecia tînărul director, aceasta din urmă promova teorii individualiste, de inspirație pedologică, punînd pe prim plan tendințele interne ale copilului. Potrivit unor astfel de concepții, adoptate și de unii funcționari ai Comisariatului pentru învățămînt, delincvența copiilor ce i se dăduseră spre educare ar fi avut o cauză nativă, iar "reeducarea" lor integrală
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu neputință. Poate tocmai condițiile proprii unei colonii de delincvenți minori l-au ajutat pe Makarenko să vadă inconsistența acestor teze: originea delincvenței juvenile se afla în condițiile sociale în care unii copii și tineri erau obligați să trăiască. Pesimismului pedologic i-a fost opus un robust și justificat optimism pedagogic. A. S. Makarenko opunea astfel unei logici pedologice exprimată prin ideea că educația se întemeiază aproape în exclusivitate pe studiul copilului o logică pedagogică, aceasta aducînd în sprijinul demersului său exigențele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vadă inconsistența acestor teze: originea delincvenței juvenile se afla în condițiile sociale în care unii copii și tineri erau obligați să trăiască. Pesimismului pedologic i-a fost opus un robust și justificat optimism pedagogic. A. S. Makarenko opunea astfel unei logici pedologice exprimată prin ideea că educația se întemeiază aproape în exclusivitate pe studiul copilului o logică pedagogică, aceasta aducînd în sprijinul demersului său exigențele sociale formulate lapidar în ceea ce constituia scopul educației. Astfel, dacă din logica pedologică rezulta că metodele, procedeele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
opunea astfel unei logici pedologice exprimată prin ideea că educația se întemeiază aproape în exclusivitate pe studiul copilului o logică pedagogică, aceasta aducînd în sprijinul demersului său exigențele sociale formulate lapidar în ceea ce constituia scopul educației. Astfel, dacă din logica pedologică rezulta că metodele, procedeele de educație sînt deduse din particularitățile copilului, logica pedagogică oferă în concepția lui Makarenko alt criteriu pentru selectarea metodelor scopul educației impus, la rîndul lui, de cerințele societății. Dacă logica pedologică abandonează copilul tendințelor sale interne
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educației. Astfel, dacă din logica pedologică rezulta că metodele, procedeele de educație sînt deduse din particularitățile copilului, logica pedagogică oferă în concepția lui Makarenko alt criteriu pentru selectarea metodelor scopul educației impus, la rîndul lui, de cerințele societății. Dacă logica pedologică abandonează copilul tendințelor sale interne, logica pedagogică stimulează organizarea efortului pentru atingerea scopului cu o determinare socială obiectivă (1, pp. 96-102). În coloniile pe care le-a condus Maxim Gorki (1920-1928) și Comuna "F. E. Dzerjinski" (mai tîrziu "Colonia 1
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fundamentate pe concepții social-politice totalitare: 9. Afirmarea unei teorii pedagogice întemeiate pe ideologia marxistă 10. Pedagogia fascistă și național-socialistă 1. A. S. MAKARENKO, Opere pedagogice alese, ed. a II-a, E.D.P., București, 1963; cf. și STANCIU STOIAN, Logica pedagogică și logica pedologică, Lupta lui A. S. Makarenko împotriva logicii fixiste pedologice, în "Revista de pedagogie", 1/1964. 2. A. S. MAKARENKO, Opere pedagogice alese, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1949. 3. Toate acestea au fost traduse și în limba română. 4. OCTAVI
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
teorii pedagogice întemeiate pe ideologia marxistă 10. Pedagogia fascistă și național-socialistă 1. A. S. MAKARENKO, Opere pedagogice alese, ed. a II-a, E.D.P., București, 1963; cf. și STANCIU STOIAN, Logica pedagogică și logica pedologică, Lupta lui A. S. Makarenko împotriva logicii fixiste pedologice, în "Revista de pedagogie", 1/1964. 2. A. S. MAKARENKO, Opere pedagogice alese, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1949. 3. Toate acestea au fost traduse și în limba română. 4. OCTAVI FULLAT, I. GENIS, "A. S. Makarenko", în vol. Quinze
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
doctor Gheorghe Lupașcu a fost bogată și variată, concretizată în publicarea a 147 de lucrări științifice singur și în colaborare, din care 15 în străinătate. A publicat peste 106 articole științifice în reviste de specialitate și a redactat patru hărți pedologice. Activitatea de cercetare depusă dea lungul anilor s-a derulat în special în domeniile geografiei fizice, științei solului, geomorfologiei, ecologiei etc. Împreună cu profesorul doctor Ioan Hârjoabă a editat cinci volume denumite Factori și procese pedogenetice din zona temperată (1994, 1995
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cu factorul climatic, paralelismul fito-pedoclimatic fiind evident. Dintre tipurile de soluri zonale răspândite în cadrul acestui bazin hidrografic, cernisolurile ocupă un areal foarte mare (2/3 din suprafața bazinului), iar luvisolurile ocupă zonele din sudul și vestul bazinului. Cernisolurile reprezintă fondul pedologic predominat la nivelul întregului bazin cu o notă distinctivă spre sud-estul bazinului. Se remarcă o grupare extrem de densă a cernoziomurilor tipice și cambice în partea centrală a bazinului, ceea ce impune un anumit mod de utilizare a terenurilor (predominant agricole) și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
la risc geomorfologic este una dintre cele mai pragmatice hărți, dar și mai importante pentru dinamica fenomenelor. Aparent o hartă simplă prin gradațiile calitative ale fenomenului, ea se relevă ca o hartă ce poate fi comparată cu cele geologice sau pedologice, de exemplu, atunci când sunt redate în culori. Harta generală a expunerii terenurilor la risc se bazează pe parcugerea câtorva etape: analiza potențialului morfodinamic, analiza proceselor geomorfologice și reprezentarea cartografică a acestora, regionarea morfodinamicii și factorilor de control ai acesteia și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Suprafață (mp) calculată conform de folosință pentru pentru criteriilor din cap. V parcela subparcele TOTAL: NOTĂ: Se înscriu numai suprafețele din anexă nr. 2 lit. C, coloana 5. SOCIETATEA COMERCIALĂ, COMISIA, DIRECTOR, CONTABIL ȘEF, PREȘEDINTE, SECRETAR, VIZAT OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ȘI AGROCHIMICE DIRECTOR, Anexă 4 PLANUL DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ a societății comerciale (conform cap. IV, art. 14 lit. a) Anexă 5 FOAIE DE PLAN cuprinzînd suprafață incintei existente (conform cap. IV, art. 14 lit. b) Anexă 6 MODEL 1
CRITERII Nr. 2665 DIN 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108996_a_110325]
-
două asteriscuri se vor cîți patru asteriscuri, care vor avea următorul cuprins în subsolul acestei anexe, la pagina 4: ... ****) Din care: 14,0 miliarde lei destinate aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991 și 2,0 miliarde lei pentru cartare pedologica și studii agrochimice. - Bugetul de stat pe anul 1995 - detalierea pe articole de cheltuieli - a) La pagina 4, în dreptul rîndului "Cheltuieli de capital" de sub rubrică "Agricultură, silvicultura, ape, mediu înconjurător", la coloană 5 "Program rectificat buget de stat" se vor
RECTIFICARE Nr. 40 din 29 august 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112027_a_113356]
-
construcții industriale nelegate de proiectarea tehnologică; ... c) Ministerul Agriculturii și Silviculturii - pentru lucrările privind organizarea teritoriului, dezvoltarea, organizarea, profilarea și specializarea producției agricole, construcții agrozootehnice, îmbunătățiri funciare, lucrări hidrotehnice specifice, precum și studii și lucrări de teren, topografice, geologice, hidrologice și pedologice; ... d) Ministerul Transporturilor - pentru drumuri publice și căi ferate, inclusiv lucrările de artă, clădirile, construcțiile și instalațiile aferente, precum și pentru telecomunicații feroviare; ... e) Ministerul Energiei Electrice - pentru lucrările cu caracter hidroenergetic, termoenergetic, electroenergetic și de termoficare; ... f) Ministerul Industriei Miniere și
HOTĂRÂRE nr. 547 din 4 mai 1970 privind organizarea activităţii de proiectare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152875_a_154204]
-
mod complex problemele care apar ca urmare a acțiunii retenției și să se prezinte consecințele tehnico-economice ale acestei acțiuni și anume: - influență retenției variabile la diferite debite și condiții de exploatare, asupra regimului apelor subterane de pe terenurile riverane, asupra proprietății pedologice și hidropedologice ale terenurilor și asupra producției agricole: - influență retenției variabile asupra stabilității mălurilor Dunării și ale afluenților; - influență retenției variabile asupra obiectelor pentru apărarea împotriva inundațiilor de pe Dunăre și afluenți; - influență retenției variabile asupra localităților, obiectelor industriale și altor
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151994_a_153323]
-
program. 4.2. Întreaga activitate de funcționare a sistemului de monitorizare a solului și vegetației forestiere pentru silvicultura (nivelurile I și ÎI) se va desfășura în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestiera pentru silvicultura, aprobată cu modificări prin Legea nr. 444/2002 , și ale prezentului program. Anexă ----- la program ---------- CALENDARUL ANUAL de monitorizare a vegetației forestiere la nivelul
PROGRAMUL NAŢIONAL din 22 august 2003 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152011_a_153340]