877 matches
-
a bucurat și revista “Zorile” a Liceului “Cuza Vodă” din Huși, întemeiată în 1922 de profesorul animator Petre T. Gâdei și care apare în două reprize: prima între anii 1922 1923, când în paginile ei se afirmă viitorul maestru al penelului Octav Angheluță și Constantin Crișan - viitor publicist, a doua între 1930 1932, superioară calitativ, când numele cele mai răsărite sunt Octavian Gâdei, D.Mercaș, C. Emandi, D. Alistar și Gh. Chiper, pseudonimul încă din liceu al publicistului M. Serdaru Dinograncea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din capitala Franței. Această perioadă rămâne în istorie pentru înnoirile din artele vizuale expresionismul, cubismul și începuturile suprarealismului dar Marguerite nu simțea nici o atracție pentru șevalet, în ciuda marii ei admirații pentru pictură. Mai târziu, va scrie ca și când ar picta cu penelul. Dar deocamdată și-a cumpărat zeci de piese clasice franțuzești, le-a citit și a urmărit spectacolele lor de la câteva sute de metri de apartamentul lor, și în mod ocazional pe cele de pe Malul Stâng, la teatrul Sarah-Bernhardt sau la
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
să-l fi surprins pe Hadrian atât de bine ca ea. A intrat în istorie senină, recreând admirabil personaje în timp ce rămânea departe de ele. Ca și un pictor de natură moartă, a surprins esența subiectelor printr-o singură tușă de penel. Totuși ea însăși desăvârșitul pictor de personaje, scriitorul în carne și oase totdeauna s-a ținut departe de centrul pânzei. Peter Kemp a prezentat în rezumat universul uman din scrierile sale: "Toate personajele lui Yourcenar sunt intens individuale și totuși
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
forma spiralată a unei frânghii. Nu există forțe care să modeleze și să însuflețească marmura. Operele de artă sunt create prin forțe aplicate din exterior de implicarea fizică a artistului în loviturile de daltă ale sculptorului sau în trăsăturile de penel ale pictorului. Asemenea acțiuni motorii lasă urme prin ceea ce s-ar putea numi calitățile lor grafologice. Termenul este adaptat din grafologie care arată că mișcările mâinii sunt sesizabile în urmele lăsate pe hârtie în timpul scrierii. Formele standardizate ale literelor sunt
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
spirit sau stări de spirit caracterizate prin modul în care se manifestă libertatea de mișcare a mâinii. Deloc întâmplător, în timpul Renașterii, când s-a dezvoltat o tendință de apreciere a operei de artă ca produs al creației individuale, trăsătura de penel a devenit un element legitim al formei artistice, iar urmele lăsate de degetele sculptorului erau păstrate, oarecum paradoxal, chiar și pe versiunile în bronz ale figurilor de argilă. Desenele, mai înainte simple faze pregătitoare în munca de atelier, erau colecționate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de natură. Creatorii de artă: . Ei folosesc mișcări relaxate ale brațului și încheieturii mâinii care se traduc în linii fluente sau: . Henry Bowie examinează principiul mișcării vii și demonstrează că o caracteristică distinctivă a picturii japoneze este tăria trăsăturii de penel, denumită tehnic fude no chikara sau fudeno ikioi. Bowie arată că atunci când se reprezintă un obiect care sugerează forța, adică o faleză, ciocul unei păsări sau ramurile unui copac, în momentele aplicării penelului sentimentul de forță trebuie invocat și simțit
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
a picturii japoneze este tăria trăsăturii de penel, denumită tehnic fude no chikara sau fudeno ikioi. Bowie arată că atunci când se reprezintă un obiect care sugerează forța, adică o faleză, ciocul unei păsări sau ramurile unui copac, în momentele aplicării penelului sentimentul de forță trebuie invocat și simțit prin tot trupul, brațul și mâna artistului care transmit o anume forță, și penelului, și obiectului pictat. Lipsa de viață grafologică a multor reproduceri tipărite sau a unor mulaje de ipsos se datorează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
reprezintă un obiect care sugerează forța, adică o faleză, ciocul unei păsări sau ramurile unui copac, în momentele aplicării penelului sentimentul de forță trebuie invocat și simțit prin tot trupul, brațul și mâna artistului care transmit o anume forță, și penelului, și obiectului pictat. Lipsa de viață grafologică a multor reproduceri tipărite sau a unor mulaje de ipsos se datorează parțial și faptului că trăsăturile, tușele, liniile sau muchiile din aceste reproduceri nu au fost create, ca în cazul originalelor, de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în care pictorul este atent la detalii. Și unele și altele povestesc însă, într un fel aparte, despre o anume stare de spirit a artistului, despre o anume tendință de apreciere sau refuz a unui gen pictural, despre trăsătura de penel ca element al formei artistice. Și unele și altele povestesc despre urmele lăsate de mâna pictorului și despre faze pregătitoare ale muncii de atelier. Și unele și altele sunt manifestări picturale care exprimă o stare de spirit, ca și trăsăturile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
forma spiralată a unei frânghii. Nu există forțe care să modeleze și să însuflețească marmura. Operele de artă sunt create prin forțe aplicate din exterior de implicarea fizică a artistului în loviturile de daltă ale sculptorului sau în trăsăturile de penel ale pictorului. Asemenea acțiuni motorii lasă urme prin ceea ce s-ar putea numi calitățile lor grafologice. Termenul este adaptat din grafologie care arată că mișcările mâinii sunt sesizabile în urmele lăsate pe hârtie în timpul scrierii. Formele standardizate ale literelor sunt
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
spirit sau stări de spirit caracterizate prin modul în care se manifestă libertatea de mișcare a mâinii. Deloc întâmplător, în timpul Renașterii, când s-a dezvoltat o tendință de apreciere a operei de artă ca produs al creației individuale, trăsătura de penel a devenit un element legitim al formei artistice, iar urmele lăsate de degetele sculptorului erau păstrate, oarecum paradoxal, chiar și pe versiunile în bronz ale figurilor de argilă. Desenele, mai înainte simple faze pregătitoare în munca de atelier, erau colecționate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de natură. Creatorii de artă: . Ei folosesc mișcări relaxate ale brațului și încheieturii mâinii care se traduc în linii fluente sau: . Henry Bowie examinează principiul mișcării vii și demonstrează că o caracteristică distinctivă a picturii japoneze este tăria trăsăturii de penel, denumită tehnic fude no chikara sau fudeno ikioi. Bowie arată că atunci când se reprezintă un obiect care sugerează forța, adică o faleză, ciocul unei păsări sau ramurile unui copac, în momentele aplicării penelului sentimentul de forță trebuie invocat și simțit
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
a picturii japoneze este tăria trăsăturii de penel, denumită tehnic fude no chikara sau fudeno ikioi. Bowie arată că atunci când se reprezintă un obiect care sugerează forța, adică o faleză, ciocul unei păsări sau ramurile unui copac, în momentele aplicării penelului sentimentul de forță trebuie invocat și simțit prin tot trupul, brațul și mâna artistului care transmit o anume forță, și penelului, și obiectului pictat. Lipsa de viață grafologică a multor reproduceri tipărite sau a unor mulaje de ipsos se datorează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
reprezintă un obiect care sugerează forța, adică o faleză, ciocul unei păsări sau ramurile unui copac, în momentele aplicării penelului sentimentul de forță trebuie invocat și simțit prin tot trupul, brațul și mâna artistului care transmit o anume forță, și penelului, și obiectului pictat. Lipsa de viață grafologică a multor reproduceri tipărite sau a unor mulaje de ipsos se datorează parțial și faptului că trăsăturile, tușele, liniile sau muchiile din aceste reproduceri nu au fost create, ca în cazul originalelor, de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în care pictorul este atent la detalii. Și unele și altele povestesc însă, într un fel aparte, despre o anume stare de spirit a artistului, despre o anume tendință de apreciere sau refuz a unui gen pictural, despre trăsătura de penel ca element al formei artistice. Și unele și altele povestesc despre urmele lăsate de mâna pictorului și despre faze pregătitoare ale muncii de atelier. Și unele și altele sunt manifestări picturale care exprimă o stare de spirit, ca și trăsăturile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
forma spiralată a unei frânghii. Nu există forțe care să modeleze și să însuflețească marmura. Operele de artă sunt create prin forțe aplicate din exterior de implicarea fizică a artistului în loviturile de daltă ale sculptorului sau în trăsăturile de penel ale pictorului. Asemenea acțiuni motorii lasă urme prin ceea ce s-ar putea numi calitățile lor grafologice. Termenul este adaptat din grafologie care arată că mișcările mâinii sunt sesizabile în urmele lăsate pe hârtie în timpul scrierii. Formele standardizate ale literelor sunt
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
spirit sau stări de spirit caracterizate prin modul în care se manifestă libertatea de mișcare a mâinii. Deloc întâmplător, în timpul Renașterii, când s-a dezvoltat o tendință de apreciere a operei de artă ca produs al creației individuale, trăsătura de penel a devenit un element legitim al formei artistice, iar urmele lăsate de degetele sculptorului erau păstrate, oarecum paradoxal, chiar și pe versiunile în bronz ale figurilor de argilă. Desenele, mai înainte simple faze pregătitoare în munca de atelier, erau colecționate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de natură. Creatorii de artă: . Ei folosesc mișcări relaxate ale brațului și încheieturii mâinii care se traduc în linii fluente sau: . Henry Bowie examinează principiul mișcării vii și demonstrează că o caracteristică distinctivă a picturii japoneze este tăria trăsăturii de penel, denumită tehnic fude no chikara sau fudeno ikioi. Bowie arată că atunci când se reprezintă un obiect care sugerează forța, adică o faleză, ciocul unei păsări sau ramurile unui copac, în momentele aplicării penelului sentimentul de forță trebuie invocat și simțit
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a picturii japoneze este tăria trăsăturii de penel, denumită tehnic fude no chikara sau fudeno ikioi. Bowie arată că atunci când se reprezintă un obiect care sugerează forța, adică o faleză, ciocul unei păsări sau ramurile unui copac, în momentele aplicării penelului sentimentul de forță trebuie invocat și simțit prin tot trupul, brațul și mâna artistului care transmit o anume forță, și penelului, și obiectului pictat. Lipsa de viață grafologică a multor reproduceri tipărite sau a unor mulaje de ipsos se datorează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
reprezintă un obiect care sugerează forța, adică o faleză, ciocul unei păsări sau ramurile unui copac, în momentele aplicării penelului sentimentul de forță trebuie invocat și simțit prin tot trupul, brațul și mâna artistului care transmit o anume forță, și penelului, și obiectului pictat. Lipsa de viață grafologică a multor reproduceri tipărite sau a unor mulaje de ipsos se datorează parțial și faptului că trăsăturile, tușele, liniile sau muchiile din aceste reproduceri nu au fost create, ca în cazul originalelor, de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în care pictorul este atent la detalii. Și unele și altele povestesc însă, într un fel aparte, despre o anume stare de spirit a artistului, despre o anume tendință de apreciere sau refuz a unui gen pictural, despre trăsătura de penel ca element al formei artistice. Și unele și altele povestesc despre urmele lăsate de mâna pictorului și despre faze pregătitoare ale muncii de atelier. Și unele și altele sunt manifestări picturale care exprimă o stare de spirit, ca și trăsăturile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
e nimic. Ce te-a apucat? Când săriți coarda, nu cântați voi mereu că arde, arde leanca? Fraier mai ești! E un joc. Ai înțeles? Da; am înțeles; e un joc cu focul... Dacă aș deprinde cât de cât meșteșugul penelului, ce veritabilă pictură naivă aș crea, gândi septuagenarul Bidaru, o leancă existentă numai în imaginația mea de copil ca o piramidă arzând cu flăcări zvăpăiate, cu un foc jucăuș în centrul tribului deasupra căruia incașii își frigeau copanele de bizon
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
susținătorii miraculosului de tip creștin dintre care cel mai înverșunat se pare a fi fost Desmarets de Saint Sorlin și susținătorii miraculosului păgân. În dorința de a crea o poezie nouă, subsumată spiritului creștin, o serie de autori își încearcă penelul prin scrieri ce prelucrează secvențe biblice sau elemente ale istoriei creștine Alaric sau Roma învinsă de Georges Scudéry (1654), Sfântul Pavel de Antoine Godeau (1656) sau Clovis epopee în 24 de cânturi de Desmarets de Saint Sorlin (1657). Însă, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
-a) Lorin Cantemir, Teodora-Camelia Cristofor, Istoria tehnicii. Cum s-au născut și rostogolit prin istorie roțile siameze 1 Deși are un caracter preponderent geoistoric, lucrarea conține și elemente din alte domenii. 2 Aceste minunății ale unei naturi divine au inspirat penelul iscusit al multor pictori. Călătorind prin întreaga noastră țară, vom avea impresia deloc greșită că ne plimbăm pe culoarele unui vast muzeu. 3 Mai există două cordoane de seismicitate moderată, de-a lungul marginii Carpaților Meridionali și de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
totul Într-un albastru luminos. Apoi a făcut două probe pe tava pentru cuptor pe care o folosea drept paletă, a murdărit amestecul cu un fir de galben și a lucrat fără răgaz tot restul dimineții. La sfârșit, cu mânerul penelului Între dinți, s-a tras Înapoi, ca să vadă efectul. Cerul și marea se Îmbinau acum armonios În pictura care acoperea peretele interior al turnului; și, chiar dacă Îi mai rămâneau multe de făcut, zarea anunța o linie dulce, ușor Încețoșată, care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]