833 matches
-
o casă în construcție în Corbeanca și se ocupă mult de nepoți. Când au ocazie și mai cu seamă în timpul verii vin la Costișa, care-i atrage ca un magnet, fiind locul de naștere al Oltei Maria, sora ei, este pensionară în sat, recăsătorită fără copii și-i așteaptă mereu cu mare drag. Ștefan are un frate la Hurjuieni (căruia i a donat toată gospodăria) și adesea vin și pe la el. Rădăcinile nu se uită ușor... Ei au mare afecțiune pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
concursului de ocupare a postului pe catedră, am putut să mă titularizez la o școală generală din Rădăuți. Am funcționat peste zece ani la Școala Generală Nr. 2, peste 12 ani la Școala Generală Nr. 3 și din 1979 până la pensionare 1990 am funcționat la Școala Gen. Nr. 5 "Bogdan Vodă". La această școală am reușit să amenajez o sală multifuncțională (cu sprijinul Inspectoratului Școlar, al colegilor din școală și al soțului meu), care a devenit un centru metodic județean. Datorită
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
militari. Între 1949 - 1953 activează la Direcția Canalului Dunăre - Marea Neagră din Constantă. Odată cu sistarea lucrărilor activează ca inginer radiolog în cadrul Ministerului Sănătății, contribuind la organizarea serviciilor de radiologie de pe lângă spitalele din țară. Conduce Școală de tehnicieni radiologi. Din 1957 până la pensionare lucrează în cadrul Institutului de Cercetări a Ministerului de Transporturi și Comunicații, cu aplicații în radiologie. Octavian Angheluță (3 mai 1904 1978 ), născut în orașul Brăila, unde termină școală primară (1910-1914), urmează cursul inferior al liceelor din Bacău și Român, iar
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Szó” din Târgu Mureș, apoi funcționar la Biblioteca Universitară din Cluj. A făcut parte dintre fondatorii și redactorii revistei clujene „Termés” (1942-1944). După 1944, devine muzeograf la Cluj, apoi contabil la diferite cooperative și întreprinderi de stat. Din 1957 până la pensionare (1975), funcționează în calitate de cercetător științific la Centrul de Istorie din Târgu Mureș al Academiei Române. Primele sale nuvele și poezii apar în 1932, în suplimentul literar al ziarului „Keleti Újság”. Colaborează la revistele „Pásztortűz”, „Erdélyi Helikon”, „Korunk”, „Hitel”, „Kelet Népe”. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]
-
încetat să fii acel exemplar rar, acel «cavaler fără teamă și fără de prihană». Și atunci, pentru țelul acesta, nici o suferință nu-i prea mare“. Am anticipat din nou. Să ne întoarcem la desfășurarea cronologică a faptelor. În 1950 Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, pensionară, era chiriașa statului în fosta casă a lui E. Lovinescu (moștenită de Monica Lovinescu) și „custodele“ mobilelor, covoarelor, obiectelor de artă, tablourilor și cărților care îi aparținuseră până de curând ei înseși, dar erau acum trecute pe inventarul de confiscare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
independentă a capului. Fratele d-rului La Pommeraege n-a mai putut practica medicina în Franța și a venit să se stabilească la Slatina unde a trăit, s-a căsătorit c-o româncă ș-a murit. D-na Urlățeanu (sau altfel, pensionara Casei Dotației) e o nepoată a acestui La Pommeraege, slătinean și romanizat, mâncău și bun băutor. De ce a plecat cuconu Ilie Leu în străinătate? Din două motive. Întâiul. Bărbierul lui dela bae, om bătrân încă cu mare reputație că are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a doua Mamă", iar fiica ei Mioara, soră mai mare. Lucreția, căsătorită Spătaru, locuia În partea cea mai de sus a Susenilor, ca țărancă și soție de CFR-ist. Anica, era soră sanitară În București și apoi În Ploiești. Ca pensionară s-a stabilit În comuna Teliuc Hunedoara. Emilian (Milian), În preajma căsătoriei, locuia la Bunici. Își Însușise și el meseria Bunicului și Îl urma În toate. Și Înainte de căsătorie și mai ales după căsătorie și după moartea Bunicului, a fost cel
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
greu să mă crezi dar, dacă vei încerca, te vei convinge singur. Să nu declari niciodată că un lucru este imposibil pînă cînd nu l-ai încercat personal. În acești 10 % nu trebuie incluse asigurările de viață și planurile de pensionare care au doar aceste două scopuri implicite și reprezintă necesități absolute pentru majoritatea oamenilor. Pe de altă parte, cheltuielile pe termen mediu cum ar fi vacanțele, mașinile, mobilierul trebuie acoperite din fonduri de economii separate. Îți poți crește o "găină
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
adică de jurist. După absolvirea Facultății de Drept, până în anul 1950 a fost cadru didactic la școli ieșene prestigioase - Liceul Național „Mihail Sadoveanu”, Școala Pedagogică de băieți, Școala Normală „Vasile Lupu” și Liceul Comercial de băieți. Din anul 1950 până la pensionare, în anul 1980, a fost procuror anchetator în cadrul Procuraturii din Iași, unde se evidențiază printr-un înalt profesionalism, obiectivitate și corectitudine în exercitarea profesiunii. Totodată, are în supraveghere juridică prestigioase unități industriale din zona industrială a municipiului Iași unde, prin
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
elevii audiindu-i lecțiile cu multă atenție datorită clarității în expunere și aprecierea rezultatelor la învățătură. În perioada iulie-septembrie 1943 este concentrat, fiind trimis combatant în cel de-al doilea Război Mondial, cu gradul de ofițer. Din anul 1950 până la pensionare (septembrie 1980ă a lucrat la Procuratura din Iași în calitate de procuror anchetator. În cadrul procuraturii ieșene parcurge, pe bază de concurs, toate treptele ierarhice, până la cea de adjunct de procuror general. Este apreciat și respectat, fiind evidențiat de nenumărate ori pentru înaltul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
la o serie de licee din țară (Aiud, Izmail, Chilia Nouă, Cetatea Albă și Iașiă, îndeplinind și funcții de director în 1934-1936 la Chilia Nouă, 19361938 la Cetatea Albă și de inspector școlar la Iași (1948ă. Din februarie 1946 până la pensionare în 1975, prof. Gheorghe Gheorghiev funcționează din nou la Universitatea din Iași unde îndeplinește următoarele funcții: șef de lucrări la mecanică (1946-1948ă, conferențiar onorific la matematici generale (1946-1948ă, profesor suplinitor la geometrie analitică (19471954ă, profesor titular de geometrie (19551975ă. După
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
comuniștii pentru că soțul îi murise pe frontul de Est. A făcut sacrificii imense săși țină fetele pe la școli și toate trei au ieșit profesoare. Mama mea a moștenit ea însăși sentimentul datoriei și cultul pentru meseria de dascăl. Acum e pensionară, dar încă vin la ea foști elevi să i mulțumească. Așa stând lucrurile, pentru mine învățământul e un subiect sensibil. Eu însumi am visat toată facultatea să rămân să predau, dar un concurs aranjat pentru ocuparea unui post de asistent
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ipoteze pentru cercetări viitoare. Pentru acest studiu de caz, am realizat interviuri semistructurate cu cinci persoane considerate de noi „experți comunitari” sau „observatori competenți”, cu toții fiind locuitori ai Drăgușului: Dorin Sofonea, primarul de atunci al comunei (acum viceprimar); Lavinia Rogozea, pensionară, fosta directoare a Școlii Generale Drăguș și consilier local; părintele Roșca, preotul ortodox din sat; Vasile Pop, fost inginer-șef la CAP Drăguș (acum primarul comunei); Solomon Trâmbițaș, morarul satului și „tată de vecini” în vecinătatea „Nichești”. O SUCCINTĂ PREZENTARE
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Drăgușului era de 1 170 de persoane, trăind în 325 de gospodării, cu un număr mediu de 3,32 persoane pe gospodărie. Tipul cel mai frecvent de gospodărie era cel format din două persoane (27%), cu soț pensionar și soție pensionară sau casnică. Populația ocupată reprezenta la acea dată 41,7% din totalul populației, în scădere cu nouă procente față de 1976: 54,6% din populația ocupată era reprezentată de navetiști. Conform datelor ultimului recensământ național, la 31 martie 2002, populația Drăgușului
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fiului ei adolescent. în 2005, Mircea Daneliuc iese pe ecrane cu Sistemul nervos, cu siguranță cel mai clocotitor portret al unei femei din cinematograful românesc ; femeia este Nica, jucată genial de Rodica Tapalagă, iar faptul că este vorba despre o pensionară ce vorbește singură și se îndrăgostește de TV hero-ul Mircea Radu (Paul, în film) poate părea secundar... Dar nu e așa ; este pur și simplu demonstrația cvasiclinică a terapiei intensive post-89 : Ați înnebunit poporul cu televizorul !. Un titlu provizoriu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
doleanu] (16.IV.1850, Cerneți, j. Mehedinți - 3.VI.1918, București), poet. A făcut liceul la Craiova și Facultatea de Litere la București. A funcționat ca profesor de limba română la Gimnaziul „Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște și, din 1875 până la pensionare, a fost profesor de limba și literatura română și de latină la Gimnaziul „Cantemir Vodă” din capitală. Se căsătorise cu Smaranda Andronescu (viitoarea Maica Smara); în casa lor se întâlneau, în cadrul unui salon literar, I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, B. Delavrancea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
pus la adăpost tezaurul național în anul 1941, când România a intrat în cel de-al doilea război mondial. Decedat în Timișoara. Giurcă Ilie, n. 1924, învățător la Școala primară din Cârțișoara și la cea din Berivoi-Făgăraș. Dragoman Silvia, profesoară, pensionară în Făgăraș. Stoica Livia n. 1926, absolventă a Liceului Comercial, căsătorită cu medicul chirurg Budac Tănase, decedat la Deva.Paștea Eufrosina, n. 1926, învățătoare la Orașul Victoria.Oana Livia. Învățătoare în Brașov.Oana Viorica, n.1926, învățătoare în Cârțișoara și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pe drumurile publice, fiind la volanul mașinii proprii. Șari Elena, n.1930, fiica lui Aurel și Silvia, absolvă Universitatea din Cluj, Facultatea de Istorie, profesoară de Istorie în Brașov, căsătorită Apostol. Monea Gheorghe, inginer, decedat. Solomon Maria, învățătoare la Făgăraș, pensionară. Șari Paulina, n. 1948, medic stomatolog la Brașov, căstorită cu Iova Milu, stabilită în S.U.A. din 1983. Cânduleț Silvia, n.1946, profesoară la Școala din Cârțișoara. Pensionară. Oana Ioan, fiul lui Nicodim și Victoria, maior M.F.A., absolvent al Academiei Militare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Libertatea Sibiu, căsătorită cu Liviu Mandric.Stoica Iancu, n. 1946, profesor la liceul din Făgăraș. Bucurenci Iancu, n. 1936,profesor de Matematică la Brașov, decedat. Bucurenci Nicolae, n. 1935, inginer la Rulmentul Brașov, decedat. Savu Livia, învățătoare în Orașul Victoria, pensionară. Bucurenci Gheorghe, n. 1930, fiul lui Constantin și Eufrosina, colonel M.F.A. decedat. Bucurenci Eufrosina, n.1932, ingineră la Timișoara. Bucurenci Livia, profesoară la Școala din Cârțișoara și la Ucea de Jos. Șandru Mircea Florin, n. 1949, absolvent al Universității, Facultatea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Bârlad. În rest, cum te simți cu sănătatea? Știu că soția ta a decedat Păcat, mare păcat! Era o soție ideală, foarte cum se cade. Dumnezeu so ierte! Te-ai mai recăsătorit? E cazul cred să te asociezi cu o pensionară și să construiți viața împreună. E foarte greu să stai singur. Și mai ales ca bărbat. Și noi nu ne prea simțim bine cu sănătatea, dar ce să zicem, mergem așa înainte, familia Costică Rășcanu. Șuletea, 13 iunie 1987 Mult
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în fața justiției. La timp vom da câteva fapte destul de interesante. [scandalul de la azilul elena doamna] Al doilea este un scandal izbucnit la Azilul Elena Doamna. De mult se zvonea că în acest institut se petrec fapte imorale și că atât pensionarele, cât și unele institutoare sau pedagoge se dedeau la practici contra naturii. Bineînțeles, ca întotdeauna când întunericul acopere o cestiune, publicul exagerează și clădește fantezii nesfârșite. Adevărul este că, pe atunci, Azilul Elena Doamna avea această reputațiune urâtă, așa că o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei încă ne privesc. Vom pleca și noi cândva din viață Și părinții ne vor întreba : Ce mai face casa lor cea drgă, Cine are grijă azi de ea ? Reamintindu-ne că este pensionară și are 93 de ani, la 8 iulie, în plic, ne punea și un alt set de versuri, asupra celor intitulate « Mitică » și « Limba noastră » - vestita poezie, « cu limba vechilor cazanii » - ne sensibiliza, precizându-ne nostalgic, dar cu note grave
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ați calmat. Și iar mă-ntorc la mine Și stau și mă gândesc, Oare-oi putea vreodată Să vă mulțumesc? Cu gândul la naivitatea unor copile nevinovate care își pun încrederea în cel ce nu o merită, doamna Adriana, semnând pensionară, trimitea și poezia NAIVA, spunându-ne că nu se miră, în lume sunt astăzi fel de fel de excroci sentimentali, care distrug încrederea și naivitatea copilelor pe care ea vrea să le atenționeze : Naiva De ce am fost așa naivă, De
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
prezenta Bucătăria la TVR, întâi a murit el, acum vreo 7 ani, la 57 de ani, și acum doi ani soția lui, de cancer la colon - nepoata mea, care a fost asistentă medicală la Spitalul Elias, și fata sorii mele, pensionară, care atât soțul cât și aceste două flori de nepoate, mi-au distrus sănătatea și gândurile mi-au rămas numai la ele, la ai mei, la prietenele mele Ani, Emilia, Doina și Adela, care și un cartof îl mâncam împreună
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
învins de o societate nedreaptă. Așa, sora Nica a rămas acasă. Și ce învățătoare dotată, talentată și conștiincioasă ar fi fost! S-a căsătorit cu Gheorghe Stan din Râmnicelu, a născut doi copii, a lucrat la C.A.P. și este pensionară cu 70 de lei pe lună. A fost grav bolnavă, a umblat pe la mulți doctori și și-a recăpătat sănătatea. Și-a rânduit copiii la casele lor și acum crește nepoții, care se simt mai bine la bunica decât la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]