1,178 matches
-
ne privim interlocutorul sunt atat de automate, încât se înscriu în afara sirului activităților făcute conștient. Majoritatea mișcărilor, totuși, servesc mai mult ca indicatori pe baza cărora noi emitem judecați, acordăm semnificații. În comunicarea cotidiană, datorită modului în care funcționează aparatul perceptiv, atenția noastră este concentrată asupra decodificării vorbirii, gestica trecând adesea "neobservată". D.E.Broadbent 114 a ajuns la concluzia că ceea ce primim prin intermediul canalului perceptual, sau ceea ce urmărim, depinde de un numar de trăsături ale stimulilor, în măsura în care ele se referă la
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a căror importanță a fost cu totul subestimată la începutul cercetărilor empirice asupra opiniilor. În psihologie, din motive prea complexe pentru a le expune aici, s-a considerat multă vreme că tot ceea ce ținea de domeniul psihismului și de activitatea perceptivă era strict legat de individualitate, fără nici un raport cu interacțiunile, instituțiile, regulile de drept, practicile și ritualurile. Această bipartiție le oferea psihologilor cîmpul lor (abstract) de cercetare, centrat pe o monadă (individul), fără legături interacționale cu contextul, iar sociologilor propriul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau ansamblul dinamic de factori instituționali, grupali, intergrupali, ideologici, poziționali, statutari, ierarhici, de apartenență socioprofesională sau de clasă este, pe baza unei anumite omologii structurale, articulat pe principiile generatoare de opinii care sînt RS și deci la activitățile simbolice și perceptive ale actorilor sociali. Prototip: categorizare reperată de Eleonor Rosch (1973), cu un statut intermediar între clasele supraordonate și eterogenitatea elementelor aparținînd unui ansamblu sau altul. Grupul social, puternic diversificat, al "ca-drelor" se potrivește în mod util la analiza prototipică (Boltanski
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
forme de exprimare. Pe baza experienței noastre didactice propunem abordarea interdisciplinară a tematicii anotimpurilor pe care o considerăm adecvată întrucât valorifică noțiuni din domenii variate , este atractivă antrenându-i în activități diverse, sensibilizându-i pe elevi pornind de la experiența lor perceptivă privind mediul înconjurător și ajungând la cunoașterea și valorificarea creativă a celor mai rafinate produse ale culturii : operele de artă. La clasa a IV-a, în luna martie se poate aborda tema „Primăvara” dezvăluind la fiecare obiect de învățământ noi
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
mai tîrziu. Aspectele spațiale și percepția În povestire, unde spațiul se află în legătură cu personajele care "îl populează", aspectul fundamental al spațiului este mijlocul prin care personajele își determină simțurile să interacționeze cu el. Trei simțuri sînt îndeosebi implicate în reprezentarea perceptivă a spațiului: vederea, auzul și simțul tactil. Toate trei participă la prezentarea spațiului în povestire. Formele, culorile și dimensiunile sînt percepute vizual, întotdeauna dintr-o perspectivă distinctă. Și sunetele își aduc contribuția, deși într-o mai mică măsură, la prezentarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de mediere. Rîdem pentru că ne putem identifica cu șoriceii. Văzînd ceea ce văd și ei, realizăm că o pisică în stare de meditație este o contradicție; pisicile vînează și numai înțelepții meditează. Derulînd înapoi firul evenimentelor, ajungem la următorul prin identificare perceptivă. Pisica a dat naștere evenimentului de care este responsabilă pentru că l-a văzut pe Arjuna făcînd ceva. Acest lanț al percepțiilor are și o dimensiune temporală. Înțeleptul nu vede nimic din moment ce este cufundat în meditație; pisica l-a văzut pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cădea pe spate, curba pe care ar descrie-o în cădere, ca și cum ar fi beat sau trotuarul ar fi acoperit cu gheață. Această comparație dramatizează fără remușcare ceea ce rămîne din marioneta pe care o reprezintă celălalt, lipsită de protecția rutinei perceptive și afective. Mirarea în fața privirii fotografice permite și istoricizarea actului particular de focalizare. La sfîrșitul acestui capitol, ce avertisment mai bun am putea găsi într-una dintre cele mai bogate și mai vizuale narațiuni, pentru a sublinia relevanța unei analize
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
S. L. Rubinstein, L. S. Vygotsky, A. N. Leontiev. Activitatea bine Îndeplinită este determinată de un complex de aptitudini, dintre care se evidențiază cele motorii, mentale, abilități senzoriale și comportamentale. În acest sens pe lângă componenta motivațională În activitate se desprind aptitudini perceptive asociate cu senzații și percepții; mnemonice determinând o memorare și redare a informațiilor; de raționament presupunând procesul de soluționare care apare În cursul rezolvării sarcinilor; imaginative asociate cu imaginația, inventând noi programe și exerciții; precum și motorii care determină necesitatea de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
imaginația, creativitatea, inteligența. O deosebită importanță În activitatea profesională a specialistului o are gândirea rapidă, care caracterizează capacitatea de a găsi rapid soluții optime la problemele pedagogice apărute, precum și extrapolarea (predicția) rezultatelor activității sale. Calitățile intelectuale se bazează pe calitățile perceptive și de atenționare, care reflectă proprietățile de percepție și atenție. Există noțiunea de reacție instantanee de viziune, asociată cu munca și volumul de percepție și proprietățile de atenție. Această calitate permite instructorului de fitness să se orienteze rapid În situațiile
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
constatat că învățarea motrică nu este condiționată, așa cum este cea cognitivă, de activitatea hipocampului (Melnic și colab., 1993, p. 235). În altă ordine de idei, învățarea motrică presupune trei laturi care trebuie vizate în procesul de exersare, și anume: învățarea perceptivă, învățarea decizională, învățarea efectorie (Arnold, 1985, citat de Manno, 1996, p. 160). Așadar, subiectul trebuie să devină capabil să execute cât mai corect și eficient acea mișcare, dar și să identifice rapid situația în care va utiliza mișcarea, precum și momentul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
crește repertoriul său gestual. Alimentația, igiena, îmbrăcămintea, ajutorul adus treburilor casnice, noile deprinderi de locomoție (bicicleta, rolele), contactul cu apa, diferitele obiecte utilizate la grădiniță sunt destule ocazii pentru a provoca noi experiențe motrice copilului. Adaptare controlată, vigilență și structurare perceptivă “ Mișcarea constituie una dintre bazele pe care copilul elaborează o înțelegere fundamentală a caracteristicilor spațiale și temporale ale lumii fizice” (Gerhordt, 1972). Trecerea dintr-un mediu într-altul implică o înțelegere a informațiilor senzoriale. Posibilitatea copilului de a sesiza componentele
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
importanță deosebită o are sincronizarea senzorimotorie. Spre exemplu, cântecele copilărești și adaptarea motrică pe o muzică bine ritmată, influențează mult latura emoțională, iar dacă sunt realizate în grupuri, rezultatele pozitive apar imediat. Perceperea relațiilor temporale este cel mai dificil proces perceptiv. S-a observat că la copii preșcolari are loc o reflectare greșită a relațiilor temporale. Adaptarea la timp este mai anevoiasă decât perceperea sa, însă percepția timpului se îmbunătățește mult sub influența exercițiului. Astfel, copiii pot să aprecieze cu aproximație
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
energetico-afective Trecerea de la ajustarea impulsivă la cea controlată cunoaște mai multe faze: ) pe parcursul perioadei de explorare (18 luni) copilul poate întrerupe o activitate la cererea adultului. ) pe parcursul perioadei preșcolare trebuie instalat echilibrul între fascicolul activator și cel inhibitor descendent. Structurarea perceptivă care corespunde stadiului inteligenței preoperatorii a lui Piaget, fundamentală pentru abordarea școlarizării implică faptul că la 6 ani copilul să-și poată stabiliza postura și reacțiile motrice ca să-și exercite vigilența perceptivă. Instabilitatea psihomotrică care se traduce printr-o motricitate
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
între fascicolul activator și cel inhibitor descendent. Structurarea perceptivă care corespunde stadiului inteligenței preoperatorii a lui Piaget, fundamentală pentru abordarea școlarizării implică faptul că la 6 ani copilul să-și poată stabiliza postura și reacțiile motrice ca să-și exercite vigilența perceptivă. Instabilitatea psihomotrică care se traduce printr-o motricitate necontrolată și anarhică, are drept consecință incapacitatea de a efectua efortul de concentrare necesară învățărilor școlare. Acest echilibru tonico-emoțional stăpânit în situații calme corespunzătoare învățării școlare poate apărea în jocurile care cer
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
veritabilă invarianță a personalității, care nu depinde de sentimentele de permanență ale sale, corespund interpretării între 2 componente: -una resimțită făcută de senzațiile difuzate procurate prin fluctuațiile tonice ale sistemului motor al vieții de relație și sistemul motor vizual. -alta perceptivă făcută de o dublă componentă, vizuală și kinestezică care singură merită numele de imagine. Schema corporală conștientă este schema neurologică care se integrează în aceeași cantitate de informație. La sfârșitul copilăriei echilibrul este instaurat în 2 variante afectiv și cognitiv
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
la operativitate Energia este adunată la nivelul întregului organism și se traduce printr-o tensiune mărită a structurii motrice reprezentând o veritabilă “nevoie de mișcare” nespecifică și fără alt scop decât propria sa descărcare. Acumularea de tensiune la nivelul structurii perceptive se traduce prin funcția trezirii, corespondența unei veritabile nevoi de informație nespecifică. Acest potențial energic difuz la început va deveni specific în decursul evoluției în direcții adaptative pe măsura dezvoltării neuronilor cu funcții operative. Originea energiei Originea energiei este dublă
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
nivelul de activitate al organismului. Interesul în antrenamentul de control tonic este un aspect al muncii psihomotoare. Unii autori vorbesc în acest sens de educarea tonusului mental și al concentrării. Funcția atenției care depinde de echilibrul energetic, asigură reglarea activității perceptive. Această funcție poate lua două forme : ) una specifică, vigilența difuză care poate fi observată în activitatea curentă. ) cealaltă formă este vigilența specifică sau focalizată prin care organismul alege din mediul înconjurător dotările care corespund motivațiilor sale. Putem vorbi de asemenea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și ce tipuri de decizii ar trebuie luate de elev și care de profesor în cadrul unui mediu educațional. Capitolul VII SCHEMA CORPORALĂ Evoluția adaptării motrice implică trecerea de la senzitivomotric la perceptivo-motric, deci, ea va fi cu greu asociată progresului structurii perceptive. Aceasta va presupune două surse de informare: cele referitoare la propriului corp și cele referitoare la spațiu. La vârsta preșcolară, există o evoluție corelativă a percepției spațiului și a percepției propriului corp făcută de jocul funcției de interiorizare care permit
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
întâi prin corp și deci, corpul care nu a fost aprovizionat de modele, pe care să le imite, să le transpună, să le depășească”. La începutul vieții școlare, corpul este captator de informații senzoriale, care joacă rolul central în structurarea perceptivă, condiție de dezvoltare cognitivă, în limita interrelațiilor cu verbalizarea experienței motrice. Piaget în 1960 utiliza termenul de activitate practică prima dată, în limbajul psihologic. Ea reprezintă: „Un sistem de mișcări coordonate în funcție de un rezultat sau de o intenție”. Exemplu: deplasarea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
motrică cu care subiectul este confruntat în situațiile noi. Aceste “situații problemă” implică punerea în jocul desfășurării: învățarea cognitivă, care se substituie modalităților descrise precedent. Învățarea prin “insight” marchează debutul achizițiilor noilor automatisme motorii. El este caracterizat printr-o analiză perceptivă dată de noul context. Cognitivismul nu intervine la nivelul modificărilor de procedură ele însele făcându-se la nivelul inconștient prin jocul reacțiilor în feed-back (primul și al doilea nivel ierahic). La acest stadiu al învățării, ne găsim la intersecția între
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
copilărie”. 7.1.2 .Sporturi individuale Socializarea de tip cooperatist a trecut prin propria sa autonomie motrică și propriul său control. Sporturile individuale, au un teren mai favorabil pentru evaluarea propriilor progrese. Sporturile individuale prezintă avantajul solicitării imperative a atenției perceptive centrată pe corp (funcția de interiorizare), în măsura în care copilul dorește să le amelioreze. Practicarea sporturilor colective tinde mai degrabă să deplaseze atenția pe datele exterioare în particular. Cu toate acestea acțiunea educativă pe schema corporală nu va fi efectivă ca în măsura în care
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
copilărie”. 7.1.4. Sporturi individuale Socializarea de tip cooperatist a trecut prin propria sa autonomie motrică și propriul său control. Sporturile individuale, au un teren mai favorabil pentru evaluarea propriilor progrese. Sporturile individuale prezintă avantajul solicitării imperative a atenției perceptive centrată pe corp (funcția de interiorizare), în măsura în care copilul dorește să le amelioreze. Practicarea sporturilor colective tinde mai degrabă să deplaseze atenția pe datele exterioare în particular. Cu toate acestea acțiunea educativă pe schema corporală nu va fi efectivă ca în măsura în care
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
poate fi totuși, sub anumite aspecte (nu toate) fidelă obiectului. Un manechin de ceară este Într-un anume fel, adăugînd a treia dimensiune și poate și măsura reală a persoanei, mai fidel obiectului decît o fotografie. Pentru lumea senzorială și perceptivă, infidelitatea reprezentării lumii reale ține de limitele aparatului de recepție și prelucrare a informației originare. Perceperea obiectelor ca imagini este, folosind termeni IT, formatată de aplicațiile cu care lucrează dispozitivul nostru senzorial și mental. Formatarea este Însă simultan și o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mare cantitate de material intuitiv poate împiedica abstractizarea. Percepția la început este sumară și nediferențiată din cauza experienței sale limitate și datorită faptului că al doilea sistem de semnalizare nu este suficient de dezvoltat pentru a dirija în mod eficicace activitatea perceptivă. Trecerea de la percepția neorganizată spre cea organizată, diferențiată, selectivă, orientată spre un anumit scop, nu se realizează de la sine, ci în procesul unei educații și instrucții adecvate, prin organizarea unor activități cu obiectele care să necesite analiza lor fină. Ca
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
timpul prezent față de cântă verb la timpul perfecul simplu; vesèlă substantiv și vèselă adjectiv). Exercițiile repetate și sistematice în perioada preabecedară restructurează și ridică la nivelul superior atât auzul Ărecepția fonematică), cât și aparatul verbomotor. După intrarea în școală experiența perceptivă a copilului se îmbogățește foarte mult și crește rezerva ei de reprezentări. În școală, o mulțime de obiecte și fenomene, care nu pot fi percepute direct sunt redate copilului prin desene, diapozitive, tablouri, scheme. Călăuzită de cuvântul învățătorului, percepția copilului
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]