706 matches
-
Robert Aron, a devenit unul dintre inițiatorii mișcării "Noua Ordine" pînă la moartea sa, în 1933. Cartea sa, La Révolution nécessaire, rămîne una din lucrările cheie ale personalismului. Lucien Laberthonnière, care fusese condamnat pentru modernismul său și pentru care esența personalismului consta în a considera că fiecare om este un fiu al lui Dumnezeu, voia să construiască un personalism creștin fondat pe ceea ce el numea "o metafizică a carității", ca recunoaștere a celorlalți. Nicolae Berdiaev, unul din principalii inspiratori ai personalismului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
La Révolution nécessaire, rămîne una din lucrările cheie ale personalismului. Lucien Laberthonnière, care fusese condamnat pentru modernismul său și pentru care esența personalismului consta în a considera că fiecare om este un fiu al lui Dumnezeu, voia să construiască un personalism creștin fondat pe ceea ce el numea "o metafizică a carității", ca recunoaștere a celorlalți. Nicolae Berdiaev, unul din principalii inspiratori ai personalismului, a adus influența ortodoxiei într-o gîndire în care Dumnezeu ocupa un loc central. În felul acesta se
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
personalismului consta în a considera că fiecare om este un fiu al lui Dumnezeu, voia să construiască un personalism creștin fondat pe ceea ce el numea "o metafizică a carității", ca recunoaștere a celorlalți. Nicolae Berdiaev, unul din principalii inspiratori ai personalismului, a adus influența ortodoxiei într-o gîndire în care Dumnezeu ocupa un loc central. În felul acesta se elabora un mod de a concepe omul ca persoană distinctă de individ: acest mod de gîndire îl transforma, îl făcea superior, îi
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
capitalismul care distruge omul; un internaționalism personalist care vizează bunul comun universal. Prin apariția revistei Esprit, deschisă necredincioșilor, și prin obiectivul său declarat în primul număr apărut în octombrie 1932, de "a reface Renașterea", el își definește, puțin cîte puțin, personalismul. În 1935, își grupează principalele contribuții în Révolution personnaliste et communaitaire; anul următor el a publicat eseul care definea opțiunile sale sociale, intitulat De la propriété capitaliste à la proprieté humaine. Aportul lui Maurice Blondel, care se situa în tradiția augustină
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
unui răspuns spiritual la problemele vremii, iar păstrarea independenței era pentru el o cerință esențială. În primele luni ale guvernului de la Vichy, atunci cînd Revoluția națională se inspira mai ales din Acțiunea Franceză, dar și din catolicismul social și din personalismul antiliberal, a scos revista Esprit, împotriva părerii lui Étienne Borne. Revista a fost imediat interzisă, iar Mounier arestat la începutul anului 1942, dar episodul demonstrează distanțarea față de context, chiar dacă prima reacție a lui Maritain, Borne și Michelet a fost să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
n-a putut să împiedice dezvoltarea naționalismului. Se opunea ideii de simplă libertate comercială. Făurirea Europei se justifică în ochii creștin-democraților prin idealul de comunitate solidară. Acest ideal era fondat pe noțiunea de persoană, alt element cheie al doctrinei creștin-democrate. Personalismul, adică solidaritatea și responsabilitatea, în acest caz: Europa presupune un efort de dialog, de solidaritate și de cooperare, care nu poate decît să depășească egoismele naționale și logica confruntărilor. Acest demers reprezenta o ruptură de trecutul statelor europene: dorea să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
au reflectat la formule politice pentru perioada de după război, depășind PDP-ul. În vara anului 1943, Gilbert Dru a conceput, la Lyon, programul unei vaste adunări a democraților de inspirație creștină și a acelora de apartenență laică, avînd la bază personalismul. El l-a contactat pe Bidault, în care vedea un conducător înnăscut. Acesta se afla în centrul mai multor curente: acela al tineretului studențesc din Lyon, al foștilor membri din PDP și cel din cadrul ziarului L'Aube, al tinerilor conducători
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
număr care să nu facă referire la Maritain, care nu fusese tradus în Spania (Humanisme intégral tradus în spaniolă de Mendizábal fusese editat la Santiago de Chile și introdus clandestin în Spania) sau la Mounier, al cărui "Manifest în slujba personalismului" a fost tradus în 1965, în urma conciliului. Revista lui Ruiz Giménez a făcut foarte mult pentru difuzarea în Spania a unei filosofii care se izbea de național-catolicism. Unul din colaboratorii săi, Gregorio Peces Barba, care avea să participe la redactarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Barba, care avea să participe la redactarea Constituției din 1978, a publicat, în 1972, o analiză universitară a operei lui Maritain: Persona, Sociedad, Estado. Pensamiento politico y social de Maritain. În anii 1960, și alte reviste au servit ca suport personalismului din Spania, cum ar fi revistele catalane El Ciervo sau Serra d'Oro sau la Madrid, Mundo social, Hechos y Dichos, Razôn y Fe, dar cea mai influentă revistă era Cuadernos. Foarte curînd Ruiz Giménez a strîns în jurul său un
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
407-424. 4 Luciano PAZZAGLIA, "Il dibattito sulla scuola nei lavori dell' Asemblea Costituente", in Democrazia Cristiana e Costituente, sub coordonarea lui Giuseppe ROSSINI, Roma, 1980, pp. 457-517. 5 Francesco VITO, L'economia a servizio dell'uomo, Milano, 1944, Economia e personalismo, Milano, 1949, Introduzione alle Encicliche e ai mesaggi sociali da Leone XIII a Giovanni XXIII, Milano, 1962. Jean-Dominique DURAND, "Catholicisme et économie en Italie. L'enseignement de Francesco Vito, Professeur à l'Université Catholique de Milan", in Les chrétiens et
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
et l'économie, op. cit., pp.157-178. 7 Jean-Louis LOUBET DEL BAYLE, Les Non-Conformistes des anneés '30, Paris, 1969. 8 Henri Bergson, Les deux sources de la morale et de la religion, Paris, 1932, p. 304. 9 Roberto PAPINI (coord.), L'apporto del personalismo alla costruzione dell' Europa, Milano, 1981, pp. 141-205. 10 Jean-Marie MAYEUR, Des partis catholiques, op. cit., p. 153. 11 Ibid., p. 154. 12 Étienne BORNE, "Se souvenir d' Emmanuel Mounier", in France Catholique, no. 2252, și Emmanuel Mounier ou le combat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
anului 1848 / 58 III. Generațiile Leon al XIII-lea / 64 Un cadru general în schimbare / 64 Diversitatea experințelor naționale / 72 Partea a II-a. CULTURA CREȘTIN-DEMOCRATĂ / 93 I. Credința în Dumnezeu / 95 II. Bazele doctrinale / 113 Magisteriul Bisericii catolice / 114 Personalismul / 119 Sturzo și popularismul / 128 III. Axe programatice /131 Democrația / 132 Organizarea comunitară a societății / 135 Europa / 142 Economia în slujba omului / 158 Partea a III-a. Între democrație și regimurile totalitare / 169 I. Creștin-democrații într-o Europă nouă / 171
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cu ei un triptic legănător balansând între exterior și interior. Detectivismul presupune operații secrete, enigme de descifrat; poetul le multiplică, plasându-le în labirintic și oniric. Rugăciunea detectivului Arthur (în fapt o declarație de independență) exprimă pe de o parte personalismul, pe de alta viziunea poetului despre miracolele existenței: Nimeni și nimic nu mă poate opri, la ora cinci după masă, Când lumina e albă și-n magazii toamna miroase a praf adormit În iarbă să pun un pantof cu șireturi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
se dezvolte nu după modelul orașelor, ci în funcție de nevoile și inițiativa țărănească. Școala rurală trebuia să pregătească pe fiii de săteni pentru viața de sat, dezvoltându-le „virtuțile sociale”, cultivându-le calitățile morale transmise de civilizația noastră. Personalitatea, scrie în Personalismul energetic, se dezvoltă prin muncă, prin trezirea inițiativelor elevului: „Munca leagă pe om de natură și în același timp îl înalță până la personalitate... Personalitatea se desăvârșește fiindcă și munca se desăvârșește. De aceea în fiecare personalitate există o putere creatoare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Iar educația, crede Motru, „consistă în influența pe care o exercităm asupra dezvoltării unui om (de regulă de la vârsta de copil), în scopul de a pune în valoare pentru societate dispozițiile lui sufletești” (Rădulescu-Motru, 1984, p. 646). Educația personalității („Școala personalismului energetic”) înseamnă atunci descoperirea aptitudinilor pentru muncă ale elevilor, identificarea „vocațiunii” pentru a o „provoca” și „statornici” în vederea formării personalității. Descoperirea aptitudinilor și cultivarea lor trebuie să se desfășoare însă prin lăsarea cât mai multor inițiative celui „educat”, oferindu-i
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Văideanu, G., 1987, Les contenus de l’éducation. Perspectives mondiales d’ici à l’an 2000, Paris, UNESCO. Radu, N., 1981, Dirijarea comportamentului uman, Editura Albatros, București. Rădulescu-Motru, Constantin, 1923, Curs de psihologie, Editura Cultura Națională, București. Rădulescu-Motru, Constantin, 1984, Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București. Rouma, G., 1914, Pédagogie sociologique, Paris. Sava, S., Matache, M., 2003, Portret al Educației Adulților în România, IREA, București. Schaub, Horst, Zenke, Karl G., 2001, Dicționar de pedagogie, Editura Polirom, Iași. Schifirneț, C.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de regrupare febrilă a rămășițelor propriei identități în jurul unui ultim spasm de oportunism (avantajele împăcării cu Pandele) asistăm la delirul mini-grandomaniei ("șmecheria e să fii mare atât cît să nu fii mic"), cumplită convertire a fricii de a fi în personalism procustian; criza absenței identității se agravează și culminează prin "conștiința" pierderii identității; adus în fața acestui adevăr, antieroul află că la capătul pierderii identității s-a identificat cu neantul: el este nimeni! De aici încolo autoiluzionarea cunoaște un "acces" paroxistic, ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
același distins gânditor. În timpul din urmă, mai toată Europa, îndeosebi partea centrală și de est a continentului, aceea care a cunoscut experiența unui sistem totalitar, se preocupă de rostul intelighenției, căutând să-i asigure un loc legitim în societate. Între "personalismul anarhic" flagelat de C. Rădulescu-Motru la începutul secolului și "intelocrația" pusă sub lupă în ultimii ani de H. Hamon și P. Rotman, un spectru larg se deschide înaintea analistului și el merită a fi pus în discuție publică. Nu suntem
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
artei și moralei, a esteticii și umanismului, a definirii și explicrii omului, din perspectiv socio-psihologic, politic, economic, artistic și moral-religioas, n-a fost singurul. Ca s dm doar un exemplu strlucit și de aceeași factur problematic ori tematic, vom cita Personalismul energetic și alte scrieri ale lui C. Rdulescu-Motru, Destinul omenirii și Geneza formelor culturii ale lui P.P. Negulescu, Idealul clasic al omului și alte scrieri ale lui Tudor Vianu, Kalokagathon lucrarea lui Petru Comarnescu din 1946, deci aprut aproape simultan
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Rădulescu-Motru, C., Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor, București, Editura Casa Școalelor, 1932; reeditare la Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1997. Rădulescu-Motru, Constantin, Cultura română și politicianismul, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1998. Rădulescu-Motru, Constantin, Personalimul energetic, București, 1927, f.e., reeditare Personalismul energetic și alte scrieri, studiu, antologie și note de Gh. Al. Cazan, Editura Eminescu, București, 1984. Rădulescu-Motru, Constantin, Psihologia poporului român, Editura Albatros, Buscurești, 1999. Rădulescu-Motru, Constantin, Puterea sufletească, Ediție îngrijită și revizuită de Dumitru Burghelea, Editura Moldova, 1995 Renan
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
logicii. Principiul de non-contradicție sau de consistență cognitivă (lucrări de Heider, Kelley sau Festinger) este un exemplu de procese analizate într-un astfel de cadru. Alte mecanisme au fost și ele puse în evidență, precum cel calificat de Moscovici drept personalism (Moscovici, in Doise și Palmonari, 1986, p. 49), tendința la impermeabilitate în fața informației sau pregnanța la constituirea lumilor închise, confirmînd o credință prin căutarea de indicii conforme cu ceea ce implică aceasta. Personalismul, descris de unii și ca "o eroare fundamentală
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în evidență, precum cel calificat de Moscovici drept personalism (Moscovici, in Doise și Palmonari, 1986, p. 49), tendința la impermeabilitate în fața informației sau pregnanța la constituirea lumilor închise, confirmînd o credință prin căutarea de indicii conforme cu ceea ce implică aceasta. Personalismul, descris de unii și ca "o eroare fundamentală" (Nisbett și Ross, 1980), este văzut ca o distorsiune cognitivă de către reprezentanții acestui curent. Este vorba despre tendința, foarte des verificată în cercetări, de a subestima importanța circumstanțelor și de a supraevalua
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Obiectivare, 84, 107-112, 113, 123, 147, 157, 166-181, 195, 242, 286, 287 Omologie, 69, 243, 288 Opinie,23-30, 46, 52-53, 70-72, 82, 124, 173-176, 230-233, 269, 284, 287, 288, 290 Opoziție (principiu al), 83 Ortodoxie, 55, 81, 86, 234 P Personalism, 57 Persuasiune, 46, 129-130 Polifazie cognitivă, 250-252 Polimorfia obiectului, 80 Poziție socială, statut, 18, 24, 32, 56, 68-69, 74-75, 115, 132, 237-247, 249 Practică socială, 221-228, 271 Prejudecată, 24, 37, 84-86, 90, 119-120, 122, 213-214, 253, 290 Prescripție (funcție a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
1989, pe care Frontul Salvării Naționale (FSN), condus de Iliescu și de alți neocomuniști, a reușit imediat să o controleze, ne-a condus spre ipoteza unei lovituri planificate din timp, sub control sovietic. Tocmai caracteristicile sultanatului au permis acest "furt": personalismul extrem al regimului a permis prezentarea lui Ceaușescu drept întruchiparea însăși a regimului. Eliminarea fizică a persoanei era, așadar, soluția pentru toate problemele țării. Dacă sultanul era prezentat drept singurul responsabil de situația țării, noii lideri puteau să se disocieze
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
malades et guérisseurs d'un bourg montagnard à l'hôpital, directeur d'études: Marc Augé, Paris, 7 nov. 2001. RAYNAL, Maryse, Justice traditionnelle. Justice moderne. Le devin, le juge, le sorcier, Paris, L'Harmattan, 1994. RĂDULESCU-MOTRU, Constantin, "Puterea sufletescă", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Ed. Eminescu, 1984. SEGALEN, Martine (coord.), L'autre et le semblable. Regards sur l'anthropologie des sociétés contemporaines, Paris, Presse du CNRS, 1989. SERVIER, Jean, Magia, traducere de Bogdan Geangalău, prefață de Nicu Gavriluță, Iași
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]