1,120 matches
-
de bază ai conceptului original: legătura cu anteriorul și evidențierea elementului nou Cu toate acestea, pentru a evita orice confuzie, În următoarele subcapitole În care analiza comunicării se va face, cu precădere, din perspectiva teoriei pertinenței, voi folosi același concept, pertinența. 4.2.2.2. Izvoarele teoriei pertinenței Cel puțin două sînt teoriile care au constituit pilonii pe care Dan Sperber și Deidre Wilson au construit teoria pertinenței: teoria lui Grice din domeniul pragmaticii și teoria cunoașterii a lui Jerry Fodor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
anteriorul și evidențierea elementului nou Cu toate acestea, pentru a evita orice confuzie, În următoarele subcapitole În care analiza comunicării se va face, cu precădere, din perspectiva teoriei pertinenței, voi folosi același concept, pertinența. 4.2.2.2. Izvoarele teoriei pertinenței Cel puțin două sînt teoriile care au constituit pilonii pe care Dan Sperber și Deidre Wilson au construit teoria pertinenței: teoria lui Grice din domeniul pragmaticii și teoria cunoașterii a lui Jerry Fodor. De la Grice au preluat cîteva idei de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
se va face, cu precădere, din perspectiva teoriei pertinenței, voi folosi același concept, pertinența. 4.2.2.2. Izvoarele teoriei pertinenței Cel puțin două sînt teoriile care au constituit pilonii pe care Dan Sperber și Deidre Wilson au construit teoria pertinenței: teoria lui Grice din domeniul pragmaticii și teoria cunoașterii a lui Jerry Fodor. De la Grice au preluat cîteva idei de bază: 1) interpretul trebuie să recupereze nu ceea ce spune locutorul, ci ceea ce vrea să spună, 2) comunicarea interumană este intenționată
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
preluat cîteva idei de bază: 1) interpretul trebuie să recupereze nu ceea ce spune locutorul, ci ceea ce vrea să spună, 2) comunicarea interumană este intenționată (Grice face diferența Între semnificația naturală, neintenționată și nonnaturală, intenționată); În acest sens, autorii afirmă: ”teoria pertinenței poate fi considerată ca o Încercare de detaliere a uneia din principalele idei susținute de Grice: aceea că o caracteristică esențială a comunicării umane, atît verbală cît și non verbală, este exprimarea și recunoașterea intențiilor<ref id=”124”>Wilson și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
gramatica generativă chomskiană, care introduce conceptele de competență și performanță lingvistică (competența trimite oarecum la ideea de modularitate a intelectului) și pe cele de structură de adâncime și structură de suprafață (primul ar corespunde formei logice, cu care autorii teoriei pertinenței vor opera), 2) dezbaterile privind presupozițiile, implicațiile, implicaturile, 3) aspectele legate de legile discursului, postulatele de sens și de conversație, principiile raționale care guvernează comunicarea verbală, 4) problema conectorilor pragmatici, a deicticelor, a referinței, 5) teorii din domeniul altor discipline
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a referinței, 5) teorii din domeniul altor discipline cum ar fi teoria alegerii raționale (Rational Choice Theory), dezvoltată Începînd cu deceniul al 7-lea al sec. al XX-lea, și multe altele. 4.2.2.3. Ce aduce nou teoria pertinenței Ca orice teorie nouă, teoria pertinenței ar trebui să dea seama de două lucruri: 1) de la ce baze conflictuale a plecat, și 2) ce elemente de noutate aduce. Două cauze majore i-au determinat pe Sperber și Wilson să-și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
altor discipline cum ar fi teoria alegerii raționale (Rational Choice Theory), dezvoltată Începînd cu deceniul al 7-lea al sec. al XX-lea, și multe altele. 4.2.2.3. Ce aduce nou teoria pertinenței Ca orice teorie nouă, teoria pertinenței ar trebui să dea seama de două lucruri: 1) de la ce baze conflictuale a plecat, și 2) ce elemente de noutate aduce. Două cauze majore i-au determinat pe Sperber și Wilson să-și orienteze cercetările spre o direcție diferită
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a pune la baza explicării procesului interpretativ principii, maxime, legi, postulate care, În afară de faptul că nu aveau o Întemeiere argumentată, erau prea diverse și ofereau un mecanism complicat de descifrare a sensului unui enunț. Sperber și Wilson au construit teoria pertinenței pe baza, așa cum am precizat mai sus, a doua principii fundamentale preluate de la Grice și Fodor: 1) inferența joacă un rol crucial În comunicarea verbală, 2) intelectul uman este structurat pe module, acestea avînd roluri diferite În prelucrarea enunțului. Este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a feței ș.a. pot, in egală măsură, să transmită informația de bază pe care emițătorul o pune la dispoziția receptorului și să atragă atenția acestuia asupra intenției sale de comunicare. 4.2.2.5. Principiile care stau la baza teoriei pertinenței Privit dintr-o perspectivă mai profundă, inițierea unui act de comunicare Înseamnă de fapt inițierea unui act social, a unui act de interacțiune umană. La originea unui asemenea act se află, În mod necesar, ceva o dorință, o nevoie pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
le presupune: beneficiile (În sensul cel mai larg posibil) pe care executantul le-ar putea obține În urma efectuării acțiunii și dificultatea Îndeplinirii ei. Pe un asemenea principiu general, universal, al randamentului acțiunii umane s-a construit teoria pertinentei. Notiunea de pertinență, În sensul ei tehnic, este pusă, În principal, În relație cu un stimul produs intenționt pentru un anumit interpret și se definește ca un raport dinamic Între efectele contextuale/ cognitive pe care prelucrarea acestui stimul le poate avea asupra interpretului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
produs intenționt pentru un anumit interpret și se definește ca un raport dinamic Între efectele contextuale/ cognitive pe care prelucrarea acestui stimul le poate avea asupra interpretului și efortul de prelucrare a stimulului: P = Efecte / Efort Din relație rezultă că pertinența este cu atît mai mare cu cît efectele sînt mai „mari” (mai multe și mai importante pentru interpret), În condițiile În care efortul este același, și/sau cu cît efortul este mai mic, În condițiile În care efectele sînt aceleași
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cu cît efectele sînt mai „mari” (mai multe și mai importante pentru interpret), În condițiile În care efortul este același, și/sau cu cît efortul este mai mic, În condițiile În care efectele sînt aceleași. Plecînd de la această definiție a pertinenței, de la constatarea dorinței emițătorului ca receptorul să reacționeze „pozitiv” la enunțul produs de el și de anumite tendințe generale ale sistemului cognitiv uman, Sperber și Wilson au formulat următoarele principii pe care le-au așezat la temelia producerii/interpretării unui
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ca receptorul să reacționeze „pozitiv” la enunțul produs de el și de anumite tendințe generale ale sistemului cognitiv uman, Sperber și Wilson au formulat următoarele principii pe care le-au așezat la temelia producerii/interpretării unui enunț: * Principiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței <ref id="125”>Ibid., p. 6referință </ref> * Principiul comunicativ al pertinenței: Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale <ref id=”126”>Ibid., p. 8 referință </ref
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și de anumite tendințe generale ale sistemului cognitiv uman, Sperber și Wilson au formulat următoarele principii pe care le-au așezat la temelia producerii/interpretării unui enunț: * Principiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței <ref id="125”>Ibid., p. 6referință </ref> * Principiul comunicativ al pertinenței: Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale <ref id=”126”>Ibid., p. 8 referință </ref> (originea acestui principiu pare să se afle În observația extrem de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Wilson au formulat următoarele principii pe care le-au așezat la temelia producerii/interpretării unui enunț: * Principiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței <ref id="125”>Ibid., p. 6referință </ref> * Principiul comunicativ al pertinenței: Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale <ref id=”126”>Ibid., p. 8 referință </ref> (originea acestui principiu pare să se afle În observația extrem de importantă pe care Grice o face În William James Lectures: ”actul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
la temelia producerii/interpretării unui enunț: * Principiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței <ref id="125”>Ibid., p. 6referință </ref> * Principiul comunicativ al pertinenței: Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale <ref id=”126”>Ibid., p. 8 referință </ref> (originea acestui principiu pare să se afle În observația extrem de importantă pe care Grice o face În William James Lectures: ”actul Însuși de comunicare suscită așteptări pe care ulterior le exploatează
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să se afle În observația extrem de importantă pe care Grice o face În William James Lectures: ”actul Însuși de comunicare suscită așteptări pe care ulterior le exploatează”<ref id=”127”>Apud Sperber și Wilson 1989, p.63 referință </ref> ) * Principiul pertinenței optimale: Un stimul ostensiv este optim pertinent pentru un receptor dacă și numai dacă: o este suficient de pertinent pentru a merita efortul de prelucrare a lui de către receptor o este cel mai pertinent stimul compatibil cu capacitățile și preferințele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a oricărui act de comunicare ostensiv se Întemeiază pe prezumția că, În urma finalizării lui (a procesului de interpretare), interpretul va obține / va câștiga ceva; În alți termeni, enunțul merită să fie procesat. Pentru Reboul și Moeschler, ideea exprimată de principiul pertinenței este aceea că „un act de comunicare (de exemplu, un enunț) trebuie să transmită o garanție de pertinență pentru ca astfel să putem explica de ce actul respectiv merită atenția interlocutorului și de ce produce un efect interpretativ. Interpretarea unui enunț nu va
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interpretul va obține / va câștiga ceva; În alți termeni, enunțul merită să fie procesat. Pentru Reboul și Moeschler, ideea exprimată de principiul pertinenței este aceea că „un act de comunicare (de exemplu, un enunț) trebuie să transmită o garanție de pertinență pentru ca astfel să putem explica de ce actul respectiv merită atenția interlocutorului și de ce produce un efect interpretativ. Interpretarea unui enunț nu va fi un act gratuit și se va obține , cu titlul de <<recompensă>>, beneficiul unor anumite efecte cognitive”<ref
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
interlocutorului și de ce produce un efect interpretativ. Interpretarea unui enunț nu va fi un act gratuit și se va obține , cu titlul de <<recompensă>>, beneficiul unor anumite efecte cognitive”<ref id=”129”>Moeschler și Reboul 1999, p. 83 referință </ref> . * pertinența enunțului este În funcție de capacitățile și preferințele locutorului; locutorul este responsabil, cel puțin Într-o anumită măsură, de efectele cognitive pe care enunțul le va avea asupra interlocutorului; * așteptările (destul de precise și predictibile) generate de aceste principii Îi sunt suficiente interpretului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este constituit din presupozițiile pragmatice, definite ca propoziții despre care locutorul crede că interlocutorul le crede adevărate, iar interlocutorul este determinat să creadă că locutorul le crede adevărate”<ref id=”130”>Apud Moeschler, J., op. cit., p. 6 referință </ref> . Teoria pertinenței nu susține condiționarea comunicării de existența unor asemenea cunoștințe care trebuie să fie comune (context comun) locutorului și interlocutorului; chiar dacă ar exista, acest lucru ar fi imposibil de demonstrat. Locutorul nu poate fi sigur de ceea ce știe interlocutorul și invers
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
deduce intenția sa de comunicare. Ceea ce poate Însă să facă locutorul - și o face În mod frecvent - este să Încerce manipularea interlocutorului prin setul de ipoteze pe care Îl pune la Îndemâna acestuia prin enunț. Manipularea are la bază așteptările de pertinență ale interpretului observăm că prezumția de pertinență (principiul comunicativ al pertinenței) este crucială atât pentru interpret, cât și pentru locutor. Un rol important În modul de organizare a enunțului (atât sub aspectul formei cât și al conținutului) Îl are măsura
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Însă să facă locutorul - și o face În mod frecvent - este să Încerce manipularea interlocutorului prin setul de ipoteze pe care Îl pune la Îndemâna acestuia prin enunț. Manipularea are la bază așteptările de pertinență ale interpretului observăm că prezumția de pertinență (principiul comunicativ al pertinenței) este crucială atât pentru interpret, cât și pentru locutor. Un rol important În modul de organizare a enunțului (atât sub aspectul formei cât și al conținutului) Îl are măsura În care locutorul cunoaște interlocutorul. Cunoscându-i
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și o face În mod frecvent - este să Încerce manipularea interlocutorului prin setul de ipoteze pe care Îl pune la Îndemâna acestuia prin enunț. Manipularea are la bază așteptările de pertinență ale interpretului observăm că prezumția de pertinență (principiul comunicativ al pertinenței) este crucială atât pentru interpret, cât și pentru locutor. Un rol important În modul de organizare a enunțului (atât sub aspectul formei cât și al conținutului) Îl are măsura În care locutorul cunoaște interlocutorul. Cunoscându-i preocupările, nivelul intelectual și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
are măsura În care locutorul cunoaște interlocutorul. Cunoscându-i preocupările, nivelul intelectual și de cultură, locutorul poate controla / anticipa reacția acestuia prin furnizarea celor mai pertinenți stimuli Întrun anumit context al comunicării. Iată cum Îl controlează, pe baza prezumției de pertinență, Bălosu pe Moromete. Ca reacție la faptul că Moromete nu a cooperat atunci când l-a Întrebat de ce nu mai taie salcâmul, Bălosu dorește fie să-i strice buna dispoziție, fie să-l facă să priceapă că, până la urmă, tot va
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]