1,342 matches
-
evaziune, oferindu-le un mijloc eficient de a se putea sustrage de la propriile sale obligații pe care le percepe ca pe niște dificultăți. Evaziunea prin boală se manifestă, după Barker, prin următoarele aspecte: a) exagerarea simptomelor clinice morbide; b) dispoziție pesimistă a bolnavului; c) caracterul variant, inconstant, atipic al simptomatologiei clinice a bolii. Această stare de evaziune prin boală a pacienților poate lua mai multe forme, după cum se poate vedea în continuare: a) Retragerea, prin îngustarea orizontului bolnavilor și ruptura multora
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
independenți și ușor influențabili. Naivi și vanitoși, optimiști, comportamentul lor este fără formă, fără distanță și neinhibat. Unii dintre ei sunt agitați și excitați, certăreți și instabili, dar se reconciliază ușor. 2) Psihopații deprimați Aceste persoane sunt calme, sceptice sau pesimiste. Ei privesc viața și lumea cu o pronunțată notă de angoasă. Le lipsește siguranța și încrederea. Sunt incapabili de a se bucura. Suspicioși, ei sunt persoane înclinate către introspecție. 3) Psihopații timorați Sunt personalități apropiate de cei deprimați, descriși mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afect de scurtă durată și de mare intensitate, caracterizată printr-o descărcare pulsională asupra unui obiect sau a unei persoane. Megalomanie: impresia falsă a unor bolnavi deliranți, constând în supraevaluarea calităților personale. Melancolie: tulburare psihopatologică caracterizată prin dispoziție tristă, viziune pesimistă, inactivitate, idei delirante de negație și catastrofice, durere morală, monoideism trist, izolare morbidă, pierderea inițiativei și a dorinței de a trăi, idei și acte suicidare. Menopauză: oprirea definitivă a ciclului menstrual la femeie. Vârsta critică de intrare în perioada de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de vedere în lucrări ulterioare, precum: A Place Called School, McGraw-Hill, Highstown, 1984; Teachers for Our Nation’s Schools, Jossey-Bass, San Francisco, 1990; The Moral Dimensions of Teaching, Jossey-Bass, San Francisco, 1990. În schimb, P. Jackson și-a menținut atitudinea pesimistă și critică în lucrări precum: Untaught Lessons, Teachers College Press, New York, 1992; „Helping Teachers Develop”, în A. Hargreaves și M. Fullan (eds.), Understanding Teacher Development, Teachers College Press, New York, 1992. 43. P. Jackson, „Conceptions of Curriculum and Curriculum Specialists”, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1. Frecvența și costurile pierderilortc "1.2.4.1. Frecvența și costurile pierderilor" Una dintre cele mai mari greșeli privind alocarea resurselor necesare protejării sistemului se referă la asigurarea unor niveluri inadecvate ale protecției informațiilor, înregistrându-se fie o tendință pesimistă, concretizată prin protejarea unei mari cantități de informație, fie o tendință optimistă, manifestată prin asigurarea unei foarte mici cantități de informație. Practica demonstrează că un procent din totalul informațiilor trebuie să fie strict secrete (sau sub un control foarte riguros
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mintea tulburată. M. a debutat cu versuri, în maniera alegorică a poeților Văcărești. Sub influența poeziei romantice franceze (Lamartine, în primul rând), dar și a poeților din Principate (Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, I. Heliade-Rădulescu), el a evoluat spre o lirică pesimistă, cu interogații lamentuoase către ursită și Dumnezeu și cu meditații despre nedreapta alcătuire a lumii. Și-a relevat vocația pentru poezia socială și patriotică după 1843, cu Glasul unui român, și mai ales la 1848, prin poezia Un răsunet. Cunoscută
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
Distorsiunea poate fi și inconștientă. Teama de a pierde coroana sau de a pierde din venituri poate să influențeze și modul în care situația generată este percepută și estimată. În acest caz, ea poate să influențeze în sensul unei aprecieri pesimiste a perspectivelor luptei. Omul își poate face el însuși iluzii despre sine și despre mecanismele gândirii sale. Un al doilea exemplu va situa problema tocmai la acest nivel profund al decalajului dintre conținutul conștiinței și suprafața ei. Ce era în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sa personală i-a imprimat o puternică tendință de neîncredere în propriile sale forțe, lipsă de ambiție, defetism, el va judeca, în perspectiva acestor trăsături, situația concretă în care se află: el va tinde să considere într-o lumină mai pesimistă șansele unui război cu turcii, decât un altul, cu un profil psihologic. El poate să nu fie deloc conștient de această orientare particulară a sa, considerând că, în mod real, situația nu este deloc norocoasă. Psihanaliștii se pot întreba pe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este vorba mai curând despre faptul că pacienții care se tratează de tulburare de anxietate generalizată păstrează o viziune negativă în legătură cu problemelor lor și cu capacitățile lor personale de a le rezolva. In fața unei probleme, aceștia adoptă o atitudine pesimistă și se îndoiesc că posedă abilitățile care să le permită să o rezolve cu succes. Din această cauză, motivația lor pentru a se angaja într-un demers în vederea rezolvării problemei este redusă, situație care favorizează evitarea, inactivitatea și orientarea gândurilor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a fi aprobat/ de a primi recunoștință: sentimentul că valoarea sa depinde înainte de toate de reacția celorlalți. Domeniul V: supravigilență și inhibiție Familii care acordă importanță înainte de orice muncii, datoriei, grijii de a nu greși, controlului propriu. Pacienții tipic pesimiști și preocupați, care nu îndrăznesc să-și diminueze vigilența. - Negativism/pesimism: sentimentul că totul ar putea să meargă prost imediat. - Inhibiție emoțională: sentimentul că self-control-ul este primordial. - Exigențe înalte: sentimentul că trebuie întotdeauna să reușească perfect. - Sancționare: sentimentul de intoleranță
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dividă în mai multe sarcini succesive mai ușor abordabile, soluție care îl va ajuta să-și atingă progresiv scopul. Pregătirea cu ajutorul imageriei mentale sau a repetiției cognitive Repetiția cognitivă permite adesea pacienților să-și depășească „blocajele”. Intr-adevăr, dacă ideile pesimiste sau referitoare la incapacitatea sa apar și îl fac pe pacient să se îndoiască de posibilitatea atingerii obiectivului propus, atunci el este sfătuit să analizeze această situație prin intermediul imaginației. I se cere pacientului să-și imagineze fiecare etapă succesivă din
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
niște ipoteze mai degrabă decât ca pe niște adevăruri intangibile. Identificarea gândurilor negative Faza cognitivă debutează prin identificarea gândurilor negative. După ce pacientul a înțeles faptul că gândurile sale depresive apar în același moment cu o trăire emoțională neplăcută cu caracter pesimist, terapeutul îi propune să noteze într-un carnet situațiile neplăcute din punct de vedere emoțional și emoțiile resimțite astfel încât, pe cât posibil, să identifice gândul care îi trece atunci prin minte: este înregistrarea cotidiană a distorsiunilor cognitive a lui Beck numită
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
corpul său. Crede că este grasă, mai ales în zona abdomenului, a șoldurilor și a coapselor. Gwen suferă de o depresie clinică de intensitate medie. Ea este tristă, a pierdut gustul pentru viață, este indecisă, se culpabilizează pentru orice, este pesimistă, se simte obosită și se izolează. Se detestă din punct de vedere fizic și crede că este inutilă și stupidă. Are idei suicidare pasive: ar prefera „să adoarmă și să nu se mai trezească pentru a uita totul și a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu în mod conștient informația, pentru ca aceasta să corespundă ipotezei. Piaget, 1964. Acest proces se reflectă în special în triada depresivă descrisă de către Beck: pacienții au o imagine negativă despre ei înșiși și despre prezentul lor cât și o viziune pesimistă în legătură cu viitorul lor. Butler și al., 1987; Wierzbicki, 1987; DeRubeis și Crits-Christoph, 1998. El trebuie în special să fie în măsură să evalueze riscul suicidar. Pentru o descriere mai exhaustivă a problemei, trimitem cititorul la capitolul 3 în legătură cu relația terapeutică
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
autoiluzionare. Astfel, proiectul iluminist al științelor sociale este condamnat ca fiind ilogic în aspirațiile sale. Și, dată fiind istoria modernă, acesta s-a demonstrat a fi oribil în forma în care s-a constituit. Trăim cu adevărat într-o era pesimistă. Aceasta constituie o critică serioasă, dar, ca tot ce este de un extrem scepticism, este un pic prea acidă spre a putea fi complet acceptabilă. Oamenii își consideră viețile ca fiind mai mult sau mai puțin în siguranță, mai mult
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cât de prost sunt, cât de înapoiat sunt tot aș căuta să te fraieresc pe matale să trăiesc eu bine, nu matale” (idem). Reprezentarea sătenilor este că românii sunt mai puțin optimiști („Nu știu, nu sunt deloc optimiști, sunt foarte pesimiști ș...ț a, intrăm în Europa ș...ț și ei cred, în concepția lor, mai ales bătrânii, că o să trăim mult mai rău dacă o să intrăm...” - femeie, 21 de ani, casnică), mai puțin dispuși la risc și mai puțin orientați
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vremii. Concluzii Hăneștiul poate părea un sat desprins din vechile sate americane. Undeva, departe de lume, în praf, la un capăt de drum. Puține mașini, parcă rătăcite, opresc aici. primăria mediază majoritatea contactelor cu lumea, iar locuitorii sunt mai degrabă pesimiști în a-și identifica perspective de dezvoltare. Biserica cea nouă, contrastând cu restul clădirilor (cel puțin prin materialele de construcții) domină satul și îl marchează ca o probă a tradiționalismului și a consumului ostentativ. Pare că nimic nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mările binelui comun și portul Binelui suprem. Teodor Baconsky discută apoi avalanșa mediatică a neantului - intoxicarea imaginației cu simulacre ale fericirii - la care singura soteriologie disponibilă rămâne isteria ecologistă. „A trăi local, a gândi global” se încheie într-o notă pesimistă care amendează militantismul naturist de coloratură neopăgână. Deși identifică dezechilibre clare în ritmurile biosferei, partidele „verzilor” occidentali propun sistematic soluții salvatoare doar pentru natură, nu și pentru om. Or, teologia ortodoxă ne spune că doar restabilirea legământului dintre Creator și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
după ce am obținut această certitudine, apelul înțelepților la retorica deșertăciunii („deșertăciunea deșertăciunilor, totul este deșertăciune”) devine oportun. Abia atunci exclamația Ecleziastului va însemna o nobilă recunoaștere a insuficienței conceptului de humanitas. Spațiul public nu trebuie abandonat unei tonalități indiferente și pesimiste, ci mai degrabă „locuit în chip poetic” (Hölderlin), printr-o vocație creatoare și transparentă. Fără să fie întotdeauna conștienți de sensul Crezului de la Niceea, creștinii își recunosc totuși aderarea nu doar la câteva propoziții descriptive, ci la o întreagă viziune
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de Est Alain Besanșon (Commentaire, vol. 22, nr. 87, toamna 1999). Cronica pătrunzătoare a lui Besanșon este intitulată „Traité de recomposition”, aluzie la titlul cărții lui Emil Cioran Précis de décomposition. Besanșon scrie că, în pofida celor ce știm de la autori pesimiști precum Aleksandr Zinoviev, transformarea prin comunism a speciei umane a eșuat; Jurnalul ne relatează istoria rezistenței față de contrarevoluția antropologică operată de comunism, iar acum vedem cum natura umană își revine rapid după prăbușirea sistemului comunist. În opinia mea, Jurnalul ne
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
numeroși, cu o pondere procentuală crescândă în Statele Unite (unde, alături de negri și descendenții lor combinați, vor constitui în curând majoritatea), nu mai au multe stimulente și sancțiuni care să-i aducă spre „societatea monocromă”, teoretic liberală 9. Gray este mai pesimist, în ilustra tradiție a lui Tocqueville, sensibilă mereu la tragismul inerent al modernității, prețul pe care merită să-l plătim fără să-l uităm: într-un fel, gânditorul britanic înregistrează împlinirea unora dintre profețiile din volumul al doilea al legendarei
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care subscriu parțial, pe baza lecturilor și observațiilor directe -, fiind preocupat de tensiunile și conflictele dintre culturile minoritare și cultura majoritară. Unii dintre cititorii săi americani, cum ar fi profesorul de culoare Kwame Anthony Appiah de la Harvard, îl consideră prea pesimist, chiar „antiamerican”, într-o scurtă recenzie din The New York Times („Give Me Liberty, or Something Else!”, 29 octombrie 2000). Nu e de mirare: stânga pseudoliberală a preluat cumva, schimbându-i conținutul, dar păstrându-i funcția, celebra formulă a lui McCarthy. Orice strategie
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ostilă, filistină, arhaică, antimodernă, premodernă, postmodernă (dar niciodată modernă!), tânjind bovaric după viața socială și culturală a Parisului; un savant respectat într-un cerc restrâns, dar visând la arena publică, așa cum (idealizat) o văzuse el în Europa; un critic cultural pesimist și adus la disperare de declinul și demonetizarea sferelor înalte în care omul ar trebui să evolueze pentru a împlini promisiunea naturii umane; un educator pus în fața unor tabulae rasae care tind să rămână astfel ori să se abandoneze noilor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nazale, dureri de cap sau amețeală. Stresul și tensiunea nervoasă provoacă hipertensiunea. Când sunteți stresați, vă gândiți că vă crește presiunea arterială? Acest lucru se întâmplă deoarece stresul contractă vasele de sânge, cauzând creșterea presiunii sângelui. Mânia, frustrarea și gândirea pesimistă pot la rândul lor provoca o creștere a tensiunii. Dacă vă simțiți tensionat, concentrați-vă asupra unor gânduri optimiste și folosiți masajul reflexogen în centrul palmei stângi, în timp ce respirați adânc de câteva ori. Astfel, vă veți diminua starea de neliniște
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
rezultatelor nedorite, diminuând implicit impactul amenințărilor percepute, și conține - dacă nu o poate elimina - și o componentă de anxietate. Această strategie protejează împotriva unei posibile diminuări o stimă de sine vulnerabilă. Întoarcerea către propria persoană ar fi stilul răspunsurilor autohandicapante, pesimiste sau masochiste. 5) „Transformarea în contrariu”. Răspunsurile defensive ale acestuistil reduc conflictul intern sau amenințările exterioare, diminuându-le importanța sau deplasându-le totalmente din conștiință. Astfel, subiectul răspunde în mod pozitiv sau neutru la un eveniment frustrant, care altfel ar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]