4,268 matches
-
execuției orientale capitale - căderea/ de/ lacrimi în loc de stropii de apă” (ibidem). Precauția bonomă e dată la o parte în favoarea unei percepții a monstruosului: „Vorbire. Parcă țiai scoate spini din gîtlej/ accentuat metaforic vorbind - din inimă/ din traheea ta rotunjită din petale roze puse straturi-straturi/ unele/ peste/ altele/ și din lemn de trandafir alb” (Indirect despre vorbirea directă). Și totuși sentimentalul ardent, senzualul, insațiabilul de trăire Leo Butnaru nu se dă învins. O elegie a vîrstei a treia e încă suficient de
Poezia lui Leo Butnaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3096_a_4421]
-
ei să scoată sunete. Nimeni nu Îndrăznește să o certe, să-i ceară explicații. Mărțina face corp comun cu liniștea aproape primitivă, se simte iar că atunci, parcă ar fi fost aruncată Într-o baie călduța și În care plutesc petale desprinse din crini. În zilele noastre, nu mai este nimeni că dansa, om care știe să asculte singurătatea Împletita cu gemetele de orgă vetusta. Componentele instrumentului scrâșnesc că oasele Îmbătrânite Încet și sigur. Artrita veacurilor a lăsat sediment pe clape
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
se trezea cu capul greu de parcă ar fi avut plumb în creier, alteori avea impresia că o mie de lumânări îi ardeau în cap și că oamenii aprindeau focuri de artificii în trupul lui. Era în stare să simtă o petală de trandafir prin saltea, și cunoștea aproape toate străzile din Londra după pavajul și pietrele pe care le simțea sub tălpi. În ansamblu, persoana lui constituia un mecanism, o mașinărie atât de fin șlefuită și atât de ciudat închegată (la
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
arhaisme, destule cât să te plaseze în epocă și să te imerseze în peisaj. De fapt, povestea aceasta pe care noi o citim i-o spune Maiei bunica ei, Maria, de-a lungul mai multor ani, adesea alături de vailingul cu petale de trandafir care trebuie atent decupate și frecate cu sare pentru a scoate din ele cea mai bună dulceață. Atmosfera ce se întrețese între cele două femei, asezonată de aroma bunătăților pe care le pregătesc tot timpul, amintește de romanele
Femei povestind by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4162_a_5487]
-
le arate cu-ncetineală, iar ea să aibă o cât mai generoasă latifundie dorsală! Membrele să i se termine ca niște tulpini, dar să nu le lipsească Nici coapselor unele rotunjimi Fiind ele evident delicate, foarte delicate și netede ca petalele Acoperite de puful lor mătăsos, Dar și sensibile foarte la mângâierile Aplicate din joooos.... în sus. Se recomandă la subsuori o ierbișoară dulce Cu mirosul ei propriu Abia perceptibil (și doar foarte vagi produse farmaceutice!) Și preferabile fără-ndoială sunt
Poetul femeilor Vinícius de Moraes by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3950_a_5275]
-
ale morții mă înconjoară și mă răsfrîng: un cristal prin care văzută fața mea e un joc de puzzle împrăștiat. și iată ce trebuie să știi tu: cînd cu sexul din creștet desfoliat ca un lotus cu o mie de petale plutesc în carnea roșie a ochilor tăi, numai cuvintele vin să mă apere: că tu nimic nu poți, dar nimic, drăguțule! la fereastrî porumbiță temătoare din cîmpii nu știam că și aicea o să vii parcă martoră de-a pururea să
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
-ntorci pozele cu susul în jos - Se scutură din ele tot ce e mai frumos, Se golesc de zâmbete, de suveniruri, de nisip, Ca niște clepsidre ale singurătății. Cu mișcări fetale înot în lumina ta Dar rămân mereu la margine - petală ofilită într-o farfurie cu oțet - interminabilă scufundare într-un mediu mult mai solid decât mine, Ostil, Umbră egoistă fără pistil. Recondiționare la domiciliul clientului Câți nu s-au lecuit cu trifoi! Numai tu refuzi a patra petală, Dimensiunea câștigătoare
Simona Dancilă by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Imaginative/10146_a_11471]
-
la margine - petală ofilită într-o farfurie cu oțet - interminabilă scufundare într-un mediu mult mai solid decât mine, Ostil, Umbră egoistă fără pistil. Recondiționare la domiciliul clientului Câți nu s-au lecuit cu trifoi! Numai tu refuzi a patra petală, Dimensiunea câștigătoare, fericirea populară, împrumutul drăcesc ale cărui rate Se află dincolo de moarte. Numai tu te uiți înapoi, la gălbenușul felinarelor De pe Bulevardul Eșecului Total Unde însuși Giordano Bruno, nebun flașnetar, Susține că încă ne mai învârtim în jurul Gălbenușului cel
Simona Dancilă by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Imaginative/10146_a_11471]
-
latinitate slinoasă și cât de triumfătoare - în toate măruntaiele mele de lepădătură soarele tău de crepuscul prin toate razele s-a pornit să mă doară interiorul unui cuvânt sau doar umbra peceților care cad - desfoliat trandafir cu cătușe pe fiecare petală nostalgică - (ci adu-mi în cadența ofilirilor și renașterilor atavice bard poezia scrijelată cu briceagul, neblândă neantinevralgică) paveze-n ciuturi de sânge se-nmoaie, vorbele în răspăr iată un ciob de gravat pe o rană: mă întunec și iluminez întru
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
rebele apostat sângele ți s-a scurs - venele aer sărută dintre spinii surâsului peste moarte, îngere, mângâie-mi fața atât de durută! pași însemnați printre frunze - octombrie mă recunoști? pietre-carate de-a valma să zornăie pe drumuri de droști numai petale sângele tău ce aur înseminează e viu, nelumesc vă adun dintre perne de insomniac, aventurile autumnale să le istorisesc de la o scorbură la o grotă de la pin la salcâm de la glicinele ce miresme confundă la paradis sau la nimburi de
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
Alexandru LUNGU Chiromanție o floare cu petale subțiri și adânci își adia mireasma ocultă în neștiutul palmei liniile prevestitoare se răsucesc înăuntru-le în noduri nedezlegate până când (în care ceas îndepărtat?) floarea nepereche va cresta în palm tiparul literei ultime Alt răstimp în clinul nopții timpul se
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
ochii pierduți în gol fără capăt deasupra melcului agonizează'n văzduh stingerea stelelor Pârâul de lemn pârâul de lemn cărare pentru alaiul de îngeri pășind tăinuiri depărtate fiecare pas mai aproape-i de steaua polară planetele aburind neștiutul răspântiei risipesc petalele trecerii pe pârâul de lemn urmele tălpilor foșnind întuneric înmerismează nestins flăcări mocnite Zarea deschisă nesfârșitul deșertului nisipurile călătoare pregătesc dincolo de vălurirea grea a văzduhului înălțarea predicii pădurile surde s'au strămutat pe colina auzului lăsând deschisă zarea întreagă și
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
traversări iarna e aproape stinsă în oboseala fisurînd dezghețul, sunt ceea ce se întîmplă, soarele înserat și rece-n bălți, înscrie timpuri mîntuite între înfiripări, firav pasul în clipă umbletul mă respiră, pas cu pas în golul ivind petale albe primele, între frunzele căzute, doar mers îmi mai sunt acum să fi fost totul în van, golul de mîhnire dintr-un ochi aici, unde nimeni nu cunoaște răspunsul? trec pădurea, doar foșnet de gînd în urmă, viața mea tolănită
Andrei Zanca by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/10488_a_11813]
-
în memorie cum, primăvara, mă dădeam mult în leagăn pînă simțeam în urechi un vîjîit care îmi făcea multă plăcere și că, înălțată prin balansare pînă la punctul maxim, atingeam cu vîrful botinelor crăcile unui cireș înflorit, stîrnind ploi de petale. Și tot dintr-o primăvară îmi amintesc de ziua cînd bunicul mi-a cumpărat o ocarină, din acelea care se găseau pe la olarii din tîrguri. Această ocarină a produs asupra mea o impresie cu totul deosebită. Ore întregi încercam să
Ficțiune și Operă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10745_a_12070]
-
cotele înecaților, noii născuți în ultima secundă în India Numărul obezilor care vor înghiți și ultima picătură din Golful Persiei Bărbați înșelați, așteptări contrazise, visele exilaților întinse la uscat Ironia destinului și hohotul de râs al măsluitorului încântat de experiment Petale de flori căzând din cer ca niște manifeste pe dos îndeamnă la tăcere și ordine dansatorii deja resemnați cu picioarele lor de lemn Ne îndepărtăm în pas alergător de noi înșine Mai la dreapta, în arhitectura castelelor înșelătoare de nisip
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
a romantismului. Ce înseamnă el în viziunea ta? I.N.: Nu mă pricep la definiții de felul ăsta, pentru mine romantismul e un curent cultural. Totuși, dacă ajung la mănăstirea Melk de undeva din Austria și iau de acolo doar o petală roz de trandafir încă udă după ploaia torențială abia sfîrșită, probabil că sînt romantică. Am făcut asta de curînd, am acasă petala, cît și o pietricică din Dunăre. Rep: Cine deține puterea în cuplul Ioana Nicolaie-Mircea Cărtărescu? Cine are ultimul
Femeia de lângă Mircea Cărtărescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18840_a_20165]
-
curent cultural. Totuși, dacă ajung la mănăstirea Melk de undeva din Austria și iau de acolo doar o petală roz de trandafir încă udă după ploaia torențială abia sfîrșită, probabil că sînt romantică. Am făcut asta de curînd, am acasă petala, cît și o pietricică din Dunăre. Rep: Cine deține puterea în cuplul Ioana Nicolaie-Mircea Cărtărescu? Cine are ultimul cuvânt? I.N.: În cuplul cu pricina, din fericire, nu a existat niciodată noțiunea de “putere”. Fiecare are ultimul cuvînt, e drept că
Femeia de lângă Mircea Cărtărescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18840_a_20165]
-
rog! Mă urc cu tine-n copac, da? Suficient! Cu o noapte-nainte de drumeție, eu - suferinda de carenta de doage, nici c-am pus geana pe geana. Am stat și-am făcut scenarii. Siropoase, înnecăcios de siropoase, desigur. Lumânări, petale de trandafir, inimioare, țoncăneli, declarații, bluesuri - am bifat în minte, rând pe rând, fiecare clișeu, cât de mic. Vineri dimineață, pornim la drum. Nici nu-mi pun bine fundul în mașină, ca și scot CD-ul cu Michael Buble, ca să
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]
-
fim romantici? - Suntem deja, nu mai fi prostuța. - Fără Michael Buble? Nu se poate! - Romantic înseamnă să mergem doar noi doi undeva. - Nu! Romantic înseamnă să bem vin roșu, să ne pupam și să dansăm pe Michael Buble, înconjurați de petale de trandafir, baloane de săpun și lumânărele. - Suntem în trafic. - Ooof, nu mă-nțelegi deloc! - Mă urc cu tine-ntr-un copac! Într-un copac, fetița! Și-o să stau cu tine în copac tot weekendul, ca un prost, fără calculator
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]
-
a XII-a a Colegiului Romano-Catolic „Sf. Iosif”, însă dragostea pentru literatură este enormă. Încă din clasa a VI-a a început să publice articole în aproape fiecare număr al revistei Colegiului romano-catolic „Sf. Iosif”, revista „Labirint” și în revista ” Petale de trandafir”. A publicat deja poeme în volumul V și VI al antologiei lirice „Carmen”, editura Anamarol. Deci, plăcerea este a noastră ca să-i citim versurile: „Pășește pe rouă/ Și vino-mi aproape,/ Pe iarba cerească/ Iubirea socoate./ Respiră adânc
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului De ziua dragostei ți-am dăruit un trandafir, Iar tu l-ai sărutat cuprinsă de-un fior, Parfumul lui, purtat pe brațe de-un zefir, Ducea spre cer petale sincere de dor. Te-am strâns la pieptul meu ca pe-o comoară, Când vântul adia prin păru-ți castaniu Simțeam iubirea zilelor din vară Și-amurgul toamnelor fugind prin arămiu. Parcă șopteai ceva, însă nu-nțelegeam, Nici nu știam
NU TE TREZI! de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373665_a_374994]
-
să-i șoptești cu glas vibrând: -„Aș vrea prin sacru legământ Să fim în suflet și în gând, Uniți cu-al sorții jurământ"! Să-i încredințezi iubire, Cu-al vieții vis clădit în zori Și a ochilor sclipire Răsfrântă-n petale de flori: -„Când lângă tine nu voi fi Să te alint și să-ți vorbesc, Doar florile îți vor șopti În locul meu, cât te iubesc!" Din muguri de primăvară, Pentru calea nemuririi, Să păstrezi în inimioară, Sentimentele iubirii! Fericirii să
MAGIA IUBIRII DE SF.VALENTIN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373718_a_375047]
-
precum primăvara Cireșii în floare când ning pe pământ Iarna iar țese naturii podoaba, În al dragostei sunet, cântec tăcut. Alb mi-e veșmântul și versul cu soare Și ninge cu mine iar pe pământ Parcă-s o floare și-mprăștiu petale, Zăpada iubirii în troiene s-aduc. Zâmbet de stele cules-am în suflet Lumina din astre-i albastrul vioi Cu tâmple senine versul e clinchet, Ce aduce cu sine a iubirii ninsori.. Cluj Napoca, 10 ianuarie 2016 Scrisoarea iernii A scris
ZĂPEZILE IUBIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373742_a_375071]
-
din flori, Sculptate noaptea ca o suvenire. Cu buzele a sărutat iar geamul Lăsându-l plin de stele împodobit. Și scris-a o scrisoare cu tot șarmul Imaculatei căi pe care a venit. Cluj Napoca 10 ianuarie 2016 Lacrimi divine Lacrimi - petale, Pe umeri de dor Se-mpletesc în iertare, Iubire și zbor. Din nou ochii vieții Înlăcrimați iar coboară Din înaltul divinității Omenirea o înconjoară. Și din clipirea lor diafană, Revarsă lumină și bucurie Har, îndurare și bunăînvoire. Cluj Napoca 10 ianuarie
ZĂPEZILE IUBIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373742_a_375071]
-
și bucurie Har, îndurare și bunăînvoire. Cluj Napoca 10 ianuarie 2016 Flori de cer Flori de cer îmi cresc în suflet Strânse tandru în buchet Iar mireasma lor aduce Harul sfânt cel mai măreț. Iar când ploile și vânturi Îmi culeg petalele Mâinile Tale, O, Doamne, Scriu pe ele dragoste. Când ninsori pline de ură Sufletul mi-l năpădesc La privirea Ta, Isuse, Florile iar înfloresc. Când înghețul neiubirii Mă apasă-n suflet iar, Primăvara mi-o aduci Tu... Și-nfloresc prin
ZĂPEZILE IUBIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373742_a_375071]