993 matches
-
domniei lui Ceaușescu. Nu lăsa în urmă prieteni, iubite, amintiri. Nu avea nostalgii. Liber afectiv de mitologia locului și a obârșiilor, era de fapt perfect echipat pentru întîlnirea cu altă lume, de fapt cu orice lume. Nu trăgea după el "petecul nostru de cer" și sensibilitatea lui, enormă, era mai degrabă a unui tânăr planetar. Așadar a plâns în primii doi ani, dar de întors nu s-a întors acasă. La urma urmelor și-a zis că nu era mai singur
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că în această privire noi în timp de 200 de ani în loc de a merge înainte am dat înapoi. De la împroprietărirea țăranilor (1864) însă se naște din acest mod de cultură un pericol deosebit pentru țara nostră; anume țăranii au un petec de pământ (4 fălci) pe care sunt nevoiți să-l cultive în fiecare an tot pe acela, plantîndu-l tot cu popușoi. Ei nu pot schimba cultura de pe un pământ pe altul lăsând pe celălalt să se odihnească, cum fac proprietarii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost rău împărțită în trecut, pentru că era fătul celor 3 națiuni și 4 religiuni privilegiate de nainte de 1848 și era și teritorialmente împărțită Transilvania conform interesului național al maghiarilor, sașilor și secuilor; dar totuși rămăsese ici colea câte un petec care încă pe atunci era grăniceresc și după desființarea graniței devenise aceea ce era: românesc. {EminescuOpIX 265} Însă acuma, după noua arondare, românii așa sunt imbucătățiți printre elementele neromîne încît cu ajutorul și a legei municipale, nicăieri nu pot deveni hotărâtori
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
raportul lui Sadulah Bey în care se spunea despre reconstruirea satelor arse din Bulgaria. Minciună turcească. Dni [i] Schuyler, Schneider ș. a., cari vin din Bulgaria, spun că aceste reconstruiri consistă în astuparea borților zidurilor ce rămăsese nedărâmate prin ardere cu petece și cu scânduri, încît nu prezintă un azil suficient pentru vreme de iarnă. Rumelia și Anatolia sunt în mare mizerie, în Bulgaria domnește tifosul și frigurile. Cât despre guvernul turcesc, el ține una și bună la drepturile sale consacrate prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ierte d-nealor! Conferința s-au adunat pentru a regula starea celor cari au suferit și s-au sacrificat, nu a acelora cari din aceste suferințe și sacrificii s-au folosit și astăzi ca totdeauna. Cine nu-și varsă sângele pentru petecul său de pământ strămoșesc poate să precupețească înainte chibrituri și vax, dar va face bine să ne lese în pace. Puterile europene au recunoscut înșile că pretențiile evreilor în România sunt neîndreptățite. Austria și Rusia au încheiat deja tractate în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
soldatului nostru, încît se poate spune că astăzi armata este copilul alintat al patriei, precum și trebuie să fie. Străvechea românime pare apresimți o nouă fază în viața sa, o fază în care oștirea ce ne reprezintă în lume pe acest petec de pământ ce este al nostru va insufla vecinilor respectul pentru naționalitatea și limba, biserica și istoria noastră. În Bucovina, țara presurată cu biserici și monastiri zidite de luminații domni ai Moldovei, se țin liturghii pentru victoria armatelor noastre, în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ține prin limba la nivelul oricărui gospodari român cu oarecare cultură și este lesne de înțeles. Pentru a vedea ce scop urmărește autorul în scrierea sa, vom reproduce câteva pasage din prefață: Prin cultura pomilor se poate folosi aproape fiecare petec de pământ, mănos sau sterp, uscat sau apătos, cald sau rece, reprezentând un șes adăpostit sau un rozor pietros. Pomii frâng forța vânturilor și conservă timp îndelungat umezala care contribuie la formarea nourilor. De unde se esplică că, pe când țările pleșuve
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din poame vinuri prețioase cu zecile și sutele de buți, mulți din țăranii noștri aruncă poamele la porci sau le vând pe nimica sau le lasă de putrezesc, neștiind cum să le păstreze peste iarnă; pe când aiurea se folosește tot petecul de pământ, până și vizuinile, cărările și rozoarele pietroase, grădinile noastre întinse cât vezi cu ochii adese servesc drept cuib și adăpost pentru tot felul de burueni și mărăcini netrebnici. În scurt, pe când alte popoare se silesc pe întrecute a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dentîi se arată pricinele cele nebunești a oamenilor. Cei făr-de simțire bat în palme ca să arate a lor bucurie, cei înțelepți fluieră jocurile. Cel ce intră plătește la ușă un ban ce se numește osteneală și ia în locul lui un petec pecetluit ce însemnează neodihna cât își va ținea locul. Schimbarea pricinilor îi zăbovește puțin pe privitori. Împletiturile {EminescuOpIX 506} cele bune sau rău împletite fac să râdă filozofii. Acolo se văd urieși care deodată se fac logoși (? ) și logoși, cari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ingineresc, deci nici vorbă de sistematizare, pentru simplul motiv că, în vechime, oamenii își întemeiau și durau așezările cum și unde îi convenea fiecăruia, multe din locuințe fiind înfiripate, inițial, pe terenuri împădurite, recurgându-se la defrișarea prealabilă a unui petec de pădure și amenajarea spațiului necesar alcătuirilor gospodărești. Aspectul neregularității dispunerii așezărilor, implicit al căilor de comunicație, se poate observa și astăzi în satele cu mare vechime, cazul satului Poiana fiind, poate, cel mai elocvent din acest punct de vedere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pretext gras al exhibării de sine. De aceea, felul în care îl sărbătorim pe Eminescu nu diferă deloc de felul în care îl recităm: gălăgios și retoric, după modelul unei chermeze promiscue, în al cărei abur fiecare își dă în petec. Toți îl sărbătorim ca pe un precursor al micilor noastre obsesii și al firavelor noastre ideologii. Îl sărbătorim apăsat în ianuarie, ca să-l batjocorim prin tot ceea ce facem zi de zi, în lunile celelalte. Îl sărbătorim într-un soi de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
altul în viață și literatură, ea a refuzat constant și a rămas ea însăși până la sfârșit. Ca și Hadrian, voia să nu fie uitată pentru operele ei, să nu dispară din memorie, așa că a avut mare grijă să păstreze orice petec de hârtie, orice notă, scrisoare primită sau trimisă de ea. Scrisese cele mai bune opere târziu în viață, după ce le-a lăsat să se coacă mulți ani, chiar decenii. Prima ei operă importantă i-a apărut când avea aproape 50
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
vot și spectacole de teatru și pe de alta, inscripționarea clară în dimensiuni diferite a literelor. The Sonnet de William Mulready este considerată o imagine cu disponibilități deopotrivă comice și sentimentale. La marginea unui râu, iubita poetului citește, pe un petec de hârtie, un sonet care i-a fost probabil dedicat, în timp ce cu mâna dreaptă încearcă să mascheze o izbucnire în râs. Poetul, pe jumătate întors spre ea, își stăpânește curiozitatea, în timp ce paginile din cartea alăturată sunt răsucite de vânt. În
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
vot și spectacole de teatru și pe de alta, inscripționarea clară în dimensiuni diferite a literelor. The Sonnet de William Mulready este considerată o imagine cu disponibilități deopotrivă comice și sentimentale. La marginea unui râu, iubita poetului citește, pe un petec de hârtie, un sonet care i-a fost probabil dedicat, în timp ce cu mâna dreaptă încearcă să mascheze o izbucnire în râs. Poetul, pe jumătate întors spre ea, își stăpânește curiozitatea, în timp ce paginile din cartea alăturată sunt răsucite de vânt. În
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
vot și spectacole de teatru și pe de alta, inscripționarea clară în dimensiuni diferite a literelor. The Sonnet de William Mulready este considerată o imagine cu disponibilități deopotrivă comice și sentimentale. La marginea unui râu, iubita poetului citește, pe un petec de hârtie, un sonet care i-a fost probabil dedicat, în timp ce cu mâna dreaptă încearcă să mascheze o izbucnire în râs. Poetul, pe jumătate întors spre ea, își stăpânește curiozitatea, în timp ce paginile din cartea alăturată sunt răsucite de vânt. În
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
anume X. din București la ziarul Le Nord, pentru a da replică afirmației că, la 1812, rușii ar fi cucerit Basarabia de la niște populații tătare sălbatice trăind în corturi, încât, la 1856, s-a făcut o mare nedreptate tătarilor, căci petecul acela de pământ n-a fost retrocedat legitimilor proprietari, ci a fost luată fraudulos de Moldova și însușită de România, după Unire. "Atâtea cuvinte, atâtea erori istorice", răspunde Eminescu. "Basarabia în 1812 făcea parte integrantă din Moldova, de care fusese
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Carpați, dar sub protectoratul ei. Din corespondența baronului Francisc Maria Thugut cu prințul Wenzel Anton Kaunitz, reiese și candidatura lui Stanislaus August ca primul rege al Principatelor Unite, pe atunci Rusia fiind dispusă "cu dragă inimă" să-i lase țării petecul de pământ numit Basarabia, adaugă ironic Eminescu. În ultimul capitol, al șaselea, poetul se ocupă de veacul al XIX-lea. În iunie 1812, Napoleon aștepta să treacă peste Niemen cu o oaste uriașă de 640 000 de oameni și 1370
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în Botoșani, la 14 noiembrie 1948, în vîrstă de 76 ani71. Din depoziția sa, se vede bine intenția de a considera Ipoteștiul o simplă continuare a satului Cucorăni, însă distanța de 5 km dintre aceste două sate, fiind acoperită cu petece de pădure, pe un teren accidentat, nu admite numele de satul Ipotești-Cucorăni. Sunt două sate, înființate de secole, pe moșii diferite și n-au putut avea, amîndouă, o singură toloacă, mai ales că între ele a mai fost o moșie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
marginalizat; masa; mărginire; mărginit; măsea de minte; miere; moale; mobilier; Moldova; monstru; moț; mucegai; neatins; nedumerire; neprimitor; nervi; nesiguranță; neștire; nucă; nuci; obiect; obraznic; observator; ocolire; ogradă; om; pămînt; de pămînt; părticică; păstrat; cînd pedepsești pe cineva; de perete; pericol; petec; piatră; praf; problemă; punct; pustiu; răscruce; rău; rece; rechin; regla; restricție; restrîngere; roi; rupt; rușine; rușinos; scund; semiîntuneric; sfidare; sfînt; simplu; școală; șoarece; spațiu; speranță; stîlp; străzii; strîmb; strîmt; strîmtoare; suflet; surpriză; taie; tăios; tărie; tavan; trai; de trai; trei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
1974 poetul scoate volumul "Cele ce sunt", în care se distinge simbolul clepsidrei; aceasta lasă să se furișeze treptat și egal "negrăitele dovezi ale vremii" și sugerează răbdarea obositoare inerentă decantării în expresie a sentimentelor și meditațiilor. Apare și umbra, "petecul de noapte", cum o numea Tudor Arghezi, în care ne cufundăm periodic până la dispariția finala. Umbra trece tremurând, se lungește în drum, ne cutremură somnul și visele, este roaba din naștere, lepădată de Domnul, ne încercuie vârstă cu vârstă. Visul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în curriculum oficial? De ce? Mirela Mureșan: Una este să vorbești de integrarea în curriculum oficial, alta e să vorbești de transformarea radicală a curriculumului oficial. Cred că singura soluție e transformarea radicală. Restul variantelor sunt doar de compromis, ca niște petece pe o haină ruptă. De ce e nevoie de asta? Cred că a dovedit-o întregul nostru proiect. Răspunsul e simplu: pentru că nu se mai poate altfel! Janina Flueraș: Deoarece omul "întreg" are nevoie de dimensiunea trans, iar curriculumul oficial o
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
aibă noroc la oi, să aibă atîta noroc la toate cîtă lînă are oaia și să fie așa de norocos ca și ea. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zi de vineri, că-și fac cuiburi în ele paserile. Cînd se intră în casă nouă, se pune în costoroabe* la toate patru cornuri cîte-un ban, ca să aibă casa noroc. Casa nouă nu se văruiește toată, ci se lasă un petec nevăruit, ca să nu moară cineva. Să nu se înnădească casa nouă de alta veche, căci e rău de moarte în familia acelor case. Cînd pocnește în casă nu-i a bine. Să nu te uiți în casă din afară, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-i sărute mîna, căci ea a umblat cu lucruri spurcate, tăind buricul întîi și îngrijind de mamă pînă la „scularea de pe paie“. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ar face două mîneci de cămeșă. De aceste petece se șterge după ce se spală în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine moașa pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Pielea de nevăstuică e bună ca s-o speli în apă și să speli și să stropești cu acea apă vitele umflate, mușcate tot de nevăstuică. Cînd te-a mușcat ceva și nu știi ce, leagă-te degrabă cu un petec de blană de nevăstuică, că-ți trece. Cînd mușcă nevăstuica pe-o vită, atunci trebuie să speli o piele de nevăstuică în apă, și apa aceea o dai s-o beie vita cea mușcată - și-i trece. Mușcătura de nevăstuică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]