616 matches
-
versuri, iar ceilalți 21 publică numai versuri" ni se precizează: parte din ei sunt de la Bârlad, 7 erau încetați din viață dinainte apariției revistei și figurau cu lucrări reproduse din operele lor anterioare: Vasile Alecsandri, M. Cogălniceanu, I.Creangă, Șt. Petică ( la jumătatea lui oct.1904), Miron Pompiliu, cav C. Stamati, N. Beldiceanu, E.Gruber. Erau notați ca prozaiști: Emil Gârleanu, N. Iorga, 326 A.C.Cuza, I.Adam, Ioan Antonovici, I. A. Basarabescu, E(lie) Băican, N.N. Beldiceanu, I. Boteni, I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
M. Lungeanu. În cele 19 numere apărute în 1919, aflate la Bi blioteca „Gh. Asachi” din Iași, semnează: G. Tutoveanu, M. Lungeanu, T. Pamfile, V. Voiculescu, D. Iov, I.U. Soricu, Nică Romanaș, Nadejda Știrbey, Ștefan Bălcești, I. Ojog, Ștefan Petică, Maria 330 Ionescu, Victor I. Popa, Zoe G. Frasin, I. Pârv ulescu, G. Mihail - Vlădescu, C. Medeleanu, Virgil Cârstescu, I. Va lerianu, Elena T. Emandi ș.a. * „Cel dintâi scriitor tânăr care s‐a format în această atmosferă - de la Florile Dalbe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bine!ʺ ... „Cea dintâi producție literară, după război ul din 1918, a fost revista „Florile Dalbeʺ, unde au colaborat: Corneliu Moldovanu, Emil Gârleanu, D. Nanu, I. Mândru ș.a. Primul număr al acestei reviste a fost închinat memoriei poetului tecucian Ștefan Petică, mort de tânăr, distrus de boală și de 332 mizerie, pentru care George Tutoveanu a avut o mare prietenie...ʺ Florica Ionescu ‐ Tutoveanu (Din Bârladul de odinioară și astăzi, 1984) * „Următoarea revistă condusă de George Tutoveanu se intitula „Florile Dalbeʺ
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
conducerea lui George Tutoveanu, director, și T. Pamfile, secretar de redacție, revista s‐a încadrat în tradiția literară a Palodei, afirmând „spiritul de cetate” ale revistelor „Ion Creangă” și „Miron Costin” Revista a adus prinos subtil de recunoștință poetului Ștefan Petică (vezi numărul triplu din 1912 al revistei Freamătul,din facsimil). 335 ”După încetarea lui „Făt Frumos”, cum înțelegeam atunci, ca și astăzi, că Bârladul nu poate fi lipsit de o revistă literară, mărturisește George Tutoveanu, în „Scrisul Nostru” într‐ o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
deabia se strecurau, ici-acolo câteva nume cunoscute: Bacovia, A.D. Xenopol, A.C.Cuza, Eugen Boureanu, I. Petrovici, Al. Doinaru, Volbură Poiană, A. Mândru...” - scrie același în „Istoria literară a Bârladului”, București, 1936,p.50. Cu ocazia comemorării morții lui Ștefan Petică, inițiată de G. Tutoveanu, acesta întâlnindu-se cu conducătorii revistei tecucene primește să conducă în Bârlad, în al doilea an, de apariție, revista literară „Freamătul”. În decursul anului următor, 1912, la Bârlad apar 10 numere ale revistei la Tipografia nouă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ursu în „Tecuciul literar”, p.117. Și detalia: „Se știe că revista „Freamătul” apărută la Tecuci... secretar de redacție .... a fost Tudor Pamfile, dar cel care făcea cronica literară a revistei era mai cu seamă Pamfil Șeicaru, elev Poetul Ștefan Petică 337 de liceu la frageda vârstă de 18 ani. Era, prin urmare, secretarul de fapt al revistei bârlădene.” Și redă o scrisoare către Artur Gorovei, la Fălticeni - din care reiese rolul pe care îl avea Șeicaru la „Freamătul” la 20
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Paloda literară se strâng în jurul revistei Făt-Frumos, iar în 1907, mulți colaborau și la revista „Convorbiri” a lui Mihail Dragomirescu din București. Paloda nr. 51 anunța ca viitori colaboratori ai Palodei literare și pe Artur Gorovei, Bogdan Ionescu, Notara, Șt. Petică, C(ezar), Vârgolici și Zigfrid, ale căror nume nu figurau în revistă. * 388 Pași spre infinit Pași spre infinit, revistă de astronomie, editată de Asociația Astronomică “Sirius” (A.A.S.) de la Liceul teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad, semestrială, apare la al VIII
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care George Tutoveanu a purtat o susținută c orespondență. Cuvântul introductiv al revistei aparținea lui George Tutoveanu: despre Constantin C. Arion, Ministru l Instrucțiunii Publice, care a făcut ca Societatea Scriitorilor Români, întemeiată în 1911, să‐ și aibă viață; Ștefan Petică, „care ca și alții s‐a stins în flacăra primei tinerețe; Constantin D. Lupașcu,”cu sprijinul lui, inteligent și blajin, a făcut să apară revistele „Ion Creangă” și „Miron Costin”, dar și calendarele scoase în Bârlad; Iată un editorial apărut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
versuri semnate de Octavian Goga (Atât de veche, Răsună toaca, Moș Crăciun, Coboară toamna), Tudor Arghezi (Peisaj, Monotonie creștină), Lucian Blaga (În marea trecere), Ion Barbu (Panteism), G. Bacovia, Ion Minulescu, Ion Pillat, Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Adrian Maniu, Ștefan Petică (inedit, în numărul 2558/1926), Demostene Botez, B. Fundoianu, Elena Farago, Eugen Jebeleanu, Camil Baltazar, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Aron Cotruș, Tudor Mușatescu, Victor Eftimiu, F. Aderca, Mihail Săulescu, Constantin Argeșanu. Cele mai multe scrieri în proză se datorează lui Victor Eftimiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
cîntăriți, analizați și judecați cu aceeași imparțialitate... Originile literare propriu-zise sînt urmărite cu amploare, și cînd e vorba de literatura străină a unui Mallarmé, Marinetti, Rilke, Holz, Whitmann, Blacke etc., și cînd se oprește la cea autohtonă a unui Ștefan Petică, Săvescu, Macedonski, Minulescu". Autorul Anarhismului poetic cercetează și originile modernului la noi, remarcînd traducerile lui Vasile Pogor din Baudelaire, publicate la 1870, cum subliniază viitorul diriguitor al revistei "Junimii", în tradiționala "Convorbiri literare", fapt care translează începuturile modernismului cu 60
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lui Al. Macedonski, și-a alcătuit cu timpul un fel de cenaclu, la el acasă strângându-se o societate pestriță, scriitori, pictori, ziariști, sculptori (Constantin Brâncuși, printre alții), mulți dintre ei famelici și încă necunoscuți. A înlesnit debutul lui Ștefan Petică. Îl descoperă și îl susține pe Ștefan Luchian; i-a încurajat pe Th. Pallady, Camil Ressu, N. Dărăscu, Iosif Iser. Judecățile somptuosului libertin s-au bazat pe bun gust și pe o intuiție aproape impecabilă. Opera lui înseamnă mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
Viața la țară de Duiliu Zamfirescu. În foileton apar piesele Cocoșul negru de Victor Eftimiu și Ultima zi de Caton Theodorian. Cronica literară este susținută de Ionescu-Caion, care se referă la personalități ale literaturii române (Viața și moartea lui Ștefan Petică, Doi umaniști: A.D. Xenopol și Nicolae Iorga, Alexandru Macedonski, Un poet nou: Ion Pillat). Trebuie menționat un scurt articol al lui B. Delavrancea, în care este evocat Petre Ispirescu. A.D. Xenopol, unul dintre colaboratorii constanți ai revistei, contribuie cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
toamna, "redingotele verzii, jiletcile spălăcite" și le întinde pe frânghii. Coana Anica are, când curăță un obiect, trei metehne: "Întîi îl pufuiește pentru colb cu scuturătoarea făcută din pene moi de clapon; pe urmă îl șterge, pentru lustru, cu o petică curată, și, al treilea, suflă asupra lui pe mai multe părți, ca nici bănuială de colb să nu rămîie". Petrecerea obișnuită e "pasianțul" ori "concina prădată". Deplasîndu-se spre pătura țărănească, Gîrleanu dovedește în alte opere o tehnică narativă strânsă, sub
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sentimentul. "Sentimentalismul e haina de teatru - s-o lăsăm actorilor vieței." Densușianu a scris, în sprijinul "decadentismului", numeroase articole, despre Remy de Gourmont, Henry de Régnier, Émile Verhaeren. Ca poet, sub pseudonimul Ervin, a compus poezii reci și echivoce. ȘTEFAN PETICĂ Întâiul simbolist declarat și veritabil e tuberculosul Ștefan Petică (1877-1904), cunoscător perfect al poeziei franceze noi în chiar spiritul ei: Laforgue, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Verhaeren, Henry de Régnier, Stuart Merill, Remy de Gourmont, Francis Jammes, André Gide. El a frecventat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
actorilor vieței." Densușianu a scris, în sprijinul "decadentismului", numeroase articole, despre Remy de Gourmont, Henry de Régnier, Émile Verhaeren. Ca poet, sub pseudonimul Ervin, a compus poezii reci și echivoce. ȘTEFAN PETICĂ Întâiul simbolist declarat și veritabil e tuberculosul Ștefan Petică (1877-1904), cunoscător perfect al poeziei franceze noi în chiar spiritul ei: Laforgue, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Verhaeren, Henry de Régnier, Stuart Merill, Remy de Gourmont, Francis Jammes, André Gide. El a frecventat pe Macedonski și a fost izbit de nevroza snobă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Régnier, Stuart Merill, Remy de Gourmont, Francis Jammes, André Gide. El a frecventat pe Macedonski și a fost izbit de nevroza snobă din cenaclul acestuia, intoxicat de crizanteme în putrefacție și rigid de lux decrepit, cvasi-funerar. În primul rând Petică glorifică diafanitatea florilor, fragranța cărnurilor vegetale: Parfum din flori pălite și uitate, Poemă tăinuită-ntr-o petală, Te stingi în dureroasa-ți voluptate În seara singuratecă și pală, Parfum din flori pălite și uitate... fecioarele cu incarnat de crin ale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aur în seri de evocare A imnurilor triste din templele uitate. Murise însă cântul de veche voluptate Și triste și stinghere viorile părură În noapte-ntunecată de grea singurătate, Fecioare-mpovărate de-a viselor tortură. E mult prerafaelitism în lirica lui Petică (prințese clorotice, bolnave), precum este vădită înrîurirea lui Verlaine. Parcurile, grădinile cu havuzuri, păunii, n-au altă origine. În același timp, prin Traian Demetrescu sau direct de la urmașii lui Baudelaire, poetul adoptă funerarul sinistru, cu corbi și hohote sarcastice: Se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se leagă nume de seamă în viața culturală și științifică a țării, o serie de plăci comemorative și manifestări periodice amintind că aici s-au născut sau au trăit o parte a vieții lor scriitorii N.D.Cocea, Panait Istrati, Ștefan Petică, Panait Cerna, A.Bacalbașa, Mihail Sebastian. Individualizarea potențialului turistic al județului Brăila se realizează grupându-l în areale de interes turistic. Astfel, pe teritoriul județului am identificat șapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
o interesantă culegere, Amintiri literare despre vechea mișcare socialistă (1870-1900) (1975), în care a inclus și comentat mărturii provenind de la Gh. Nădejde, Zamfir C. Arbore, Sofia Nădejde, C. Mille, Constantin Bacalbașa, Jean Bart, Gala Galaction, H. Sanielevici, Dimitrie Anghel, Ștefan Petică, Tudor Arghezi și alții. A. are de asemenea meritul de a fi readus în circulație memoriile lui Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată (1987-2000). Substanțialele note explicative, care urmează fiecărui capitol, verifică toate afirmațiile lui Constantin Bacalbașa, pe unele rectificându-le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285506_a_286835]
-
portretizați Haralamb G. Lecca, D. Nanu, A. Steuerman-Rodion, G.Tutoveanu), „Note de călătorie”, unde scrie Radu D. Rosetti, „Revista revistelor” și „Știri literare și artistice”. Sub titlul generic „Opere noi” se fac scurte comentarii despre Fecioara în alb de Ștefan Petică (versurile „sonore ca ... visul, albe ca ... muzica au farmec, dovedesc artă” și reprezintă „cea dintâi notă decadentă din literatura română”), Cartea de aur de Al. Macedonski („singura operă de reală valoare literară apărută în vremile din urmă”, o lucrare „titanică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
Tudor Arghezi, G. Bacovia, Demostene Botez, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Mihai Codreanu, N. Davidescu, Victor Eftimiu, Elena Farago, O. Goga, G. Gregorian, Emil Isac, D. Iacobescu, St. O. Iosif, Al. Macedonski, Adrian Maniu, I. Minulescu, Corneliu Moldovanu, Cincinat Pavelescu, Șt. Petică, Al. A. Philippide, Perpessicius, Ion Pillat, Mihail Săulescu, Al.T. Stamatiad, I.C. Săvescu, G. Topîrceanu, Ion Vinea. Antologia este urmată, în 1930, de o alta, consacrată poeziei românești clasice, Klasszikus kert [Grădina clasică], de la poeții Văcărești până la Panait Cerna și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
secerișului, ca să nu curgă mult sânge și ca să se închidă repede rana. S-a recomandat ca în cazul unor astfel de accidente: "să se spele rana cu apa curată, ca să nu intre vreo murdărie, apoi să aprindem o bucățică de petică și să presurăm cenușa pe rană, după aceea să ne legăm cum vom putea mai bine, dar nu prea strâns"690. Tot la această rubrică, oamenii erau învățați ce flori să culeagă și ce ceaiuri să folosească pentru anumite boli
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
evocările sau restituirile istorico-literare, aparținând fie lui Constantin Virgil Gheorghiu, fie cuiva care folosește pseudonimul Cronicar și dedicate unor personalități din trecutul mai îndepărtat (Dimitrie Cantemir, Șerban Cantacuzino, Gh. Asachi, N. Filimon) ori mai apropiat (Al. Davila, Panait Cerna, Ștefan Petică). Remarcabile sunt cele câteva articole cu caracter teoretic ale lui Ion Biberi (Mesagiul unui cărturar, Scriitor și operă, Romancieri și critici), ca și eseurile cu deschidere filosofică ale lui Mircea Eliade (Adam pe Golgotha, Carnet de iarnă, Lucrurile de taină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
și al artelor plastice cu toate că, în realitate nu a existat o diferențiere categorică între cercurile artistice ale vremii, o parte dintre scriitori precum K.-J. Huysmans, Charles Baudelaire, Camille Lemonnier, iar la noi Tudor Arghezi, Dimitrie Karnabatt, Theodor Cornel, Ștefan Petică, fiind și remarcabili critici de artă. O întrebare inevitabilă: ce au în comun simbolismele europene? Ce le apropie? Cred că răspunsul la întrebare se regăsește parțial în caracterul lor secesionist, termenul care dă și numele a două mișcări, secesionismul vienez
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cotidianitatea. Pictorul care participa la expozițiile universale din 1878 și 1889 este printre cei care formulează observații pertinente cu privire la arta prerafaeliților, deschizând-o către orizontul esteticii simboliste. Un poet simbolist, dar și critic literar și, ocazional, critic de artă, Ștefan Petică, era la curent în 1900 cu mișcarea prerafaelită Gabriel Rossetti, Burne Jones, William Morris se află printre cei citați și estetismul teoreticianului ei, Ruskin, care "introdusese în literatură modul de a vedea și judecățile din pictură"77, moralismul său, cum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]