1,060 matches
-
decade din ce în ce mai mult și de frica poliției își ia lumea în cap. În cele din urmă, moare într-un hotel periferic din Iugoslavia, iar cadavrul ei e luat la Facultatea de Medicină ca material didactic. Ada însăși, ajunsă între timp pianistă, neacceptând măritișul plănuit de tatăl ei, fuge de acasă și se angajează, în București, profesoară de pian la o școală catolică, unde superioara vrea să o călugărească. Evadează și de acolo, traversează un episod erotic degradant, din care, spre deosebire de Milly
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
ministrul culturii din Germania, cu ocazia unei expoziții a lui Ingo Glass care făcea - poți să le spui sculpturi?! - statui și diferite forme din metal. Ingo Glass era neamț, dar era din București, român de etnie germană, soția lui fiind pianistă la opera din București. Are și în România lucrări de genul acesta, pe la Constanța sau la Galați cred, era plătit extraordinar de bine și era extrem de apreciat și în țară. Cu ocazia asta l-am cunoscut și pe ministrul culturii
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bodley's Library nu a agreat aceasta propunere și ne-a oferit doar o fotocopie a Tetraevangheliarului executată artistic. Relații fructuoase de colaborare am stabilit cu Institutul de Studii Sociale condus de Richard Hausser și soția acestuia, Hephzipach Menuhin-Hausser, eminentă pianistă, eleva lui George Enescu, Președinta Ligii Internaționale a Femeilor pentru Pace și Libertate, sora cunoscutului muzician Yehudi Menuhin, cu lordul Noel Baker, membru al Camerei Lorzilor, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. În felul acesta, s-a reușit să se
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Basarab. N. primește în casa o instrucție umanista (tatăl îi preda istoria), rafinată în contactele cu numeroase personalități artistice și diplomatice care frecventează familia; printre acestea, Frédéric Mistral, Sully Prudhomme, Ignace Paderewsky sau viitorul rege al Angliei, Eduard VII. Mama, pianista de virtuozitate, o pregătește pentru această carieră și, la opt-nouă ani, fetița execută furtunos piese de Beethoven, Mozart, Chopin, Mendelssohn. E însă egal înzestrata pentru desen și pictură (în 1927 va și expune o suită de pasteluri, cu vernisajul patronat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
octombrie 1881, în „Casa Doctorului”, lângă Grădina Mihai Bravu. Tatăl său a fost profesor de matematică, iar apoi directorul Școlii Superioare din Craiova, actualul Colegiu Carol I. Mama sa, Ana, de origine alsaciană, era o iubitoare de muzică și o pianistă desăvârșită. De la părinți, de la familie, a moștenit talentul pentru muzică, matematică, inginerie. Bunicul din partea mamei a fost inginer. A urmat Școala Primară Obedeanu. Se povestește că în acea perioadă a construit un telefon cu ajutorul căruia comunica din dormitor cu mama
Cultura general? si cultura ?tiin?ific? a inventatorului Gogu Constantinescu by Manolea Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/83672_a_84997]
-
atâta împreună și nimic! Apoi, ea se ducea să cânte mereu cu Karajan, îl chema și pe el, "hai, Leone!", iar el "nu, că am treabă, am de studiat", dar era numai după chiloțeii balerinelor! Zlatina era o frumusețe, o pianistă foarte bună, de altfel, ei studiaseră împreună. Nicola Ghiuselev mi-a povestit însă că avea meteahna băutului, ceea ce a transformat viața lui Ghiaurov cu ea într o dramă. și așa, el dezamăgit, Mirella dezamăgită, într-o zi au făcut ochii
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
acestea din urmă ați avut-o parteneră în Micaëla pe Kiri te Kanawa. — Da, era la început. Cânta foarte frumos. Tu știi că am avut și un foarte frumos recital Enescu la Londra, la Wigmore Hall, cu Lorry Wallfisch, o pianistă admirabilă, care îl și cunoscuse pe Maestru? — știu, și erați în board-ul Societății Enescu împreună cu Lord Yehudi Menuhin. — Tot la Londra l-am cunoscut, a venit să mă vadă în Carmen. Am schimbat telegrame după aceea, am fi vrut
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
eram, practic, ca la prima întâlnire cu opera. Îi spusesem lui Skovhus, că aveam mult împreună: Dacă vezi că eu sunt în porumb, tu continuă!" A fost bine, dar pentru mine a fost un infern. Pe vremea când eram încă pianistă, auzeam despre vocile românești care făceau furori peste hotare: Ileana Cotrubaș, Marina Krilovici, Magdalena Cononovici, și, fără doar și poate, Viorica Cortez. Aceste nume și minunile pe care le realizau în lume se înfățișau ochilor mei de adolescentă muziciană ca
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
editarea primelor publicații românești de orientare socialistă: „Besarabia” (1879), „România viitoare” (1880) și, îndeosebi, revista „Contemporanul” (1881). Odată cu obținerea concesiunii restaurantului gării din Ploiești (1882), situația materială a familiei sale se îmbunătățește radical. D.-G. a avut trei copii: Ștefania, pianistă, căsătorită cu criticul Paul Zarifopol, Alexandru, militant socialist și comunist, și Ioan D. Gherea, estetician și filosof. În 1890, primește în mod oficial „împământenirea”. D.-G. a debutat în publicistica politică în 1883, sub pseudonimul Caiu Grachu, cu Un răspuns
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
distins cu două premii Grammy și o carieră de 35 de ani, pianistul Boris Berezovsky, Evgeny Kissin, numit de marele dirijor Karajan „un geniu” sau de presa internațională „copilul minune al pianului”, Lisa Batiashvili, una din cele mai vânate violoniste, pianista Juja Wand, violonista Amma Tifu, laureată a concursului Enescu 2007, violonistul Vadim Repin, pianistele Katia și Marielle Lobeque, prima pianistă din România care a concertat la Royal Albert Hall din Londra și care vine în premieră în România. Mulți se
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Berezovsky, Evgeny Kissin, numit de marele dirijor Karajan „un geniu” sau de presa internațională „copilul minune al pianului”, Lisa Batiashvili, una din cele mai vânate violoniste, pianista Juja Wand, violonista Amma Tifu, laureată a concursului Enescu 2007, violonistul Vadim Repin, pianistele Katia și Marielle Lobeque, prima pianistă din România care a concertat la Royal Albert Hall din Londra și care vine în premieră în România. Mulți se miră că numai la Lucerna sau Salzburg se mai întâlnește o așa densitate de
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
dirijor Karajan „un geniu” sau de presa internațională „copilul minune al pianului”, Lisa Batiashvili, una din cele mai vânate violoniste, pianista Juja Wand, violonista Amma Tifu, laureată a concursului Enescu 2007, violonistul Vadim Repin, pianistele Katia și Marielle Lobeque, prima pianistă din România care a concertat la Royal Albert Hall din Londra și care vine în premieră în România. Mulți se miră că numai la Lucerna sau Salzburg se mai întâlnește o așa densitate de nume mari într-o lună de
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Și să știe carte. Bineînțeles, cunosc critici excepționali în România care au toate aceste calități. A.V. Am adus în discuție acest subiect gândindu-mă la un caz aproape singular, dacă nu de-a dreptul unic, în muzica din România. Pianista Cella Delavrancea, după un recital pe care l-a susținut la București în perioada interbelică a secolului trecut, și-a scris cronici în care a fost foarte obiectivă, dură: "aici am reușit, acolo putea să fie mai bine, în anumite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
școală începusem să lucrez cu Myriam. Eu m-am băgat totdeauna la spectacole care se jucau în uzine, unde nu prea se înghesuiau ceilalți să se ducă. Dar eu mă duceam, la toate. Și chiar improvizam dacă dădeam peste vreo pianistă mai nebună, ne puneam de acord și eu dansam zece-douăzeci de minute acolo unde era loc. A.V. Ce efect aveau astfel de prezențe dansante în uzină, printre muncitorii care, probabil, nu erau chiar toți familiarizați nici cu dansul clasic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
făceau să mă concentrez pe o realitate mult mai frumoasă decât cea în care trăiam. A.V. Sigur că un muzician, indiferent dacă este profesor sau interpret, trebuie să cunoască cei mai importanți compozitori din istoria muzicii. Și tu, ca pianistă, i-ai studiat pe Mozart, pe Debussy, pe Rahmaninov. Crezi că sunt foarte diferiți (nu numai din punct de vedere stilistic și tehnic), sau există o legătură profundă între ei? A.B. Există o legătură profundă, bineînțeles. Toți marii creatori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ale lumii. Cu aceste calități, plus experiența de o viață, a modelat voci tinere pornite, la rândul lor, pe drumul succesului. Dialogul reprodus în continuare a avut loc după recitalul găzduit în anul 1996 de Filarmonica "Moldova" din Iași. Împreună cu pianista Vasilica Stoiciu Frunză, soprana Maria Slătinaru Nistor a interpretat ciclul de lieduri "Dragoste și viață de femeie" op. 42 de Robert Schumann, Trei lieduri de Richard Strauss, Două lieduri pe versuri de Mathilde Wesendonck de Richard Wagner, Trei cântece de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Viorica și cu Filarmonica făceam turnee în toată țara, turnee minunate, cântam și ca solistă... În facultățile Universității "Alexandru Ioan Cuza" eram prezenți tot timpul cu diverse concerte, cu tematică specială. A.V. Ați avut ocazia să cântați și cu pianista Steluța Diamant Dumea? M.S. Foarte mult. A.V. Ar fi frumos să vă reîntâlniți cu vechii colegi, poate chiar aici, în studio... M.S. Îmi propun de fiecare dată, dar... A.V. ...timpul, viața de zi cu zi... M.S. ...de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
intrat în lumea muzicii, apoi v-ați dedicat operei pentru că ați avut un mediu familial propice. R.D. Așa este. Amândoi părinții mei sunt muzicieni. De la 5-6 ani am început să studiez pianul, chiar foarte serios, gândindu-mă că voi ajunge pianistă concursuri naționale, internaționale, recitaluri, concerte pentru ca în ultimul moment, în ceasul al XII-lea, în clasa a XII-a să mă răzgândesc și să-mi schimb direcția spre canto. A.V. De ce v-ați răzgândit? R.D. În primul rând, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
XII-a să mă răzgândesc și să-mi schimb direcția spre canto. A.V. De ce v-ați răzgândit? R.D. În primul rând, am aflat că pot să cânt. Am descoperit prin intermediul cursurilor de canto secundar, pe care le urmam ca pianistă, că am voce și m-a cucerit extraordinar senzația că instrumentul ești tu însuți, că vibrezi direct, că nu trebuie să te mai folosești de nici un alt intermediar pian etc. pentru a exprima emoții, gânduri, sentimente. A.V. Părinții, sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aș dori foarte mult să cânt. Și chiar dacă Ruxandra este prezentă aici, mă gândesc la Charlotte. J'ai honte!... Este o operă foarte frumoasă și, cum în ultimul timp am observat că registrul meu a coborât, m-am amuzat cu pianista, la Paris, să studiez diverse pagini. Nici nu vreau să-i spun Ruxandrei că m-a bătut gândul să cânt aici, la Iași, chiar și o arie din "Carmen", dar am tăcut... (râde). Totuși, am îndrăznit să cânt în fața unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
înființată în 1956. În rolul Floriei Tosca soprana Florica Mărieș. 3 Nicolae Prescornițoiu (1917-2008), tenor, solist al Operei Naționale Române din Iași. 4Cu o zi înaintea înregistrării interviului, doamna Maria Slătinaru Nistor a susținut la Filarmonica "Moldova" din Iași împreună cu pianista Vasilica Stoiciu Frunză un recital de lied-uri care a cuprins ciclul "Dragoste și viață de femeie" de Robert Schumann. 5La postul tv Mezzo. 6 Gabriel Bacquier (n. 1924): bariton francez, specialist în repertoriul de operă francez și italian. 7Barbara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dovedit esențiale pentru nouă înțelegere a atomului”. Venit pe lume la 11 decembrie 1882 la Breslau, în Germania (astăzi orașul polonez Wroclaw), Max Born a fost fiul lui Gustav Born și al lui Margarethe Kauffmann Born. Mama sa, o excelentă pianista, provenind dintr-o bine cunoscută familie de industriași, a murit când Max avea doar patru ani. El a crescut, totuși, într-un mediu exemplar pentru un viitor om de stiinta german: citadin cu dragoste pentru natură, intelectual cu inclinații către
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
credințe ale lumii conform cărora „lumea e suferință”, menirea noastră nu rămâne alta decât zbaterea întru ieșire din „lațurile” ei, zbarerea întru purificare. și astfel, vom ajunge să murmurăm precum Giuseppe rngaretii: „Nu mă părăsi, rămâi suferință!” Cella Delavrancea Ochii pianistei 125 de ani de la nașterea artistului și scriitorului CELLA DELAVRANCEA 0ă urmăresc vrăjită peste veacuri, fixându-mă încă îndrăzneț și curios ochii unei octogenare celebre. CELLA DELAVRANCEA. Era în primăvara anului 1980. Intrasem în sanctuarul reginei pianului, sfătuită de îngerul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Ca locotenent, se transferă în 1904 la Fălticeni, tot ca șef al muzicii militare. Este aici sufletul unei formații de muzică de cameră, care dădea concerte mult gustate în casa lui Artur Gorovei, a cărui soție, Elena,era o bună pianistă. La vioară cânta și fiica lui Pursch, poeta Doina Bucur, care a urmat Conservatorul din Leipzig, la clasa de vioară a lui Hans Sitt. Oscar Pursch organizează și o orchestră militară, care cânta marțea în pavilionul de la Grădina Publică. Era
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
facă așteptatele concerte de Anul Nou și e o plăcere pentru mine să-i pronunț numele, întrucât el rămâne o personalitate, un mare dirijor, care lucrează și se înțelege foarte bine cu orchestra. Imediat după Anul Nou vom avea o pianistă din Franța, care va interpreta Concertul de Rahmaninov, un dirijor francez și tot așa. Stagiunea noastră, în general, este punctată cu muzicieni nu numai români, ci și din toate colțurile lumii, pentru că și noi facem parte din acest circuit european
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]