52,877 matches
-
am păcătuit din nou, chiar în seara minunată a Sîmbetei mari. În vreme ce ucenicii plîngeau risipiți și înspăimîntați, în timp ce sfintele femei boceau îndurerate și-și sfîșiau amarnic veșmintele cernite, taman pe la ceasurile în care soldații romani picoteau lîngă lespedea grea de piatră și trupul Mîntuitorului, eliberat de giulgiu-i și ușurat de povara pămîntescă se pregătea să lase mormîntul pustiu, eu, îmboldit bag seama de vreun gînd potrivnic ori de cine știe ce pornire vrăjmașă, dacă nu cumva, Doamne ferește, chiar de amîndouă, m-am
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
unor vecini vedeai monumentul lui Alexandru Ioan Cuza. În zilele de sărbătoare, chipul domnitorului plutea pe o mare de capete. În fața Universității străjuiau Kogălniceanu și Eminescu. În fața Teatrului Național „Vasile Alecsandri“. Lîngă Biblioteca Fundației adăstau într-o curte, ciopliți din piatră gălbuie, cîțiva voievozi ai Moldovei, cărora încă nu li se găsise un loc în peisajul vechii capitale. În preajma Bisericii Trei Ierarhi ședea într-un jilț Gheorghe Asachi. În piața Palatului Administrativ, Ștefan cel Mare își strunea energic armăsarul de bronz
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
plimba de mînă cu mama: Piramida leilor. Despre ea nu trebuia să întrebi nimic, pentru că vorbea singură cu o limpezime extraordinară. “În mijlocul aleii de intrare, C-o eleganță simplă modelată, Se-nalță piramida-n sus, purtată De patru lei de piatră în spinare. Nenvinșii regi ai limpedei Sahare, Domesticiți de-o mînă inspirată, Păstrează-n ochi mîndria de-altădată Și-și poartă sarcina cu nepăsare.” (M. Codreanu, Piramida leilor) „Primul cuvînt pe care l-am rostit - își amintește Ștefan Cazimir - a
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
mi-a răspuns Iosif. Vă închipuiți ce surpare în capul meu, încredințat cum fusesem pînă atunci că «domnitor» e odaia în care dorm!” (Cum am învățat românește)1). În orașul cu atîția mari domnitori, turnați în bronz sau dăltuiți în piatră, singurii scutiți de confuzii umilitoare rămîneau, cum se vede, leii. “Ei își păzesc comoara cu tărie, Visînd să și-o păstreze-n veșnicie - Dar timpul de-orice visuri joc își bate, Căci netezind buclatele lor coame, Mănîncă piramida lor cu
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
324 m), ramificîndu-se și pe cele două văi care mărginesc spre est (Cuejdul) și spre vest (Borzogheanul) muntele Cozla (peste 650 m altitudine), pe care se găsește frumosul parc al orașului. Cadrul e format din valea Bistriței, care, începînd de la Piatra, se lărgește considerabil pentru că pătrunde în depresiunea subcarpatică a Cracăului, mărginită de dealurile subcarpatice în Răsărit și de munții înalți împăduriți către Apus. Oraș de contact, Piatra e un important centru de schimb între produsele acestei regiuni deosebite și un
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
frumosul parc al orașului. Cadrul e format din valea Bistriței, care, începînd de la Piatra, se lărgește considerabil pentru că pătrunde în depresiunea subcarpatică a Cracăului, mărginită de dealurile subcarpatice în Răsărit și de munții înalți împăduriți către Apus. Oraș de contact, Piatra e un important centru de schimb între produsele acestei regiuni deosebite și un însemnat centru pentru industria lemnului.” 5) Potrivit aceleiași enciclopedii, în oraș existau nu două, ci trei fabrici de mezeluri, așadar îndemnul de a te cîntări adesea era
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
ta a rămas veșnică,/ dar acum, cînd te-ating, peste lucruri e un foșnet strident,/ culori vineții se deschid peste pleoape/ și nu pot vedea mai în adînc/ decît pînă la vorbele tale care se lovesc în mine/ ca niște pietre în cădere” (A patra elegie). De asemenea autorul se angajează în călătorii, cea mai semnificativă fiind în Statele Unite, unde ajunge într-o junglă a artificiilor civilizației și își umple auzul cu clinchetul specific al toponimiei locale, aventura avînd rolul unei
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
Dumitru Hurubă Este trist, inuman și revoltător ca doi oameni, care și-au clădit o casă “de piatră” respectând instrucțiunile ofițerului stării civile ajustate cu urările majorității nuntașilor, să ajungă la situații conflictual-ialteze. Așa cum s-a întâmplat cu soții Haralampy: doamna vroia Big Brother, iar domnul, Gregorian Bivolaru; în consecință, televizorul a rămas în sufragerie împreună cu doamna, iar
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
proverb). Existențialul dramatic (sîngele) pare eclipsat de scriitură (cerneala), însă ultima își dobîndește, recuperator, semnificația prin raportarea la cel dintîi: “sîngele fiecărui poet e-ntunecat de cerneală (...) slova curgînd între noi ca o altă cale a robilor/ spală de patimi piatra pe care am însemnat-o -/ zorii de ziuă scaldă într-o purpură subțire și lină/ despărțirea zadarnică, întîlnirea de pretutindeni// cerneala fiecărui poet e străluminată de sînge” (Cerneala și sîngele). Confruntarea dintre sînge și cerneală are loc sub egida unui
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
Într-un mod paradoxal și imprevizibil, Sultana Maitec folosește materia cromatică, dar una puternic impregnată de energii spirituale, valorile fundamentale - alb/negru - și culorile sacre - aurul și roșul (purpura), pentru a reprezenta imaterialul, esența intangibilă a unor forme recognoscibile - fructe, pietre etc., după cum folosește tocmai aceste repere ale lumii materiale pentru ca, finalmente, prin abandonul lor într-un spațiu al purei virtualități să dematerializeze culoarea însăși, a cărei substanță părea acceptată ca o fatalitate. Fascinantă și îndepărtată, austeră și senzuală, familiară și
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
care vine dinlăuntru, care nu descrie efemerul, nu se erodează și nu se risipește. Chiar și acele imagini care par ușor de recunoscut în pictura sa și care, aparent, sunt elementele unor potențiale naturi statice, cum ar fi merele, sau pietrele, sau orice altceva, nu sunt decît spectre, sigle ale unei lumi încă neinstituite, concepte solitare într-un discurs neformulat sau chiar arhetipuri platoniciene, realități primordiale și incoruptibile.
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
pe care o iubeam... - Mărturisiți că ați reușit să identificați cîțiva dintre informatori care vă spionau fiecare mișcare în acei ani, dar, cu o singură excepție (Vasile Băran), refuzați să le deconspirați numele pentru a nu fi cel care «aruncă piatra» (în accepția biblică, desigur); totuși, unii dintre ei pot fi ușor recunoscuți. Printre ei, un caz special este I. M. care apare în dosar sub numele de cod Mirel și Dorin, critic și publicist pe care l-ați considerat prieten
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
într-o duminică scăldată în soare. În căutarea monumentelor de altădată, poposim în cimitir. Semnătura lui Storck pare incredibilă aici. Lucrarea în marmură roșie mă obligă să o admir. Spre ieșire, ochii îmi cad pe cîteva rînduri săpate pe o piatră veche, cu aer nobil, aristocrat: “Acest monument l-am ridicat iubirei, iubirei fără margini, care purifică și explică toate.” Elisa F. Bibian lui Nicolae Bibian, fost deputat al Romanațului, 1850-1905 Iubire, bucurie, tristețe, nostalgie. Am simțit că nimic din toate
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
prezintă o bibliografie consistentă. Tot de pe urma acestor analogii se pot desprinde anumite considerente cronologice în ceea ce privește frecvența „importurilor” romane pe anumite perioade. Astfel, între sec. I a.Chr-I p.Chr., prezența produselor romane în davele geto-dace (Barboși, Poiana, Brad, Răcătău, Bâtca-Doamnei, Piatra Șoimului, Titelca-Tisești, Moiești), adăpost al elitelor locale, sunt bine reprezentate. Multe dintre aceste produse de proveniență romană se datorează raidurilor înterprinse în teritoriul de la sud. Pentru sec. II-III p.Chr. se observă o frecvență scăzută a acestora, din cauza dispariției centrelor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ale realului aberant ce de atîtea ori se pierd prin percepția mioapă ori tendențioasă (o miopie simulată) a atîtor comentatori. Precum un incipit fioros al breviarului pe care-l alcătuiește, apare înscrisă minciuna: „Minciuna (negarea realității și a adevărului) este «piatra unghiulară» a regimului de dinainte și de după decembrie 1989. La procesul-parodie, i s-a reproșat Elenei Ceaușescu că ar fi avut vile și palate. Ea a răspuns: «N-am avut nici o vilă!». Negarea actuală a celor vinovați penal de abuzuri
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
far cu feștila măcinata. A doua zi părăsește Veneția, fără să fi vrut sa vada măcar pe cântatul În poezie Sân Marco. Nici Florența lui Dante și Michelangelo după cum ne asigură, de data aceasta, George Călinescu „cu palatele sale de piatră grea și cu verzuia clopotnița a lui Giotto, nu pare să-l fi atras mai de aproape”. * Mult mai târziu la câteva decenii după coborârea să În veșnicie trecerea lui Eminescu prin Italia Înseamnă popasuri adânci, statornice, ale poeziei sale
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
și a negustorilor implicați într-o acțiune de sabotaj economic. Tot Goldenberg dă jandarmeriei locale ordinul de a-i sprijini pe legionari (!!!). În final este însă deconspirat de adevărații comuniști, iar romanul primește „bun de tipar” (vezi p. 41). O piatră de hotar în relaxarea cenzurii comuniste este avizul dat Cursului de Istoria Literaturii Române - partea I de Ovid S. Crohmălniceanu în care nume prohibite cu puțin timp în urmă (Eugen Lovinescu, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Nichifor
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
Kim Ki-Duk a primit Premiul de regie. Diferit de precedentul Spring, Summer, Autumn, Winter... and again Spring, Samaria sau Samaritan Girl, cum i s-a spus în engleză, pare până la urmă să ilustreze un precept biblic. Tatăl nu poate arunca piatra asupra fiicei lui, adolescenta care se prostituează. Dar o urmărește și îi ucide pe doi dintre clienții acesteia. Apoi se predă poliției. Kim Ki-Duk pune povestea în rama cotidianului (prostituția juvenilă e o problemă în Coreea de Sud), dar nu face din
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
iubire e preferabilă niciuneia... • Școala ascunde riscul de a ajunge intelectual... • Uimitor... Ți se oprește mintea În loc! Mie, nu ție... (Zoltan Terner). • Există situații când Își pierd mințile chiar și cei care nu le-au avut niciodată. • Cine dă cu pietre În arborele meu genealogic?! • Suntem cu toții o sapă și-un pământ... Voi vă jucați cu mine... Eu zic că mă joc cu voi (Solo Har Herescu). • Libertate avem prea multă. De acea nu știm s-o apreciem. • Nu dezlega toate
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
sunt foarte bune dacă nu-s aplicate. Dacă spui că nu ți-e frig nu Înseamnă neapărat că ție cald. • Nimicul vorbește pe mai multe voci. • Buget, deci exist ! • Rămâne cum am mai tăcut (Zoltan Terner). • Un prost aruncă o piatră În fântână și zece deștepți nu reușesc s-o scoată...Dar, oricum, deștepții nu-s de găsit. • Am mari probleme cu mine Însumi (citat). • Și călăul are cap. • Femeile sunt mai bune conducătoare (de căldură). • Bogăția nu te face mai
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
Zanne (apreciată de Eminescu și Lucian Blaga). Dată fie puterea de sinteză pe care o induce termenul aforism, el a fost agreat și impus În toate limbile europene, de la greci citire, conținutul fiind apodictic. Cu alte cuvinte, aforismul rămâne o piatră de hotar În cultura unei națiuni, pe care nu numai cercetătorii vor s-o dezlege, dar și vorbitorii unei limbi s-o folosească, fie invocând textul ca atare, În Începutul unei comunicări / convorbiri, fie În finalul acesteia, ca o concluzie
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
87 de dialecte. Religia majoritară este Romano-Catolica, urmată de protestanți (vechi și noi), musulmani și budiști. Moneda națională este peso (Php.) filipinez, 1$ USA = 44 Ph. INTAMUROS este cetatea orașului, sau „Old Town”, Înconjurată de ziduri de apărare fortificate, din piatră, late până la 30 m și Înalte de 4 m, cu cinci porți de intrare și canale de apă, făcute din timpul Guvernării Spaniole. Străjuite la nord de Raul Pasig, la vest de Golful Manila, la sud de Parcul Rizal și
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
logosul, relevat biblic prin Cuvânt („Sfântă floare / de cais/ Înflorit În decembrie...// Nu urcăm noi / din rădăcinile pământului, / trunchiul și floarea legănând/ pruncul Cuvântului?... - Leagănul); geniul, cu trimitere directă la sculptorul Brâncuși („Brâncuși / trecea pe drum / supărat / că lovise / o piatră. / Și Piatra, / ridicându-se, / L-a Însoțit / toată viața”. - Piatra). Aș Încadra, fără rezerve, Într-o altă temă - cea a umbrei , atât de prolifică În epoca medievală a Europei Occidentale, poemul O umbră, a cărui strofă finală, cu trimitere blagiană
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
biblic prin Cuvânt („Sfântă floare / de cais/ Înflorit În decembrie...// Nu urcăm noi / din rădăcinile pământului, / trunchiul și floarea legănând/ pruncul Cuvântului?... - Leagănul); geniul, cu trimitere directă la sculptorul Brâncuși („Brâncuși / trecea pe drum / supărat / că lovise / o piatră. / Și Piatra, / ridicându-se, / L-a Însoțit / toată viața”. - Piatra). Aș Încadra, fără rezerve, Într-o altă temă - cea a umbrei , atât de prolifică În epoca medievală a Europei Occidentale, poemul O umbră, a cărui strofă finală, cu trimitere blagiană, este unicat
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
În decembrie...// Nu urcăm noi / din rădăcinile pământului, / trunchiul și floarea legănând/ pruncul Cuvântului?... - Leagănul); geniul, cu trimitere directă la sculptorul Brâncuși („Brâncuși / trecea pe drum / supărat / că lovise / o piatră. / Și Piatra, / ridicându-se, / L-a Însoțit / toată viața”. - Piatra). Aș Încadra, fără rezerve, Într-o altă temă - cea a umbrei , atât de prolifică În epoca medievală a Europei Occidentale, poemul O umbră, a cărui strofă finală, cu trimitere blagiană, este unicat În literatura noastră. Iat-o : „Pe miriști, / picioarele
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]