10,156 matches
-
unor experimente. Simbolurile și alegoriile sunt mereu clare, direct legate de experiențe tragice - accidentul de omnibus care i-a afectat grav coloana vertebrală, relația furtunoasă cu Diego Rivera - opinii politice sau presiunea dublei ei moșteniri, europeană și mexicană... ŤNu am pictat niciodată visuri; am pictat doar propria mea realitateť declara la un moment dat artista. Ceea ce face interesantă creația lui Kahlo este abilitatea ei de a transforma simboluri în metafore. În autoportretul purtând titlul Coloană ruptă (1944), bustul dezgolit, marcat de
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
alegoriile sunt mereu clare, direct legate de experiențe tragice - accidentul de omnibus care i-a afectat grav coloana vertebrală, relația furtunoasă cu Diego Rivera - opinii politice sau presiunea dublei ei moșteniri, europeană și mexicană... ŤNu am pictat niciodată visuri; am pictat doar propria mea realitateť declara la un moment dat artista. Ceea ce face interesantă creația lui Kahlo este abilitatea ei de a transforma simboluri în metafore. În autoportretul purtând titlul Coloană ruptă (1944), bustul dezgolit, marcat de cuie, strâns în curele
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
Unind corpul uman și arhitectura, rana și peisajul sterp, simboluri cristice și sugestii sexuale, suferința și exorcizarea ei prin artă, imaginea nu stârnește compasiune, ci admirație pentru o forță de caracter ieșită din comun... În "Cele două Fride", dublul autoportret pictat în 1939, anul divorțului de Rivera, două personaje în mărime aproape naturală sunt așezate în prim-plan. Prima dintre "gemene" poartă un costum popular din zona Tehuantepec. Cealaltă, o rochie victoriană. Figurile sunt unite printr-o arteră care trece prin
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
ale lui Rivera, sugerând că nici unul dintre ei nu reprezintă un întreg în absența celuilalt. Compoziția este însă voit stângace, semn al unei fuziuni dorite, dar nereușite. Într-o perioadă în care colegii ei de generație și de convingeri politice pictau uriașe fresce revoluționare, Frida Kahlo a fost interesată mai degrabă de mici picturi votive de la începuturile artei hispano-americane. Artista invocă nu de puține ori aceste imagini populare reprezentând catastrofe și vindecări miraculoase în lucrări complexe precum Spitalul Henry Ford (1932
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
ori aceste imagini populare reprezentând catastrofe și vindecări miraculoase în lucrări complexe precum Spitalul Henry Ford (1932) sau Sinuciderea lui Dorothy Hale (1939). Opera lui Kahlo implică influențe de la Bosch la Rousseau Vameșul și de la portretele Renașterii italiene la cele pictate de Christian Schad și de alți membri ai mișcării "Neue Sachlichkeit". În primul rând însă, artista s-a considerat continuatoarea unei tradiții culturale, pe care ea o numea Ťmexicanidadť, ce sintetiza simboluri premergătoare cuceririi spaniole cu altele, europene și catolice
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
scrie despre puritatea/ femeilor din evul mediu nu mai putea/ crea sisteme de ecuații pentru studenții de la AS/ și nu se mai sprijinea de ușa de la dormitor/ nu se mai arunca senzual pe canapeaua de/ piele galbenă/ n-o mai pictam în ulei.../ nu-i mai loveam chipul măsliniu cu/ priviri rotunde exacte/ băusem/ mă plictisea acest totul e bine/ acest totul e la fel de bine/ și-am sugrumat fericirea cu sârmă ghimpată/ i-am răstignit ochii-ntr-o metaforă/ ca într-
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
se scuze pentru absența unei prea mari tendențiozități în prezentarea aristocrației (de care, oricum, această primă variantă a romanului nu ducea deloc lipsă). În cele din urmă, a renunțat la această introducere: "Prin istoria unei familii, autorul a încercat să picteze câteva tablouri ale claselor cărora aparțineau Cozienii și Lascarii; și prin faptul că aceste clase erau cele stăpânitoare, istoria lor aruncă o lumină asupra întregii societăți din epoca respectivă. O istorie a moravurilor, a intereselor și concepțiilor unei clase sociale
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
și cu celelalte privilegii violente/ ale dragostei și ale biologiei/ așa cum ochii măriți de groază ai marinarilor, sunt rudă cu valul uriaș care în/ ultima clipă le înghite corabia." Imagini voalate cu vitriol care, în loc să le dea tărie, le dizolvă, pictate într-un galben de momîie și luîndu-și cruzimea din mezalianțe cu rezervoarele de depresie curată, motivată istoric, ale civilizației chinuite, ca de icnetele mătușii bătrîne, de cocoașele biologiei, își schimbă poziția, sucite într-un manual de scriere experimentală, care vrea
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
orientare va stărui latent, chiar și atunci când raporturile sale conflictuale cu societatea se vor estompa și esențele cromatice tari, solare, o picturalitate regăsită în bună parte datorită lui Luchian, vor institui iluzia unui univers senin. Aproape tot ce desenează sau pictează Tonitza până către 1930 poartă amprenta unui spirit de revoltă, vehement inițial, apoi tot mai stins, mai voalat de efluvii sentimentale și spleen. Mai mult decât alți pictori, Tonitza este marcat de dramatica experiență a frontului. Pictează prizonieri, răniți, dezertori
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
ce desenează sau pictează Tonitza până către 1930 poartă amprenta unui spirit de revoltă, vehement inițial, apoi tot mai stins, mai voalat de efluvii sentimentale și spleen. Mai mult decât alți pictori, Tonitza este marcat de dramatica experiență a frontului. Pictează prizonieri, răniți, dezertori, orfani, femei la cimitir, imagini din azile și ospicii, orbi, cerșetori. Tonitza are o acută conștiință a marginalității și ca și Luchian se simte, ca artist, parte acestei lumi a exclușilor. Imaginile din lumea circului, dar și
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
sublimează în vibrație sentimentală, discretă dar stăruitoare. Apar motivele de succes - capetele de copii cu "privirile dureroase, pupilele dilatate, de iscoadă, întoarse înăuntru de spaimă" cum le descria Aurel Broșteanu. De la Balcic îi scrie cunoscutului colecționar Virgil Cioflec: "Vreau sa pictez ochii triști ai copiilor de turci din Dobrogea." Portretele, pictate sau desenate aici, nu sunt niciodată anonime. Modelele lui se numesc Ali Mechmet, Selim, Osman, Abibe, Cadie, Fatma, etc. Natura și mediul uman de la Balcic sau Mangalia, unde timp de
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
în istoria sa din 1928 asupra picturii europene, Henri Focillon, cel mai influent istoric de artă francez din perioada interbelică, vorbea și despre "colonia independentă" de artiști care s-a stabilit la Balcic, pe malurile Mării Negre, unde, spune el, "se pictează mai bine decât la Neu-Dachau sau la Worpswede". Balcicul era inclus într-o suită de locuri devenite celebre și în care se consuma un fenomen tipic al modernității : fuga în natură, evadarea, ca reacție față de un învățământ artistic osificat și
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
de o audiență extraordinară. Cézanne e cel ce îi convinsese pe pictori că educația ochiului se face în contact cu natura și că arta rezidă în dezvoltarea logică a ceea ce vezi și simți studiind-o. Primele tablouri din arta românească pictate la Balcic datează din jur de 1913-1914, când orașelul, cândva sortit unei promițătoare dezvoltări economice, nu mai era decât un mic port cu depozite de grâne părăsite, dar care-și păstrase intactă atmosfera orientală, exotică și totuși familiară pentru ochiul
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
a putut evita să devină o atracție pentru turismul artistic. Nu puțin a contribuit la succesul monden al micii localități de pe malul Mării Negre și Regina Maria care-și construise aici una din "casele ei de vis". Devenise o modă să pictezi la Balcic, Mangalia, Cavarna, Capul Caliacra, Tulcea etc. Eugen Ionescu, care s-a exersat în critica de artă înainte de a deveni celebru dramaturg francez, a inventat cuvântul "balcism" când in 1937, adică la mai mult de două decenii de la descoperirea
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
S. Damian Întâlnirea cu monstrul Se va socoti, desigur o sfidare ideea că urâtul, fiorosul, abjecția, întruchipate într-o arătare prohibită tradițional, dobândesc drept de acces în cetate. Picasso l-a pictat pe Minotaur, precizează Breban, cu un corp musculos omenesc și un cap de animal, vegetând într-o hrubă. În romanul lui Breban adăpostul terifiant este locuința unui bătrân ma-niac, Jiquidi, un vast apartament cu perdele trase ca să nu pătrundă lumina
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
plătit acelorași reglementări filistine, contra cărora s-a revoltat în mod legitim. Dacă ar rescrie Crimă și pedeapsă, autorul romanului Ziua și noaptea s-ar concentra doar asupra imboldului frondei, renunțând la a doua parte a titlului, la penitență, ar picta destinul unui exponent dintr-o elită care solicită un cod de conduită special. Subliniez și acum că mustrarea, de care nu e cruțat scriitorul rus, ne parvine printr-un intermediar, aparține în Ziua și noaptea unui personaj limbut și nărăvaș
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
suferința, întrebările, pierderile. În spațiul închis, izolat al turnului, înfățișat ca o curiozitate a locului de vocea feminină care le oferă turiștilor turul orașului, el își duce propriul război cu sine. Rememorează ce a trăit, încercând să transpună în fresce pictate pe pereții circulari toate ororile văzute, pe care fotografiile făcute în Vietnam și în Angola, în Nicaragua și în Liban, nu le-au putut cuprinde. Își reamintește și povestea de dragoste trăită, și ea, pe fronturile lumii, cu o tânără
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
eterne" și mărturisește că îi este cea mai dragă. Nu știu dacă și Milorad Pavio iubește Mantia de stele cel mai mult dintre toate romanele sale, știu că și în cazul lui, primele două romane, Dicționarul Khazar (1984) și Peisaj pictat în ceai (1988) l-au consacrat, traducerile dovedesc tuturor că prozatorul sârb a dus romanul în secolul XXI și l-a aruncat în era computerului. Cei doi prozatori au în comun o ambiție rară: înnoirea formulei narative cu fiecare nou
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
lectorul a descoperit cu mirare că un roman poate avea forma unui dicționar cu un număr exact de cuvinte (Dicționarul khazar roman-lexicon în 100.000 de cuvinte; ed. I, 1998, Nemira; ediția a II-a, Paralela 45, 2005), rebus (Peisaj pictat în ceai, Univers, 2000), clepsidră (Partea lăuntrică a vântului, Paralela 45, 2003), îndreptar de ghicit în tarot ( Ultima iubire la }arigrad, Paralela 45, 2006). Adam și Eva și Mantia de stele au structuri narative similare: istorisesc șapte și aparent doar
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
în filmul lui Schnabel care o reține pe cea de-a doua ca o metaforă a unei transfigurări, o metaforă a unei scriituri speciale unde ochiul devine peniță/stil și aparat de proiecție. Dacă există atîția "artiști" care scriu sau pictează cu diferite organe, din seria de exibiționisme îndosariate la rubrica curiozități precum invitația la circ, penis-painter-ul Tim Patch supranumit Picasso, scriitura în acest film dobîndește o aură enigmatică. Asemeni lui Gregor Samsa, eroul metamorfozei kafkiene, Jean-Dominique Jean-Do Bauby (Mathieu Amalric
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
luna martie și lumina care intră pe fereastră era atât de slabă încât ținea lampă aprinsă și în miezul zilei, un singur bec de 40 w. care nu făcea decât să altereze culorile tablourilor, să deruteze ochiul. La lumină asta pictă. Cu ochii înroșiți, căci nu purta ochelari. Pe cuvertura patului, aruncate una peste alta, vechi caiete cu desene, albume cu fotografii (de la ultima expoziție deschisă la București în urmă cu câțiva ani), cutii cu tuburi de vopsea. Rezemate de un
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
doar la radio, mai mult ca sigur ați fi apreciat melodia austriacă și interpretarea... Scriitorul George Stanca este și el extrem de caustic în rubrica sa din “Click! TV”: “Au concurat normalii cu anormalii. Anormalii fiind în fapt niște imagini false, pictate cu accente biblice și inversioniste ca un sacrilegiu. Și iar a învins anormalul... Designerul Răzvan Ciobanu a avansat ideea de a-l trimite pe Naomi la Eurovision. De parcă anul trecut nu am trimis noi tot ceva din zona anormală: un
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
Andrei Moisoiu (Google) Mircea Badea a comentat în stilul caracteristic numele a două sate din România. Comuna Pârjol din județul Bacău, are ca sate aparținătoare Băsești și Hăineală. „După părerea mea, este o capodoperă. Nici Michelangelo, când picta Capela Sixtină, nu a fost mai încărcat cu har, decât este încărcată cu premoniție această construcție geopolitică”, a spus realizatorul emisiunii "În gura presei". „În comuna Pârjol, satele Băsești și Hăineală. Nu există și o cișmea numită Boc?”, s-a
Cum se numesc satele care l-au făcut pe Badea să exclame: Asta-i culmea! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77583_a_78908]
-
trădător, Claudius din Hamlet, să semene fizic cu actualul președinte georgian. Asta nu ne împiedică, însă, ca astăzi să-l percepem așa. Foaierul din subsolul Teatrului Rustaveli se numește sala himerelor. În semiobscuritatea încăperii, ochiul ghicește fragmente de fresce sublime pictate de artiști simboliști admirabili, Siudeikin, Gudiașvili, fresce acoperite și ele, ca și acelea din biserici, de un strat de var alb. Totul trebuia șters, ocultat, anulat, obsesie a unei tabula rasa pregătită pentru viitoarea cronică a unei epoci "barbare". Traumatism
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
pentru gravurile sale, Rembrandt revoluționează canoanele tradiționale, aducând în operele sale lumină, culoare, mișcare, stări de spirit.. Printre cele mai cunoscute tablouri ale lui Rembrandt, realizate până la moartea sa, la 4 octombrie 1669 la Amsterdam, se numără "Lecția de anatomie", pictat în 1632, Ospățul lui Baltazar, realizat în 1635, dar și "Rondul de noapte", realizat în 1642, cu ocazia sosirii reginei Franței, Maria de Medici la Amsterdam și păstrat la Muzeul Regal din oraș. Rembrandt van Rijn a fost înmormântat în
Google, logo special la 407 de ani de la nașterea lui Rembrandt by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77833_a_79158]