KorAP: Find »[drukola/base=piersic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...38 >

933 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

majoritatea neconfirmate de alți cercetători. Rezultate deosebite au fost obținute prin folosirea metodei biologice. În 1972, I. New și A Kerr au semnalat un izolat bacterian nepatogen de Agrobacterium radiobacter p.v. radiobacter, care a inhibat formarea de tumori la migdal, piersic și tomate, denumindu-l tulpina K-84. Confirmându-se prin numeroase cercetări eficacitatea ridicată a acestei tulpini folosită în prevenirea cancerului, în anii următori s-a început fabricarea pe cale industrială a unor biopreparate cu această tulpină. Astfel, în S.U.A. biopreparatul Galltrol-A

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantațiile de pe terenuri argiloase, necorespunzătoare culturii acestei specii (V. Severin și V. Stăncescu, 1984). Modul de manifestare a bolii, caracteristicile bacteriei și măsurile de protecție sunt descrise la bolile prunului. Bolile produse de ciuperci 9.4.6. Bășicarea frunzelor de piersic Taphrina deformans Boala este cunoscută din anul 1821 în Anglia, însă abia în anul 1860 M.J. Berkeley descrie ciuperca. Astăzi boala poate fi întâlnită pe tot globul, în țările unde se cultivă piersicul. Ciuperca parazitează piersicul și foarte rar caisul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ciuperci 9.4.6. Bășicarea frunzelor de piersic Taphrina deformans Boala este cunoscută din anul 1821 în Anglia, însă abia în anul 1860 M.J. Berkeley descrie ciuperca. Astăzi boala poate fi întâlnită pe tot globul, în țările unde se cultivă piersicul. Ciuperca parazitează piersicul și foarte rar caisul și migdalul, producând pagube mari în primăverile și verile bogate în precipitații. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
6. Bășicarea frunzelor de piersic Taphrina deformans Boala este cunoscută din anul 1821 în Anglia, însă abia în anul 1860 M.J. Berkeley descrie ciuperca. Astăzi boala poate fi întâlnită pe tot globul, în țările unde se cultivă piersicul. Ciuperca parazitează piersicul și foarte rar caisul și migdalul, producând pagube mari în primăverile și verile bogate în precipitații. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară bășicări

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
formează pe frunze rezultă un miceliu care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu acest miceliu se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute (7 20șC). Prevenire și combatere. Piersicii vor fi stropiți în timpul repausului vegetativ cu sulfat de cupru 2 % . În timpul primăverii, după crăparea mugurilor, se pot face stropiri cu produse din grupele: Gr.C: Dithane 75 WG-0,2 % (t.p. 28 z.); Dithane M 45-0,2 % (t.p.

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
kg/ha); Systhane C PU-0,1 %. În regiunile unde boala este semnalată în fiecare an se vor planta numai soiuri rezistente. Soiurile omologate în 2001-Catherine sell și Raluca, create la Constanța trebuie protejate prin stropiri repetate. 9.4.7. Făinarea piersicului Sphaerotheca pannosa var. persicae Făinarea piersicului este o boală mult răspândită în țara noastră producând pagube în anii cu primăveri reci și umede, urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
În regiunile unde boala este semnalată în fiecare an se vor planta numai soiuri rezistente. Soiurile omologate în 2001-Catherine sell și Raluca, create la Constanța trebuie protejate prin stropiri repetate. 9.4.7. Făinarea piersicului Sphaerotheca pannosa var. persicae Făinarea piersicului este o boală mult răspândită în țara noastră producând pagube în anii cu primăveri reci și umede, urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aerului ridicată și îngrășămintele cu azot în exces favorizează evoluția bolii, înregistrându-se pagube considerabile ce se răsfrâng și asupra producției din anul următor. După Al. Alexandri și I. Filip (1977), în condițiile de la Murfatlar, următoarele soiuri și hibrizi de piersic s-au dovedit a fi rezistenți: Cardinal, Elberta, Rază de soare, I.H. Hale, Aurora, Elberta Giant, Admirable; sensibilitate au manifestat soiurile Amsden, Champion, Golden, Elberta Kling, Juli, Elberta și Jerseyland. Prevenire și combatere. Se vor tăia și se vor arde

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din diferite grupe! 9.4.8. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cărora țesuturile se brunifică, se desprind de restul frunzei și cad (de aici provine denumirea de "ciuruire" dată bolii) (fig. 168). Pe fructe se observă formațiuni punctiforme, de 1-2 mm în diametru, în jurul cărora se formează un inel roșu-violaceu la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și nu are un gust bun. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
0,3 %; Metozir S 60 PU-0,3 % 6 kg/ha)(t.p. 14 z.). ATENTIE: alegeți produse din diferite grupe pentru tratamentele din cursul anului! 9.4.9. Uscarea cenușie a ramurilor Fusicoccum amigdali Această boală este frecvent întâlnită la piersic și cais, unde poate produce pagube importante. Simptome. Atacul se manifestă pe lăstarii de un an, în primăvară, îndată după pornirea în vegetație și apoi și în cursul verii. În jurul unui mugure apare o pată brună-eliptică, ce contrastează cu culoarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
intrarea pe rod, fiind foarte sensibili la temperaturile scăzute din timpul iernii. Pomii care rezistă după intrarea pe rod dau producții slabe, cu fructe mici și fără gust. Toate soiurile de cais sunt puternic atacate dacă sunt altoite pe portaltoi piersic și prezintă simptome mai slabe, dacă sunt altoite pe zarzăr sau mirobolan. Soiurile cele mai sensibile sunt: Luizet, Bergeron și CR. 2/63. Bacterioze 9.5.2. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor Pseudomonas syringae pv. morsprunorum (fig. 169). Boala

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
2. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor Pseudomonas syringae pv. morsprunorum (fig. 169). Boala a fost descrisă sub aspectul simptomelor și a măsurilor de combatere, la bolile prunului Cancerul bacterian Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Boala a fost descrisă la bolile piersicului dar atunci când apare pe cais, Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens, alături de alți patogeni contribuie și el la apariția apoplexiei, sindrom mult întâlnit la pomii plantați în terenurile argiloase și în zonele cu ierni grele. Boli produse de ciuperci 9.5.3

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
descrisă la prun, iar tratamentele recomandate sunt bune și pentru monilioza caisului. 9.5.4. Ciuruirea frunzelor și pătarea fructelor de cais și zarzărStigmina carpophylla Simptome. Caracteristicile ciupercii cât și măsurile de prevenire și combatere au fost descrise la bolile piersicului, sub numele de ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși. Se apreciază că sensibilitatea accentuată a multor soiuri de cais la atacul acestei ciuperci, duce la apariția unor simptome foarte puternice pe frunze, pe ramuri și îndeosebi pe fructe, la scurgeri permanente de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
continentul american prezintă importanță economică mai mare pentru Canada și nordul S.U.A. Boala a fost descrisă pentru prima dată de către Ed. Prillieux în Franța, în anul 1885. Ea este frecventă pe foarte multe specii de pomi fructiferi (măr, păr, cais, piersic, prun etc.) cât și la specii forestiere (fag, arțar, castan sălbatic, plop, mesteacăn) și arbuști (rododendron, trandafiri) ș.a. Simptome. Primele semne de îmbolnăvire apar pe frunze, care întotdeauna capătă un luciu metalic și o colorație asemănătoare cu a plumbului, ca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
îmbăiere cu Tiuram 753 %, Captadin 50-3 %, Captafol-3 % în perioada repausului vegetativ. 9.5.6. Uscarea ramurilor Valsa leucostoma Boala este răspândită în Europa, America de Nord și Asia; se întâlnește în țara noastră în livezile bătrâne și neîngrijite de cais, prun și piersic. Simptome. Pomii atacați prezintă ramuri cu frunze mai mici și reduse ca număr, de culoare galbenă, care cad prematur; ramurile se usucă de la vârf spre bază. Pe scoarța lăstarilor atacați apar pete cenușii, uneori cafenii ce se întind ocupând tot

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mai mici și reduse ca număr, de culoare galbenă, care cad prematur; ramurile se usucă de la vârf spre bază. Pe scoarța lăstarilor atacați apar pete cenușii, uneori cafenii ce se întind ocupând tot vârful acestora. Pe puieții de cais și piersic atacul poate duce la uscarea în totalitate a acestora. Pe ramurile atacate se constată accentuate scurgeri de clei, cât și apariția fructificațiilor ciupercii sub forma unor discuri albicioase de 1-2 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor debilitate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
debilitați. Deseori sunt atacate cu mare intensitate frunzele formate în primăvară, pentru ca cele ce apar mai târziu, să fie fără simptome (I. Pop, 1975). Pătarea inelară necrotică poate fi întâlnită la toate speciile de sâmburoase, fiind frecventă pe cireș, vișin, piersic, migdal, mahaleb, trandafir și hamei. Pe frunzele plantelor gazde amintite pot apărea inele sau benzi de culoare verde-deschis, vizibile după primul an de pătrundere, aspectul parazitar purtând numele de pătare inelară clorotică (fig. 171). Transmitere-răspândire Virusul se răspândește în natură

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
clorotică (fig. 171). Transmitere-răspândire Virusul se răspândește în natură prin polen ajungând la 80 % pomi infectați, după 5 ani de la plantare. Acarieni și nematozii pot de asemenea să transmită virusul. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate la combaterea bolilor virotice la piersic sunt bune și în acest caz 9.6 .2. Răsucirea frunzelor de cireș Cherry leaf roll virus Boala este mai frecventă pe cireșii bătrâni, în declin, reducând viața acestora. Această viroză este cunoscută în America, în unele țări europene și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1943). După A. Andersen (1956) pierderile înregistrate în unele state din S.U.A. de pe urma acestei boli se ridică la peste 50 % din recolta de vișin, în primii 5 ani după manifestarea simptomelor. Boala este răspândită și pe multe soiuri de cireș, piersic și microbolan. În țara noastră, boala a fost semnalată de Eftimia Gheorghiu în 1966 în pepiniere și plantații din Oltenia. Simptome. Boala se manifestă diferențiat în funcție de soiul de vișin și de condițiile climaterice. Pe frunzele de la baza ramurilor, apar la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vișin Stigmina carpophilla Boala este mai răspândită pe cireș decât pe vișin. Atacul poate lua un caracter grav în primăverile și verile ploioase prin distrugerea frunzelor, a fructelor și ramurilor. Simptomele și combaterea agentului patogen au fost prezentate la bolile piersicului sub numele de ciuruirea frunzelor la pomii sâmburoși. 9.7. Bolile nucului Bacterioze 9.7.1. Arsura bacteriană Xanthomonas campestris pv. juglandis Boala este de origine americană, fiind semnalată pentru prima oară în California, în anul 1893. Astăzi este răspândită

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sulfat de cupru 2 %. 10.10. Eutipoza viței de vie Eutypa lata Eutypa lata atacă un număr de peste 80 de specii de plante, care aparțin la 27 familii botanice, in zona temperată și mediteraneană. Cele mai frecvente gazde sunt: caisul, piersicul, prunul, mărul, părul, vița de vie, coacăzul, agrișul etc . Prima semnalare a acestei specii a fost făcută în Australia de către M. Carter în anul 1957. La noi în țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301

soc sau rădăcini de păpădie (câte 20 g se macerează timp de 10 zile În 100 ml alcool 400); se consumă 2-4 linguri, amestecate cu 2-4 linguri de miere sau sirop natural, dimineața pe stomacul gol; *sirop din flori de piersic (10 g se macerează Într-un litru de apă timp de 12 ore, se fierbe puțin, se strecoară și se adaugă zahăr În cantitate egală); se beau câte 1-2 lingurițe pe zi de către copii și bătrâni; *uleiul de ricin se

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
20-30 minute Înainte de mesele principale, În cure de 2-3 săptămâni pe lună. Amestecurile de specii sunt preparate sub formă de infuzii, decocturi, macerate, tincturi, vinuri medicinale, uleiuri eterice și pulberi laxative În care intră următoarele specii: *flori de soc, nalbă, piersic, porumbar, salcâm, măceș, mac roșu; *frunze de salvie, volbură, frasin, patlagină și roiniță; *rădăcini de cicoare, lemn dulce, obligeană, nalbă, pir; *semințe de in, mărar, fenicul, anason, chimion; *coajă de portocale. În literatura de specialitate sunt recomandate 3 amestecuri de

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
foarte bine iar după spălare se calcă cu fierul cât mai fierbinte, pentru a preveni răspândirea oxiurilor. În oxiuraza cu dureri de stomac se vor aplica comprese pe abdomen cu decoct din pelin, cataplasme calde cu frunze și flori de piersic și clisme cu apă sărată, oțet, bicarbonat de sodiu (2-4 %), usturoi pisat sau infuzie de pelin. 4. TRICHINOZA Este o afecțiune parazitară foarte gravă provocată de Trichinella spiralis, un nematod filiform, lung de 1,5 mm (mascul) și 3-4 mm

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]