KorAP: Find »[drukola/base=piersic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...38 >

929 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

spori au un aspect prăfos și sunt dispuse în mod neregulat. Un atac puternic duce la pierderea frunzelor înainte de vreme, la obținerea unor recolte mici și de calitate inferioară, cât și la reducerea rezistenței la ger a pomilor sâmburoși (cais, piersic, migdal) (fig. 162). Transmitere-răspândire. Sporii ce vin de pe planta gazdă intermediară (Anemone picorul cocoșului) produc infecții pe frunzele de prun, iar după 50-70 de zile, apar grupuri de spori de vară. Aceștea răspândesc masiv boala pe alți pomi în timpul lunilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în vedere să nu se găsească porumbar în vecinătate. Prin lucrările solului se distrug și plantele de Anemone pe care ciuperca parcurge o parte din ciclul ei de viață. Se recomandă tratamente chimice cu Mancozeb 800,2 %. 9.4. Bolile piersicului și migdalului Viroze 9.4.1. Mozaicul în formă de benzi al piersicului Plum line pattern virus Această boală a fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
distrug și plantele de Anemone pe care ciuperca parcurge o parte din ciclul ei de viață. Se recomandă tratamente chimice cu Mancozeb 800,2 %. 9.4. Bolile piersicului și migdalului Viroze 9.4.1. Mozaicul în formă de benzi al piersicului Plum line pattern virus Această boală a fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi a fost observat de către E. Docea în anul 1959, pe piersic. Virusul infectează

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
benzi al piersicului Plum line pattern virus Această boală a fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi a fost observat de către E. Docea în anul 1959, pe piersic. Virusul infectează piersicul, zarzărul, caisul, prunul, corcodușul, migdalul, mahalebul, vișinul. Simptome. În general, simptomele sunt asemănătoare la toate speciile și soiurile infectate, variind în anumite limite (fig. 163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Plum line pattern virus Această boală a fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi a fost observat de către E. Docea în anul 1959, pe piersic. Virusul infectează piersicul, zarzărul, caisul, prunul, corcodușul, migdalul, mahalebul, vișinul. Simptome. În general, simptomele sunt asemănătoare la toate speciile și soiurile infectate, variind în anumite limite (fig. 163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii, benzi, semilune, dispuse

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
semilune, dispuse neregulat pe suprafața acestora. Caracteristice sunt petele alungite care urmăresc atât nervura principală, cât și cele secundare, formând un fel de benzi ondulate. Pe prunul japonez, aceste benzi au un contur asemănător frunzelor de stejar, fiind extrem de caraceristice. Piersicul are mult de suferit de pe urma acestei boli în sensul reducerii rezistenței la ger în timpul iernii. Prevenire și combatere. Pentru a se produce material săditor sănătos, se va da toată atenția alegerii plantelor mamă "libere" de viroze. În vederea depistării și înlăturării

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
acțiune variază mult în funcție de tulpinile acestora, de planta gazdă cât și de condițiile de mediu. Această boală este foarte răspândită în America de Nord cât și în țările din vestul Europei. În țara noastră boala este frecventă în pepiniere și livezi . Simptome. Piersicul prezintă simptome relativ puternice pe frunze; ele constau în apariția de pete de decolorare circulare, de culoare gălbuie cât și de inele, precis conturate, în dreptul cărora frunza capătă cu timpul o nuanță închisă, datorită necrozării țesuturilor. Petele pot fi izolate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prezintă frunze cu simptome de atac, pentru ca, într-un an sau doi, întregul pom să fie infectat. De obicei, simptomele sunt mai clare în primul an după infecție pentru ca, în anii următori acestea să fie foarte mult mascate. În general, piersicul are de suferit mult de pe urma acestei boli virotice întrucât, lăstarii atacați sunt debilitați și degeră în timpul iernii. Fructele sunt mici, de calitate inferioară, fade, cu un conținut redus de zahăr (fig. 164). Transmitere-răspândire. Virusurile se transmit prin altoire, prin polen

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de calitate inferioară, fade, cu un conținut redus de zahăr (fig. 164). Transmitere-răspândire. Virusurile se transmit prin altoire, prin polen și sămânță. În pepiniere este posibilă transmiterea prin rădăcini și nematozi. Prevenire și combatere. Se recomandă recoltarea de altoi de la piersicul care nu prezintă simptome . Înființarea de plantații-mamă sănătoase pentru producerea de altoi și folosirea termoterapiei pentru însănătoșirea clonelor valoroase (37-38șC timp de 23 săptămâni), asigură sănătatea noilor plantații în primii ani de producție. 9.4.3. Vărsatul piersicului Plumpox virus

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
altoi de la piersicul care nu prezintă simptome . Înființarea de plantații-mamă sănătoase pentru producerea de altoi și folosirea termoterapiei pentru însănătoșirea clonelor valoroase (37-38șC timp de 23 săptămâni), asigură sănătatea noilor plantații în primii ani de producție. 9.4.3. Vărsatul piersicului Plumpox virus Boala este mai puțin răspândită decât la prun. Se manifestă pe frunze, prin apariția unor îngălbeniri de-a lungul nervurilor principale și secundare cât și în spațiile dintre acestea. Simptomele sunt evidente în pepiniere sau plantații de piersic

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
piersicului Plumpox virus Boala este mai puțin răspândită decât la prun. Se manifestă pe frunze, prin apariția unor îngălbeniri de-a lungul nervurilor principale și secundare cât și în spațiile dintre acestea. Simptomele sunt evidente în pepiniere sau plantații de piersic, îndeosebi, în lunile mai și iunie, după care boala este mascată de temperaturile mai ridicate din vară. Bacterioze 9.4.4. Cancerul bacterian-Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Cancerul, datorită aspectului său caracteristic, este cunoscut din cele mai vechi timpuri, dar abia

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sintetice. În România, prima semnalare a cancerului a fost făcută de Tr. Săvulescu în 1928 pe rădăcini de meri tineri de la Curtea de Argeș. Importanța economică a cancerului, mult timp este deosebită, în funcție de plantă, soi și condițiile pedo climatice. Dintre pomii fructiferi, piersicul și migdalul sunt sensibili, în unele zone plantațiile fiind compromise. Simptome. La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere, pe rădăcini și la baza tulpinii, se dezvoltă tumori, la început albicioase, moi, cât un bob de mazăre, iar mai târziu brune și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
majoritatea neconfirmate de alți cercetători. Rezultate deosebite au fost obținute prin folosirea metodei biologice. În 1972, I. New și A Kerr au semnalat un izolat bacterian nepatogen de Agrobacterium radiobacter p.v. radiobacter, care a inhibat formarea de tumori la migdal, piersic și tomate, denumindu-l tulpina K-84. Confirmându-se prin numeroase cercetări eficacitatea ridicată a acestei tulpini folosită în prevenirea cancerului, în anii următori s-a început fabricarea pe cale industrială a unor biopreparate cu această tulpină. Astfel, în S.U.A. biopreparatul Galltrol-A

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantațiile de pe terenuri argiloase, necorespunzătoare culturii acestei specii (V. Severin și V. Stăncescu, 1984). Modul de manifestare a bolii, caracteristicile bacteriei și măsurile de protecție sunt descrise la bolile prunului. Bolile produse de ciuperci 9.4.6. Bășicarea frunzelor de piersic Taphrina deformans Boala este cunoscută din anul 1821 în Anglia, însă abia în anul 1860 M.J. Berkeley descrie ciuperca. Astăzi boala poate fi întâlnită pe tot globul, în țările unde se cultivă piersicul. Ciuperca parazitează piersicul și foarte rar caisul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ciuperci 9.4.6. Bășicarea frunzelor de piersic Taphrina deformans Boala este cunoscută din anul 1821 în Anglia, însă abia în anul 1860 M.J. Berkeley descrie ciuperca. Astăzi boala poate fi întâlnită pe tot globul, în țările unde se cultivă piersicul. Ciuperca parazitează piersicul și foarte rar caisul și migdalul, producând pagube mari în primăverile și verile bogate în precipitații. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
6. Bășicarea frunzelor de piersic Taphrina deformans Boala este cunoscută din anul 1821 în Anglia, însă abia în anul 1860 M.J. Berkeley descrie ciuperca. Astăzi boala poate fi întâlnită pe tot globul, în țările unde se cultivă piersicul. Ciuperca parazitează piersicul și foarte rar caisul și migdalul, producând pagube mari în primăverile și verile bogate în precipitații. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară bășicări

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
formează pe frunze rezultă un miceliu care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu acest miceliu se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute (7 20șC). Prevenire și combatere. Piersicii vor fi stropiți în timpul repausului vegetativ cu sulfat de cupru 2 % . În timpul primăverii, după crăparea mugurilor, se pot face stropiri cu produse din grupele: Gr.C: Dithane 75 WG-0,2 % (t.p. 28 z.); Dithane M 45-0,2 % (t.p.

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
kg/ha); Systhane C PU-0,1 %. În regiunile unde boala este semnalată în fiecare an se vor planta numai soiuri rezistente. Soiurile omologate în 2001-Catherine sell și Raluca, create la Constanța trebuie protejate prin stropiri repetate. 9.4.7. Făinarea piersicului Sphaerotheca pannosa var. persicae Făinarea piersicului este o boală mult răspândită în țara noastră producând pagube în anii cu primăveri reci și umede, urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
În regiunile unde boala este semnalată în fiecare an se vor planta numai soiuri rezistente. Soiurile omologate în 2001-Catherine sell și Raluca, create la Constanța trebuie protejate prin stropiri repetate. 9.4.7. Făinarea piersicului Sphaerotheca pannosa var. persicae Făinarea piersicului este o boală mult răspândită în țara noastră producând pagube în anii cu primăveri reci și umede, urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aerului ridicată și îngrășămintele cu azot în exces favorizează evoluția bolii, înregistrându-se pagube considerabile ce se răsfrâng și asupra producției din anul următor. După Al. Alexandri și I. Filip (1977), în condițiile de la Murfatlar, următoarele soiuri și hibrizi de piersic s-au dovedit a fi rezistenți: Cardinal, Elberta, Rază de soare, I.H. Hale, Aurora, Elberta Giant, Admirable; sensibilitate au manifestat soiurile Amsden, Champion, Golden, Elberta Kling, Juli, Elberta și Jerseyland. Prevenire și combatere. Se vor tăia și se vor arde

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din diferite grupe! 9.4.8. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cărora țesuturile se brunifică, se desprind de restul frunzei și cad (de aici provine denumirea de "ciuruire" dată bolii) (fig. 168). Pe fructe se observă formațiuni punctiforme, de 1-2 mm în diametru, în jurul cărora se formează un inel roșu-violaceu la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și nu are un gust bun. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
0,3 %; Metozir S 60 PU-0,3 % 6 kg/ha)(t.p. 14 z.). ATENTIE: alegeți produse din diferite grupe pentru tratamentele din cursul anului! 9.4.9. Uscarea cenușie a ramurilor Fusicoccum amigdali Această boală este frecvent întâlnită la piersic și cais, unde poate produce pagube importante. Simptome. Atacul se manifestă pe lăstarii de un an, în primăvară, îndată după pornirea în vegetație și apoi și în cursul verii. În jurul unui mugure apare o pată brună-eliptică, ce contrastează cu culoarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
intrarea pe rod, fiind foarte sensibili la temperaturile scăzute din timpul iernii. Pomii care rezistă după intrarea pe rod dau producții slabe, cu fructe mici și fără gust. Toate soiurile de cais sunt puternic atacate dacă sunt altoite pe portaltoi piersic și prezintă simptome mai slabe, dacă sunt altoite pe zarzăr sau mirobolan. Soiurile cele mai sensibile sunt: Luizet, Bergeron și CR. 2/63. Bacterioze 9.5.2. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor Pseudomonas syringae pv. morsprunorum (fig. 169). Boala

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
2. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor Pseudomonas syringae pv. morsprunorum (fig. 169). Boala a fost descrisă sub aspectul simptomelor și a măsurilor de combatere, la bolile prunului Cancerul bacterian Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Boala a fost descrisă la bolile piersicului dar atunci când apare pe cais, Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens, alături de alți patogeni contribuie și el la apariția apoplexiei, sindrom mult întâlnit la pomii plantați în terenurile argiloase și în zonele cu ierni grele. Boli produse de ciuperci 9.5.3

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]