3,221 matches
-
și pentru vidră, care se hrănește cu peștii rămași captivi la retragerea apelor. Concomitent, se vor aplica măsuri restrictive: Interzicerea desecării bălților permanente și a brațelor moarte. Nu se vor drena sau colmata zonele umede rămase ca urmare a exploatării pietrișului. Interzicerea diminuării zonelor umede și a zăvoaielor naturale ca urmare a extinderii terenurilor arabile. 1.2.8 A Identificarea surselor de poluare a apelor de suprafață din vecinătatea ariei protejate și monitorizarea poluanților evacuați din sursele identificate. 0 atenție sporită trebuie acordată
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
proiect tehnic pentru reconstrucția ecologică a habitatului, care cuprinde detalierea măsurii active și a lucrărilor efective pentru implementare. Zonele vizate de cca 1 ha pentru fiecare tip de habitat sunt conform localizării disponibile în GIS. COI.01 extragere de nisip și pietriș 1.3.4 A/MR Eliminarea / controlul speciilor alohtone, în special a celor invazive periculoase Aplicarea de măsuri active în vederea stopării și eliminării din compoziția habitatelor a speciilor invazive identificate în arealul de distribuție al habitatelor 91E0* și 92A0, astfel: -din habitatul
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Tisa- SGA BN 1.2.2 Reglementarea pășunatului și a stânelor TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 Medie Admin Comunități locale / Consilii locale APM BN 1.2.3 Interzicerea exploatării pietrișului în zonele care se suprapun cu habitatul de distribuție a speciilor. TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 TI T2 T3 T4 Mare Admin ANRM APM BN ABA Someș Tisa- SGA
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
și amenajarea de zone inundabile cu vegetație de tip Salix. Bugetat la 1.2.3 Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice Sp 16 1.2.2 Reglementarea pășunatului și a stânelor 60 Combustibil Salarii zile 60 36.000 Fonduri proprii administrator Sp 13 1.2.3 Interzicerea exploatării pietrișului în zonele care se suprapun cu habitatul de distribuție a speciilor. 60 Combustibil Salarii zile 60 36.000 Fonduri proprii administrator Sp 13 1.2.4 Semnalizarea prin indicatoare „Atenție animale sălbatice” a porțiunilor de drumuri care se apropie la mai puțin de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
de conservare a acestora 1.2.1 Menținerea, extinderea și amenajarea de zone inundabile cu vegetație de tip Salix. Bugetat la 1.1.3 100% 1.2.2 Reglementarea pășunatului și a stânelor 33.000 3.000 36.000 Fonduri propria admin 100% Verificări în teren 1.2.3 Limitarea exploatării pietrișului în sectoarele unde există semnalări frecvente ale speciei 33.000 3.000 36.000 Fonduri propria admin 100% Verificări în teren 1.2.4 Semnalizarea prin indicatoare „Atenție animale sălbatice” a porțiunilor de drumuri care se apropie la mai puțin de 50 de metri de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
vegetație de tip Salix x x x x x x x 1.2.2 Reglementarea pășunatului și a stânelor x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.2.3 Limitarea exploatării pietrișului in sectoarele unde există semnalări frecvente ale speciei x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1.2.4 Semnalizarea prin indicatoare „Atenție animale sălbatice” a porțiunilor de drumuri care
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
A.2.8. Sabanejewia (aurata) balcanica Fig. 12. Exemplar adult de Sabanejewia (aurata) balcanica identificat în timpul evaluărilor. Foto: Nagy Andras Attila ... A.2.9. Castorfiber Fig. 13. Castor în timpul toaletării blănii. Foto: Lucian Macaveiu ... A.2.10. Presiune actuală - C01.01 extragere de nisip și pietriș Fig. 14. Platformă de sortare și miXare de agregate minerale din localitatea Nepos, aflată chiar pe malul Someșului, la limita ariei protejate, față de care nu eXistă niciun fel de zonă tampon, fiind înlăturată inclusiv vegetația arbustivă de pe mal
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
minereurilor de uraniu și toriu 0729 Extracția altor minereuri metalice neferoase 08 Alte activități extractive 081 Extracția pietrei, nisipului și argilei 0811 Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei 0812 Extracția pietrișului și nisipului; extracția argilei și caolinului 089 Alte activități extractive n.c.a. 0891 Extracția mineralelor pentru industria chimica și a îngrășămintelor naturale 0892 Extracția turbei 0893 Extracția sării 0899 Alte activități extractive n.c.a. 09 Activități de servicii anexe extracției 091 Activități
ANEXĂ din 12 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299248]
-
Stratele acvifere freatice din luncile și terasele Prutului și ale afluenților săi (Jijia, Bahlui, Elan și Covurlui) sunt slab dezvoltate atât ca extindere, cât și granulometric. Orizontul acvifer freatic este constituit din nisipuri fine și medii, mai rar elemente de pietriș, cu grosimi de 2 - 10 m, semnalându-se grosimi mai mari în lunca Prutului la Cârniceni, Cristorești, Costuleni, Grozești, Lunca Banului și Măstăcani. În lunca și terasele Bârladului și ale afluenților săi, depozitele purtătoare de ape freatice sunt constituite din
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
m, semnalându-se grosimi mai mari în lunca Prutului la Cârniceni, Cristorești, Costuleni, Grozești, Lunca Banului și Măstăcani. În lunca și terasele Bârladului și ale afluenților săi, depozitele purtătoare de ape freatice sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietriș (grosimi de 2 - 8 m) și cu frecvențe intercalații argiloase (10 - 13 m). Bazinul râului Prut prezintă soluri deosebit de variate: aluviuni crude, carbonate, soluri aluvionare și soluri aluvio - coluviale carbonatate, soluri sărăturate, cernoziomuri de luncă și soluri silvestre, ultimele
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
afectată de mișcarea scafandrului Bună. Necesită antrenament pentru prevenirea agățării saulelor și căderii de pe praguri, margini. Pietriș Relativ neted cu baza granulată În general nu este afectată de mișcarea scafandrului Bună. Câteodată înclinarea fundului cauzează alunecări ale straturilor de pietriș, fapt ce afectează deplasarea putând crea dezechilibru și chiar căderi Scoică Compusă din scoici fragmentate sau mâl Amestecul de scoică și nisip nu afectează vizibilitatea pe timpul mișcării deasupra fundului. Amestecul de scoică și mâl afectează vizibilitatea (aceasta scade odată
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
A.B.A. Someș-Tisa înglobează nordul și nord-vestul bazinului transilvănean, masivele nordice și estice ale Munților Apuseni, precum și părți ale Carpaților Orientali și Depresiunii Panoniceavând structura predominantă silicioasă și cuprinzând o gamă largă de roci: eruptive, metamorfice, sedimentare (argile, gresii, nisipuri, pietrișuri, etc.). – Bazinul transilvănean prezintă o origine tectonică începând din Cretacicul superior continuând cu Oligocen și finalizându-se la începutul Miocenului. Geologia bazinului transilvănean prezintă succesiunea sedimentară a stratului de tuf vulcanic, prezența depozitelor de sare și a domurilor gazeifere. Sectorul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
ar fi grabenul calcaros din regiunea izvoarelor Someșului Cald. ... – Depresiunea Panonică este prezentă pe o mică zonă ce corespunde estului acesteia. Stratigrafia Depresiunii Paneice este relativ simplă compusă din formațiuni ce aparțin Sarmatianului (nisipuri, marno-argile și conglomerate), Paneianului (nisipuri și pietrișuri) și Cuaternarului (depozite aparținând luncilor și teraselor- pietrișuri și nisipuri). ... Proprietățile hidrofizice ale solului sunt un factor esențial în circuitul apei, cu influență asupra infiltrației, scurgerii de suprafață și a pierderii apei prin evaporație. În perimetrul spațiului hidrografic administrat de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Cald. ... – Depresiunea Panonică este prezentă pe o mică zonă ce corespunde estului acesteia. Stratigrafia Depresiunii Paneice este relativ simplă compusă din formațiuni ce aparțin Sarmatianului (nisipuri, marno-argile și conglomerate), Paneianului (nisipuri și pietrișuri) și Cuaternarului (depozite aparținând luncilor și teraselor- pietrișuri și nisipuri). ... Proprietățile hidrofizice ale solului sunt un factor esențial în circuitul apei, cu influență asupra infiltrației, scurgerii de suprafață și a pierderii apei prin evaporație. În perimetrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa se întâlnesc următoarele clase de soluri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
15.06.2010 când fenomenele periculoase s-au concentrat în bazinul hidrografic superior al râului Someș; cantitățile de apă provenite din precipitații, au provocat activarea rapidă a scurgerilor de pe versanți, a torenților care au avut principalul aport al debitelor, al aluviunilor, pietrișului și plutitorilor. Un alt fenomen negativ a fost activarea eroziunilor de mal și a alunecărilor de teren atât în intravilan, cât și în extravilan; ... – 10.06.2012 care au afectat râul Almaș în zona comunelor Fildu de Jos și Cuzulpac și râul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
în zona de protecție integrală (TI) și încadrările secundare: – I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII; ... – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva, pe 87%
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Național Defileul Jiului, ca încadrare principală și încadrările secundare: – I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II; ... – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva pe
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
și katametamorfice (paragnaise, cuarțite, amfibolite, călcare cristaline). Partea sudică a teritoriului studiat este alcătuită din formațiuni sedimentare cutate de vârstă eocenă (conglomerate, gresii), tortoniană (marne gresii), sarmațiană (conglomerate, argile, nisipuri) și pliocenă (nisipuri marne). Cuaternarul este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor. Prezența straturilor de argilă și marne în alternanță cu straturi de roci mai dure a influențat configurația terenului (fragmentarea și diferențierea reliefului). Versanții teritoriului studiat se caracterizează printr-o eroziune slabă datorită în principal
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
distric este întâlnit pe 240,00 ha (100%) și se definește prin orizont Ao cu grosimi mai mari de 20 cm, urmat de materialul parental care are cel puțin 50 cm grosime, provenit din depozite fluviale, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv pietrișuri. Răspândire: Litosolurile sunt răspândite în întreaga suprafață a unității de protecție și producție analizată (litosolurile apar pe versanții cu înclinare mare din Defileul Jiului). Caracterizarea condițiilor și a procesului de solificare: S-a format pe depozite fluviale sau lacustre, cu
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Murga Mare 240,00 100 De menționat ca funcții secundare: – I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII; ... – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva) și căilor
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
zona de protecție integrală (T I) și încadrările secundare: – I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II; ... – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași- Deva, pe
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
marine în Bazinul Transilvaniei. Caracterul subsident al noului bazin format a dus la o acumulare lentă a depozitelor sedimentare. Acestea provin de pe versanții din jurul bazinului transilvan și s-au depus sub forma unor orizonturi alternante de marne, nisipuri, pietrișuri și călcare, de diferite grosimi. Mișcările de înălțare a zonei carpatice din perioada pliocenă au determinat retragerea apelor marine și adâncirea văilor râurilor. De asemenea, mișcările de înălțare din pliocen au determinat cutarea noilor strate sedimentare. Pe fondul proceselor erozionale
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
ca structură generală, formațiuni miocene și pliocene sub formă de domuri, sau, local monoclinală, conform Ielenicz și Pătru, 2005. În partea de sud, Podișul Hârtibaciului este caracterizat de formațiuni miocene, reprezentate prin depozite sarmațiene alcătuite din marne, argile, nisipuri, gresii, pietrișuri, conglomerate slab cimentate și intercalații de tuf vulcanic. Depozitele sarmațiene prezintă o fragmentare orizontală, slab pronunțată și cu pante domoale, rezultate în urma acțiunii agenților externi. Caracterul friabil accentuat al faciesurilor argilo-marnoase și nisipoase au facilitat o denudare mai intensă
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
agricole, conform Grecu, 2012. ... 2.1.2. Influența geologică asupra speciilor și a habitatelor Din punct de vedere geologic, zona studiată în cadrul sitului Natura 2000 R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud este caracterizată de un substrat dominat de nisipuri și pietrișuri dispus pe strate groase de argile, impermeabile. Acest fapt favorizează alunecări masive de teren - așa-numitele "glimei", având o influență directă asupra speciilor și a habitatelor din sit, în special din perspectiva menținerii unui regim hidric optim, care să corespundă
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
accentuate, astfel că, din punct de vedere al hidrografiei se poate vorbi de o influență directă asupra acestora din perspectiva menținerii unui regim hidric optim în sol. Stratele impermeabile de argile în asociere cu stratele permeabile superioare de nisipuri și pietrișuri intercalate cu gresii au dus la formarea unei pânze freatice bogate. Harta hidrografică a ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.6 la Planul de management. ... ... 2.3. Pedologie 2.3.1. Caracterizarea zonei din punct de vedere pedologic Zona corespunde Podișului Hârtibaciului
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]