1,558 matches
-
este DJ205, care pornește din DN10 la Vernești, trece prin Merei, Pietroasele, Năeni și se termină la Fințești în alte drumuri care îl leagă de localități din județul Prahova. În centrul localității Pietroasele, DJ205 se intersectează cu DJ203C care leagă Pietroasele de DN1B (șoseaua principală dintre Ploiești și Buzău) și mai departe de alte sate din zona sud-vestică de câmpie a județului, terminându-se în DN2 la Mihăilești. În total, teritoriul comunei este străbătut de 7 km de drum județean. Prin
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
sate din zona sud-vestică de câmpie a județului, terminându-se în DN2 la Mihăilești. În total, teritoriul comunei este străbătut de 7 km de drum județean. Prin sudul comunei trece și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de halta Pietroasele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietroasele se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,4%), cu o minoritate de romi (4,45%). Pentru 3,15
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
terminându-se în DN2 la Mihăilești. În total, teritoriul comunei este străbătut de 7 km de drum județean. Prin sudul comunei trece și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de halta Pietroasele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietroasele se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,4%), cu o minoritate de romi (4,45%). Pentru 3,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
o minoritate de romi (4,45%). Pentru 3,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,18%). Pentru 3,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul comunei Pietroasele s-au efectuat numeroase descoperiri arheologice, datând din antichitate. În zona satului Pietroasa Mică, pe un deal denumit "Gruiu Dării", s-au descoperit urmele unei așezări dacice, despre care dicționarul geografic al județului alcătuit de Basil Iorgulescu și publicat între
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,18%). Pentru 3,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul comunei Pietroasele s-au efectuat numeroase descoperiri arheologice, datând din antichitate. În zona satului Pietroasa Mică, pe un deal denumit "Gruiu Dării", s-au descoperit urmele unei așezări dacice, despre care dicționarul geografic al județului alcătuit de Basil Iorgulescu și publicat între 1892-1902 afirmă că ar fi urmele cetății Comidava. Mai jos de această cetate
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
un deal denumit "Gruiu Dării", s-au descoperit urmele unei așezări dacice, despre care dicționarul geografic al județului alcătuit de Basil Iorgulescu și publicat între 1892-1902 afirmă că ar fi urmele cetății Comidava. Mai jos de această cetate, în localitatea Pietroasele, s-au găsit urmele castrului roman ridicat în timpul lui Constantin cel Mare, așezare complexă, conținând și thermae. În aprilie 1837 s-a făcut o altă importantă descoperire lângă actualul sat Pietroasele (pe atunci, satul și comuna Pietroasa de Jos). În timp ce
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
cetății Comidava. Mai jos de această cetate, în localitatea Pietroasele, s-au găsit urmele castrului roman ridicat în timpul lui Constantin cel Mare, așezare complexă, conținând și thermae. În aprilie 1837 s-a făcut o altă importantă descoperire lângă actualul sat Pietroasele (pe atunci, satul și comuna Pietroasa de Jos). În timp ce colectau piatră din carierele din apropiere, pentru construcția seminarului teologic din Buzău, Stan Avram și Ion Lemnaru din satul Ochiul Boului, comuna Pietroasa de Jos, au găsit 22 de piese masive
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
cetate, în localitatea Pietroasele, s-au găsit urmele castrului roman ridicat în timpul lui Constantin cel Mare, așezare complexă, conținând și thermae. În aprilie 1837 s-a făcut o altă importantă descoperire lângă actualul sat Pietroasele (pe atunci, satul și comuna Pietroasa de Jos). În timp ce colectau piatră din carierele din apropiere, pentru construcția seminarului teologic din Buzău, Stan Avram și Ion Lemnaru din satul Ochiul Boului, comuna Pietroasa de Jos, au găsit 22 de piese masive de aur. Ei au ascuns tezaurul
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
făcut o altă importantă descoperire lângă actualul sat Pietroasele (pe atunci, satul și comuna Pietroasa de Jos). În timp ce colectau piatră din carierele din apropiere, pentru construcția seminarului teologic din Buzău, Stan Avram și Ion Lemnaru din satul Ochiul Boului, comuna Pietroasa de Jos, au găsit 22 de piese masive de aur. Ei au ascuns tezaurul, până când au fost angajați după un an să colecteze piatră pentru un pod peste râul Câlnău; angajatorul de atunci, un antreprenor macedonean pe nume Anastase Tarba
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
recuperate. Tezurul este considerat a proveni de la regele got Athanaric, și se crede că piesele erau utilizate în ceremoniale religioase, aurul fiind identificat ca fiind extras în zona munților Ural și deci datează dinaintea migrației goților către Europa. Originile satului Pietroasele datează din 10 februarie 1494, când într-un hrisov al lui Vlad al IV-lea Călugărul, se acorda unor slujitori ai voievodului drept de proprietate asupra unei moșii în zona satului Bădeni. Pe aceste moșii, împărțite la început între una
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
IV-lea Călugărul, se acorda unor slujitori ai voievodului drept de proprietate asupra unei moșii în zona satului Bădeni. Pe aceste moșii, împărțite la început între una moșnenească (la vest) și alta aparținând boierilor (la est), s-a dezvoltat satul Pietroasa de Sus. Aici, el a fost populat și cu refugiați din Transilvania și din Câmpia Dunării. În 1901, pe locul comunei actuale funcționau trei comune distincte în plasa Tohani a județului Buzău. Astfel, actualul sat de reședință însuși era împărțit
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
și cu refugiați din Transilvania și din Câmpia Dunării. În 1901, pe locul comunei actuale funcționau trei comune distincte în plasa Tohani a județului Buzău. Astfel, actualul sat de reședință însuși era împărțit în două sate, fiecare reședința comunei sale: Pietroasa de Sus (cu cătunul Poștea) și Pietroasa de Jos (cu cătunul Ochiul Boului). Satul Șarânga era și el reședință de comună (având arondate satele Clondiru de Sus și Dara). Cea mai mare dintre aceste comune era Șarânga, cu 1850 de
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Câmpia Dunării. În 1901, pe locul comunei actuale funcționau trei comune distincte în plasa Tohani a județului Buzău. Astfel, actualul sat de reședință însuși era împărțit în două sate, fiecare reședința comunei sale: Pietroasa de Sus (cu cătunul Poștea) și Pietroasa de Jos (cu cătunul Ochiul Boului). Satul Șarânga era și el reședință de comună (având arondate satele Clondiru de Sus și Dara). Cea mai mare dintre aceste comune era Șarânga, cu 1850 de locuitori, Pietroasele de Jos și de Sus
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Sus (cu cătunul Poștea) și Pietroasa de Jos (cu cătunul Ochiul Boului). Satul Șarânga era și el reședință de comună (având arondate satele Clondiru de Sus și Dara). Cea mai mare dintre aceste comune era Șarânga, cu 1850 de locuitori, Pietroasele de Jos și de Sus având respectiv 860 și 680 de locuitori (în total, o populație de 3390 de locuitori). În 1925, Anuarul Socec arată că cele două comune, Pietroasa de Jos și Pietroasa de Sus fuseseră unite, formând împreună
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
mare dintre aceste comune era Șarânga, cu 1850 de locuitori, Pietroasele de Jos și de Sus având respectiv 860 și 680 de locuitori (în total, o populație de 3390 de locuitori). În 1925, Anuarul Socec arată că cele două comune, Pietroasa de Jos și Pietroasa de Sus fuseseră unite, formând împreună comuna Pietroasele (cu satele Pietroasa de Jos, Pietroasa de Sus, Ochiu Boului și cătunul Poșta); ea avea o populație totală de 3846 de locuitori. Comuna Șarânga făcea parte din plasa
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
era Șarânga, cu 1850 de locuitori, Pietroasele de Jos și de Sus având respectiv 860 și 680 de locuitori (în total, o populație de 3390 de locuitori). În 1925, Anuarul Socec arată că cele două comune, Pietroasa de Jos și Pietroasa de Sus fuseseră unite, formând împreună comuna Pietroasele (cu satele Pietroasa de Jos, Pietroasa de Sus, Ochiu Boului și cătunul Poșta); ea avea o populație totală de 3846 de locuitori. Comuna Șarânga făcea parte din plasa Nișcov și avea aceeași
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Jos și de Sus având respectiv 860 și 680 de locuitori (în total, o populație de 3390 de locuitori). În 1925, Anuarul Socec arată că cele două comune, Pietroasa de Jos și Pietroasa de Sus fuseseră unite, formând împreună comuna Pietroasele (cu satele Pietroasa de Jos, Pietroasa de Sus, Ochiu Boului și cătunul Poșta); ea avea o populație totală de 3846 de locuitori. Comuna Șarânga făcea parte din plasa Nișcov și avea aceeași alcătuire, cu 4070 de locuitori. În 1931, a
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Sus având respectiv 860 și 680 de locuitori (în total, o populație de 3390 de locuitori). În 1925, Anuarul Socec arată că cele două comune, Pietroasa de Jos și Pietroasa de Sus fuseseră unite, formând împreună comuna Pietroasele (cu satele Pietroasa de Jos, Pietroasa de Sus, Ochiu Boului și cătunul Poșta); ea avea o populație totală de 3846 de locuitori. Comuna Șarânga făcea parte din plasa Nișcov și avea aceeași alcătuire, cu 4070 de locuitori. În 1931, a apărut în comuna
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
860 și 680 de locuitori (în total, o populație de 3390 de locuitori). În 1925, Anuarul Socec arată că cele două comune, Pietroasa de Jos și Pietroasa de Sus fuseseră unite, formând împreună comuna Pietroasele (cu satele Pietroasa de Jos, Pietroasa de Sus, Ochiu Boului și cătunul Poșta); ea avea o populație totală de 3846 de locuitori. Comuna Șarânga făcea parte din plasa Nișcov și avea aceeași alcătuire, cu 4070 de locuitori. În 1931, a apărut în comuna Șarânga și satul
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
de locuitori. În 1931, a apărut în comuna Șarânga și satul Câlțești. În 1950, ele au fost incluse în raionul Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Ochiu Boului a luat în 1964 numele de "Pietroasa Mică". În 1968, comuna și-a luat alcătuirea actuală, comuna Șarânga fiind desființată și inclusă în comuna Pietroasele, iar satele Pietroasa de Sus, Pietroasa de Jos și Poșta fiind unite în satul Pietroasele; comuna rezultată a fost inclusă în județul
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
în raionul Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Ochiu Boului a luat în 1964 numele de "Pietroasa Mică". În 1968, comuna și-a luat alcătuirea actuală, comuna Șarânga fiind desființată și inclusă în comuna Pietroasele, iar satele Pietroasa de Sus, Pietroasa de Jos și Poșta fiind unite în satul Pietroasele; comuna rezultată a fost inclusă în județul Buzău, reînființat. Învățământul în comună este asigurat de două grădinițe și două școli cu clasele I-VIII. Un
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Ochiu Boului a luat în 1964 numele de "Pietroasa Mică". În 1968, comuna și-a luat alcătuirea actuală, comuna Șarânga fiind desființată și inclusă în comuna Pietroasele, iar satele Pietroasa de Sus, Pietroasa de Jos și Poșta fiind unite în satul Pietroasele; comuna rezultată a fost inclusă în județul Buzău, reînființat. Învățământul în comună este asigurat de două grădinițe și două școli cu clasele I-VIII. Un specific arhitectural al
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Ochiu Boului a luat în 1964 numele de "Pietroasa Mică". În 1968, comuna și-a luat alcătuirea actuală, comuna Șarânga fiind desființată și inclusă în comuna Pietroasele, iar satele Pietroasa de Sus, Pietroasa de Jos și Poșta fiind unite în satul Pietroasele; comuna rezultată a fost inclusă în județul Buzău, reînființat. Învățământul în comună este asigurat de două grădinițe și două școli cu clasele I-VIII. Un specific arhitectural al comunei îl constituie
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Boului a luat în 1964 numele de "Pietroasa Mică". În 1968, comuna și-a luat alcătuirea actuală, comuna Șarânga fiind desființată și inclusă în comuna Pietroasele, iar satele Pietroasa de Sus, Pietroasa de Jos și Poșta fiind unite în satul Pietroasele; comuna rezultată a fost inclusă în județul Buzău, reînființat. Învățământul în comună este asigurat de două grădinițe și două școli cu clasele I-VIII. Un specific arhitectural al comunei îl constituie cișmelele de piatră, una din acestea fiind clasificată ca
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
ca monument istoric, alături de numeroasele situri arheologice din comună, de clădirea stațiunii de cercetare în viticultură și de mai multe cruci de piatră din diverse puncte. Începând cu anul 2008, în luna septembrie, în preajma culesului viilor, ANTREC România organizează la Pietroasele „Sărbătoarea Tămâioasei”, care include un concurs culinar, unul de vinuri și o tradițională zdrobire a strugurilor cu picioarele goale de către fetele de măritat. Un artist popular de referință al comunei este Ion Moacă, cioplitor în calcar. Curtea sa plină cu
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]