1,404 matches
-
nordică a satului: pe stânga Pârâului Pereschivul Mic, în marginea nordică a satului Coroieștii de Jos, la doar 200m de podul ce traversează apa, s-au găsit numeroase fragmente de vase, unele modelate cu mâna, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, specifice secolelor V-VI și VI-VII, dar și lucrate la roată, din pastă nisipoasă, caracteristice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
72. b) Ferma de bovine: pe dreapta Râului Bârlad, la aproximativ 3 km est de sat și la 600m nord de fosta fermă, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI și VI-VII, modelate la mână, cu cioburi pisate în interiorul pastei și cu decoruri alveolate pe buze, precum și fragmente din pastă nisipoasă, făcute la roata înceată, cu ornamente incizate, specifice culturii Dridu (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Iași a) La Școală (Glodeni): pe panta Dealului Holbăneasa, unde se află Școala Generală, situată la 200m de marginea est-sud-estică a satului, în locul numit de localnici Glodeni, s-au descoperit fragmente ceramice modelate cu mâna, dintr-o pastă cu cioburi pisate în compoziție, unele decorate cu alveole pe buză. Materialul aparține veacurilor VII-VIII. Cercetare V. Chirica, R. Popovici, M. Tănăsachi, 1977. Materialul este la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 428 (fig. 53/26, 31); Teodor 1997c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
159; Ilie, Nicu 2002, p. 37. 122. Țibănești (comuna Țibănești), județul Iași a) Ciriteii Mari: pe platoul aflat la aproximativ 1 km nord de sat, care se întinde și în zona vechiului cimitir, s-au descoperit fragmente ceramice, cu cioburi pisate în compoziție, ornamentate cu striuri orizontale și aparținând secolelor VIII-IX. Cercetare M. Tănăsachi, 1979. Materialul se găsește la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 427 (fig. 54/11, 21); Teodor 1997c, p. 159. 123. Umbrărești (comuna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
să consemneze în jurnalul său: „2. În toate bisericile catolicești și evanghelicești sânt preoți oameni înțelepți și învățați și foarte buni predicatori și pentru duminici și pentru sărbători deosebit. 3. Universitatea din Peșta este mult mai bună decât cea din Pisa în Italia, unde fusesem noi mai ales la științele filosoficești, care toate să învață în limba latinească“. „Lumina“ este reprezentată de tipografie pentru că face posibilă cunoașterea. De aceea tipărește o lucrare de filosofie „spre luminarea rumânilor carii în toate locurile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au loc după înmormântări, așa cum Carnavalul este chiar înainte de Postul Mare. Da, imaginea se cufundă în tragic, dar acesta are legătură mai degrabă cu Dionyssos decât cu Saturn. În fresca, oricât de macabră ar fi ea, de la Campo Santo din Pisa din perioada cea mai întunecată a secolului al XIV-lea -, Grădina iubirii stă față în față cu Triumful Morții. Suferința magică Să ne amintim că, până mai ieri, societățile erau cu adevărat compuse mai mult din morți decât din vii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o meserie prin natură servilă, nedemnă de un om liber. Plasticianul este un sclav. Un cetățean poate, la rigoare, să aprecieze lucrarea, dar niciodată să-l invidieze pe lucrător. Spune Plutarh: Niciun tânăr de viță nobilă, văzând pe Zeus din Pisa [adică statuia criselefantină a lui Fidias din Olimpia], n-a dorit să ajungă Fidias, și nici după ce a văzut pe Hera din Argos n-a dorit să ajungă Policleitos, și nici n-a dorit să devină Anacreon sau Philetas sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tuturor, indiferent de capitalul mai mare sau mai mic posedat sau de poziția ocupată În societate. Modelul oferirii de danii În sprijinul Învățăturii, de către slujitorii bisericii, este identificat În opinia lui Eufrosin Poteca În cursul pregătirii sale universitare urmate la Pisa În Italia, unde șapte dintre colegi Învățau datorită donației făcute de un episcop cu 250 de ani În urmă. Arhimandritul Eufrosin Poteca (1756-1859), primul bursier ales de Eforia Școalelor spre a studia În universitățile din vestul Europei (Pisa, Paris) ne-
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
în luna a cincea, treisprezece perechi.... Secvența I: 20 de minute În acest moment începe prezentarea grupa a treia. În momentul de început a fost prezentată legea de înmulțire a unei perechi de iepuri de casă stabilită de Leonardo din Pisa, fiul lui Bonacci poreclit Fibonacci, care a reușit să dea o expresie matematică corespunzătoare unei creșteri organice expresie cu aplicații largi în foarte multe domenii. Șirul stabilit este 1,1,2,3,5,8,13,.... cu proprietatea că fiecare termen
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cînepă ce produc aburi, care-i fac să asude. Sciții iubesc foarte mult această baie de aburi și țipă cînd o iau. Femeile urmează o altă metodă: ele iau lemn de chiparos, cedru și de un arbor ce produce tămâie, pisează acele lemne udate cu apă și fac o pastă cu care se ung; apoi o iau după 2 sau 3 zile (IV, 73, 75). Se văd la Sciți un mare număr de vrăjitori care se slujise de vărguțe de salcie
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
autorului și a creatorului lor: «Polignot din Thasos, fiul lui Aghaophon, a pictat ruina Ilionului». Se poate constata ușor că, Într-adevăr, el a fost cel care a pictat-o. Nu Încape vorbă că, fără culorile pe care le-a pisat și le-a amestecat, n-ar fi putut realiza nici compoziția, nici opera de artă. Dacă cineva, să zicem, ar fi interesat să Înțeleagă În ce constă partea materială șa unei opere de artăț și ar face cercetări, pune În
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a s-a �nt�mplat la Ypres (1202-1304) sau la Bruges (secolele al XIII-lea ?i al XIV-lea). e, catedrală, cu decoră?iuni din abunden??, dar cu �mprejurimile mai pu?în degajate, nu apare � cu excep?ia celei din Pisa � că un obiect izolat. Puternic articulat? cu zona �nvecinat?, ea pune �n valoare spa?iile ?i exalteaz?, prin str?lucirea să ?i prin multiplele sale func?îi, aspiră?iile identitare ale oră?ului. Planul oră-?ului medieval pare a nu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lui Gheorghe Lazăr, M. (cunoscut la început și sub numele de Simeon Marcu) a devenit un susținător al lui I. Heliade-Rădulescu și al tuturor inițiativelor sale culturale. După studii de filosofie, filologie și matematică, urmate între 1822 și 1827 la Pisa și Paris, unde a fost trimis ca bursier al Eforiei Școalelor, se consacră învățământului, mai întâi ca profesor de matematică, apoi de franceză și, pentru mai mulți ani, de retorică, la Colegiul „Sf. Sava” din București. A fost un profesor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
și introd. Ion Scurtu, București, 1905, 329-330; Ion Bianu, Întâii bursieri români în străinătate, „Revista nouă”, 1888, 11; Urechia, Ist. șc., I, 112; Petre Grimm, Traduceri și imitațiuni românești după literatura engleză, DR, 1922-1923; Alexandru Marcu, Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Alexandru Marcu, Torquato Tasso în romantica românească, I, București, 1937; Ciorănescu, Lit. comp., 154-155; I. Verbină [I. Pervain], Simeon Marcovici, traducător și teoretician al problemelor sociale și literare, SL, 1948
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
avea înainte, pe vreme când nu existau antibioticele de astăzi, un copil grav bolnav de amigdalită (gâlci). Foloseau, după priceperea proprie, toate leacurile băbești potrivite: mămăligă fierbinte pusă la gât; turtițe de cartofi copți amestecați cu ulei; cataplasmă de ceapă pisată cu sare, untură, praf de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei. Când toate acestea nu dădeau rezultate, vindecătoarea apela la.. .descântec. Descântec de gâlci Au plecat nouă gâște Ca să pască iarbă, Dar n-au păscut
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și formatori pe piața muncii. Progresia în numărul de aplicanți pentru programele de formare. Procentajul de profesori care urmează cursuri de formare profesională continuă. Numărul celor care termină liceul. Formarea continuă a profesorilor în domeniile în care apar deprinderi noi PISA alfabetizare/ matematică. Procentajul adulților cu studii submedii care au participat la forme de educație a adulților sau formare profesională. Procentajul profesorilor antrenați în folosirea ICT. Procentajul elevilor și studenților ce folosesc ICT în studiu. Procentajul activităților curriculare în care se
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Ministerial Level, Paris 20. *** OECD, 1997b, Towards a New Global Age Challenges and Opportunities, Paris 21. *** OECD, 1997c, Societal Cohesion and the Globalising Economy What Does the Future Hold?, www.oecd.org/dataoecd/38/19/17724730.pdf 22. *** OECD, 2000, PISA. The Cross-curricular competencies instrument, www.pisa.oecd.org/tech/chap3/e1.htm 23. *** OEDC, 2000b, Analiza politicilor naționale în domeniul educației: România, http://www.edu.ro/index.htm 24. *** Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor în domeniul educației
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Towards a New Global Age Challenges and Opportunities, Paris 21. *** OECD, 1997c, Societal Cohesion and the Globalising Economy What Does the Future Hold?, www.oecd.org/dataoecd/38/19/17724730.pdf 22. *** OECD, 2000, PISA. The Cross-curricular competencies instrument, www.pisa.oecd.org/tech/chap3/e1.htm 23. *** OEDC, 2000b, Analiza politicilor naționale în domeniul educației: România, http://www.edu.ro/index.htm 24. *** Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor în domeniul educației și cercetării (2007), România educației, România
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
care ar putea fi mai bine realizată prin apărarea autonomiei locale. Acest mod este înr-un contrast izbitor cu statul "unitar" al lui Ercole. Cand, în Principele, Machiavelli a respins strategia florentina uzata de controlare a Toscanei, cuprinsă în maximă "Condu Pisa construind fortărețe și Pistoia încurajând diviziunile facționale"61, el speră la stabilirea unei ordini teritoriale total diferite de cea care există în timpul sau. În orașele supuse în care fortărețele fuseseră încartiruite, ele s-au dovedit costisitoare și, cel mai rău
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
instruiască pe țăranii din Toscana în tehnicile războiului modern de infanterie. Spre deznădejdea lui Machiavelli, aceasta miliție populară florentina nu a fost niciodata testată în mod adecvat. Singură să realizare notabilă s-a petrecut la sfârșitul unui lung război cu Pisa, cănd Machiavelli și trupele sale de țărani au menținut o blocada care a forțat orașul să se predea Florenței în 1509. În 1512, cănd armata imperiala mărșăluia prin Toscana în încercarea de a restaura la Florența exilata familie Medici, liderii
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
că nu apare nicio mențiune a lui Nifo în amplă să corespondență. Pare probabil că Nifo să fi acționat cu știrea lui Machiavelli. Nifo era, ca și Machiavelli, atât un client al Medicilor, cât și un coleg la universitatea din Pisa. Machiavelli se va fi gândit că prin curățarea lucrării, rescrise în latină și publicată formal sub numele altcuiva, ar putea să nege că Principele era lucrarea explozivă pe care contemporanii o considerau deja astfel. Contemporanii lui Machiavelli erau cu siguranta
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
model a părut să coincidă cu viziunea general acceptată a transformării guvernării republicane în dominație mascată în perioada primilor Medici și pare să fi fost confirmat de o serie de studii despre registratură [cancelarie], impozite, accize și Studio Fiorentino din Pisa, care au pus în evidență pentru anumite zone ale domeniului un rol crescând al administrației centrale 6. Acest model nu pare, totuși, să se conformeze în mare măsură cazului orașului Pistoia. La Pistoia nu se verifică nici păstrarea de către Florența
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
la putere în anul 1494 era pus în situația de a face față asediului orașului Livorno [aflat sub autoritatea Florenței] de către împăratul Maximilian și unei crize severe de alimente, în timp ce regimul era deja foarte slăbit de izbucnirea unor revolte în Pisa și Montepulciano. În această situație dificilă, pistoiezii au reușit să negocieze condiții mult mai favorabile, între altele prevederea că, în viitor, nu toate legile în vigoare în domeniul florentin să fie aplicate orașului Pistoia și suburbiilor sale, cu excepția situațiilor în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a adus un element de concurență în relațiile dintre ei, așa cum s-a văzut cu ocazia dotării de către cardinal a unui colegiu local la Pia Casă della Sapienza, în 1473, la puține zile după ce Lorenzo de' Medici a deschis la Pisa Studio Fiorentino 61. Însă după moartea lui Forteguerri, care a avut loc în același an, până în anii '90 rețelele de dependență patronala s-au aflat în mâinile lui Lorenzo. Faptul că în anii '70 există un singur patron și că
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Trecento italiano. Îl "De tyranno" di Bartolo da Sassoferrato (1314-1357), Olschki, Firenze, 1983, pp. 131-146. Ricciardi, Francesco, Ricordi storici, în A. Chiti (ed.), Pacinotti, Pistoia, 1934. Rospigliosi, Giulio Cesare (ed.), Libro A di Richordi di Antonio di Taddeo Rospiglioxi, Mariotti, Pisa, 1909. Salvi, Michelangelo, Historie di Pistoia e fazioni d'Italia, 3 vol., 1656-1662, Forni, Bologna, 1978. Santoli, Quinto, "Giannozzo Manetti, Capitano di Custodia a Pistoia", în Bullettino storico pistoiese, XXVIII, 1926, pp. 47-56. Stone, Lawrence, The Crisis of the Aristocracy
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]