1,034 matches
-
județul Mehedinți , a fost construită în jur de 1783, refăcuta în 1823. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserică de lemn din Canicea (Isverna) este de tip navă, fără turla. Pisania, abia descifrabila, menționează anul zidirii 1836, ctitor principal Mihuță Sbârnă din Seliștea Izvernei, la îndemnul fiicei sale Sară, măritata cu popa Dumitrașcu din Cloșani. Pe icoana Mântuitorului se mai deslușește semnătură pictorului și anul 1823. Este reparata radical în anul
Biserica de lemn din Isverna () [Corola-website/Science/319857_a_321186]
-
Conform izvoarelor istorice, aici a fost un schit de călugări, înconjurat de chilii și de ziduri înalte de piatră, păstrate parțial. În prezent, în fosta incinta a schitului se gaseste cimitirul satului, chiliile fiind distruse în totalitate. Așa cum reiese din pisanie "aceasta Sfântă și Dumnezeiasca biserică cu hramul Sfântă Troița este zidita din temelie și cu zugrăveala împodobita și alte multe, cu cheltuiala cuviosului ieromonah Kir Părtenie egumenul Sfintei Mănăstiri Strihaie și Mănăstirea Fedeleșoiu în care și egumen a fost. și
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
de flori. În altar, temele iconografice și distribuirea lor, sunt în genere aceleași pe care le întâlnim de un veac: Sf. Troiță, Maria cu arhanghelii, soboarele îngerești, jertfa lui Avram; proorocii mesianici “Isus Hristos pâinea vieții”, arhierei și arhidiaconi. Pentru ea pisania consemnează cu data de 1 octombrie 1860, personalitățile în timpul căreia a fost făcută, începând cu Francisc Iosiv, episcopul Andrei Șaguna, protopopul Popovici din Abrud, parohul Gherman Jurj, procurator Grecea Todori, Sărban Tiur ctitor, artiști fiind “Ioan Cuc, pictor din Lupșa
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
lui Hristos, Credința Tomei, Aflarea mormântului gol, Când s-a arătat Hristos Mariei Magdalena. Pe boltă, câte două registre cu reprezentări din viața lui Hristos și a Mariei (printre care Adormirea Maicii Domnului), încadrate de evangheliști. Pictura naosului nu are pisanie, despre ea aflând într-un act scris de preotul Constantin Jurj, care consemnează toate fazele picturale, cu zugravii și prețul lor. Fruntariul, în 1859, pentru suma de 23 de forinți, prin Ioan Cuc din Lupșa și Constantin Giurgescu din Runc
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
diaconi. Biserica are hramul Sf. Dumitru. În jurul bisericii se află cimitirul localității. Odată cu trecerea timpului, lemnul folosit la reconstituirea bisericii a început să putrezească, fiind atacat de ploi și de zăpezi. La intrarea în biserică, deasupra intrării, se află o pisanie pe lemn cu următorul text: ""Întru slava Atotziditorului Dumnezeu în Troiță proslăvit pe acest loc a fost ridicată biserică din temelie aici la moșia Prigorenilor cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie cu cheltuială și osîrdie de dumnealui Ion Neculce vornic
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
din 30 ianuarie 1822, publicată în “Uricariul”, XI, p. 337-359, boierul lăsa suma de 1.000 de lei pentru a fi trimisă, cu pomelnic, la Sf. Mormânt, devenind astfel ctitor al Bisericii Sf. Mormânt. Mult timp s-a crezut că pisania originală a bisericii a fost pierdută, dar ea a fost descoperită în 1924, sub pardoseala bisericii. Pisania se află amplasată în prezent deasupra intrării în bisericii și conține următorul text în limba greacă: ""Ο ΝΑΟΣ ΟΥΤΟΣ ΙΕΡΑ ΠΙΣΤΩΝ ΣΚΕΠΗ ΕΠΩΝΥΜΙΑΝ
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
lei pentru a fi trimisă, cu pomelnic, la Sf. Mormânt, devenind astfel ctitor al Bisericii Sf. Mormânt. Mult timp s-a crezut că pisania originală a bisericii a fost pierdută, dar ea a fost descoperită în 1924, sub pardoseala bisericii. Pisania se află amplasată în prezent deasupra intrării în bisericii și conține următorul text în limba greacă: ""Ο ΝΑΟΣ ΟΥΤΟΣ ΙΕΡΑ ΠΙΣΤΩΝ ΣΚΕΠΗ ΕΠΩΝΥΜΙΑΝ ΙΣΑΠΟΣΤΟΛΩΝ ΦΕΡΩΝ ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΥ ΤΕ ΦΗΜΙ Και ΕΛΕΝΗΣ ΗΝΥΣΤΑΙ ΚΑΛΩΣ ΑΔΡΟΤΑΤΗ ΛΑΜΒΑΝΗ ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΥ ΛΟΥΜΙΔΟΥ ΛΟΓΟΘΕΤΟΥ ΜΕΓΑΛΟΥ ΚΑΙ ΤΗΣ
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
ΤΟ ΓΕΝΟΣ ΤΗΣ ΔΕ ΚΑΤΑΡΤΖΗ ΕΥΓΕΝΩΝ ΑΜΦΩ ΠΑΝΟΥ ΟΠΩΣ ΠΡΕΣΒΕΙΕΣ ΙΕΡΑΙΣ ΤΩΝ ΑΓΙΩΝ ΟΦΟΩΣΙΓΗΣΤΩΣ ΔΕΞΙΟΙ ΠΑΡΑΣΤΑΤΑΙ."" În lucrarea lui Gheorghe Balș, ""Bisericile și mănăstirile moldovenești din veacurile XVII și XVIII"" (București, 1933), p. 281, a fost publicată o fotografie a pisaniei pe baza căreia s-au făcut primele traduceri. Traducerea în limba română a pisaniei este următoarea: ""Această Biserică, Sfânt Acoperământ al credincioșilor cu nume de sfinți, întocmai ca Apostolii, Constantin și Elena, s-au săvârșit frumos, cu mare cheltuială, de către
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
ΔΕΞΙΟΙ ΠΑΡΑΣΤΑΤΑΙ."" În lucrarea lui Gheorghe Balș, ""Bisericile și mănăstirile moldovenești din veacurile XVII și XVIII"" (București, 1933), p. 281, a fost publicată o fotografie a pisaniei pe baza căreia s-au făcut primele traduceri. Traducerea în limba română a pisaniei este următoarea: ""Această Biserică, Sfânt Acoperământ al credincioșilor cu nume de sfinți, întocmai ca Apostolii, Constantin și Elena, s-au săvârșit frumos, cu mare cheltuială, de către Constantin Lupide marele logofăt, și cu binecredincioasa sa soție, Ana, unul trăgându-se din
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
Constantin Lupide marele logofăt, și cu binecredincioasa sa soție, Ana, unul trăgându-se din neamul lui Balș, cealaltă din al lui Catargiu, amândoi boieri de neam mare, ca prin rugăciunile sfinte ale Sfinților, să apară cu credință vrednici sprijinitori”". Găsirea pisaniei a dus la aflarea ctitorilor bisericii: marele logofăt Constantin Balș și soția sa, Ana (din familia Catargi). Ctitorul bisericii, Constantin Balș "Ciuntul" (n. 2 iunie 1744 - d. 1828, Dresda), era fiul logofătului Lupu Balș (1691-1782) și a îndeplinit următoarele demnități
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
într-un studiu din 2006 că ar fi fost zidită ""pe la anul 1795"". În jurul anului 1830, un incendiu a distrus o mare parte din biserică, arzând atunci mobilierul de lemn și icoanele. Cu acel prilej, a dispărut de pe clădire vehea pisanie. După reparațiile efectuate în anii următori, hramul bisericii a fost schimbat în cel al "Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundinei" (sărbătorit la 12 decembrie) , rupându-se astfel legătura între arhitectura bisericii și hramul inițial, ceea ce dădea o explicație și un rost
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
stavrofor Sava Popovici, s-au refăcut tencuielile interioare și exterioare, precum și dușumeaua de lemn, s-a curățat pictura catapetesmei și s-a reparat acoperișul de draniță, existent din 1907. Cu prilejul acelor lucrări de reparații, s-a descoperit și vechea pisanie, sub pardoseala bisericii, ea fiind prinsă în zidărie la locul cuvenit. În anul 1936 s-a repictat biserica în tehnica fresco de către un pictor anonim și s-a refăcut în totalitate acoperișul lăcașului de cult. După cutremurul din 1940 s-
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
oficialităților bisericești, noul hram al bisericii a devenit "Sf. Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir". Cutremurul din 4 martie 1977 a avariat biserica, ea fiind reparată în anii următori și apoi resfințită în 1982. Mult timp s-a crezut că pisania originală a bisericii a fost pierdută, dar ea a fost descoperită în 1992, sub pardoseala bisericii. În anul 1994, o furtună puternică a smuls acoperișul bisericii. Biserica a fost reparată și consolidată prin centuri de beton armat și acoperită cu
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
între anii 1996 și 2000 de către pictorul Ion Preutu din Iași. Biserica a fost resfințită în anul 2002 de mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Cu acest prilej, deasupra intrării în nava centrală a bisericii s-a pictat următoarea pisanie: ""Cu ajutorul lui Dumnezeu, biserica parohială din Lețcani cu hramul vechi Sf. Spiridon și cu hramul actual Sf. Dimitrie - monument istoric și construită de Constantin Lupi de Balș și soția sa Ana în anul 1740, în ultima vreme a fost reparată
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
care îi acordă statutul de târg, îi delimitează hotarele și construiește aici o curte domnească, în curtea căreia va ridica în 1495 o biserică cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Deasupra ușii de intrare în biserică se află o pisanie în limba slavonă, cu următorul text: "„Binecredinciosul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început a zidi această casă întru numele sfinților, slăviților și întru-tot-lăudaților mai-marilor apostoli Petru
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
casă întru numele sfinților, slăviților și întru-tot-lăudaților mai-marilor apostoli Petru și Pavel, care este în Huși pe Drăslăvăț și s-a săvârșit în anul 7003, iar al Domniei-sale al 38-lea curgător, luna noiembrie 30”". Conform erei bizantine, reiese din pisanie ca an al finalizării construcției anul 1494 (deoarece când data este cuprinsă între 1 septembrie și 31 decembrie se scad 5509 ani din anul erei bizantine pentru a afla anul erei noastre). Totuși, până la anul 1572 se utiliza în Moldova
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Acesta a găsit biserica într-o stare atât de ruinată, încât nu se mai putea sluji în ea. Cu sprijinul domnitorului Matei Ghica (1753-1756), episcopul Inochentie a dărâmat biserica ștefaniană până la temelii și a reconstruit-o între anii 1753-1756, încastrând pisania lui Ștefan cel Mare în pereții bisericii. Lucrările de reconstrucție au fost finalizate la 9 ianuarie 1756. La moartea sa, episcopul Inochentie a fost înmormântat în biserică, lângă strana arhierească. Episcopul Iacob Stamati (1782-1792) a înzestrat biserica cu o catapeteasmă
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Chiriachi (de la Muntele Athos), care se păstrează și astăzi într-un chivot de argint aurit dăruit de generalul rus Pavel Kiseleff. În 1793, episcopul Veniamin Costachi (1792-1796) a reparat și pictat biserica episcopală. Cu acest prilej, a fost amplasată o pisanie cu următorul cuprins: ""+ Sau înnoit aciastă sfăntă bisărică de sfinție sa Kir Veniamin Kostaki episcop Hușului la anulŭ 1793"". Biserica a fost puternic avariată de cutremurul din 1802. Ca urmare, episcopul Meletie Lefter "Brandaburul" (1803-1826) a fost nevoit să dărâme
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
reclădirea turlei și restaurarea picturii (între 1943-1945), iar Episcopia Hușilor a suportat cheltuielile executării unei catapetesme noi din stejar masiv și a mobilierului interior de stejar, precum și pentru modificarea cafasului și a pridvorului. După finalizarea lucrărilor, s-a amplasat o pisanie cu următorul text: ""Înoitu-sa întru totul această sf. biserică, stricată de marele cutremur când pe pământ nu era pace - 10 noembrie 1940. Prin osârdia P.S. Episcop Grigorie Leu. 1941-1945"". După instaurarea regimului comunist la putere în România, la 5 februarie
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
episcop-vicar al Arhiepiscopiei Atenei, PS Calinic Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor și PS Gherasim Putneanul, episcop-vicar al Arhiepiescopiei Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți și un număr impresionant de credincioși. Cu acest prilej, a fost amplasată o nouă pisanie cu următorul text: Biserica actuală nu mai seamănă cu biserica construită de Ștefan cel Mare. De la biserica veche s-au mai păstrat doar temelia și pisania veche. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Huși are plan triconc, cu turlă
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
și un număr impresionant de credincioși. Cu acest prilej, a fost amplasată o nouă pisanie cu următorul text: Biserica actuală nu mai seamănă cu biserica construită de Ștefan cel Mare. De la biserica veche s-au mai păstrat doar temelia și pisania veche. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Huși are plan triconc, cu turlă pe naos și turn-clopotniță pe pronaos. Fațadele monumentului sunt realizate în stil baroc, fiind păstrată organizarea tradițională pe două registre separate de un brâu. Absida altarului
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
uși). ierodiaconul Acatancel 1864 ”". Degradându-se în timp, cișmeaua a fost refăcută din temelie cu cheltuiala PS Veniamin Pocitan "Bârlădeanul" (arhiereu-vicar al Episcopiei Hușilor), fiind sfințită la 24 iunie 1930, la împlinirea unui an de la hirotonirea acestuia ca arhiereu. Sub pisania veche, a fost amplasată o altă inscripție cu textul: ""S'a refăcut din temelie această cișmea cu cheltuiala arhiereului Veniamin Pocitan Bârlădeanul. S'a sfințit la împlinirea unui an dela hirotonirea sa ca arhiereu. 24 iunie 1930"". Devenit ulterior arhiereu-vicar
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
arhiereu. 24 iunie 1930"". Devenit ulterior arhiereu-vicar al Mitropoliei Ungro-Vlahiei, PS Veniamin Pocitan a fost pensionat pentru limită de vârstă la 1 ianuarie 1949 de către patriarhul Justinian Marina, odată cu intensificarea amestecului puterii politice în viața bisericească. Numele său înscris pe pisania pusă pe cișmea a fost șters cu dalta. În septembrie 1889, episcopul Silvestru Bălănescu al Hușilor a ridicat un monument în amintirea binefăcătorilor bisericii episcopale. Monumentul se află în dreptul altarului bisericii și are o secțiune hexagonală având o cruce în
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Este așezat în partea de sud-vest a județului , pe interfluviul dintre râurile Sitna și Dresleuca, spre vest între Dresleuca și Siret, apoi coboară între dealurile Crivăț, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei. Orașul este atestat documentar de pisania Bisericii armene Sfânta Maria ce datează din 1350. Între secolul XIV și anii '70 ai secolului XIX, Botoșaniul, fiind amplasat la intersecția principalelor drumuri comerciale, a fost un înfloritor târg al Moldovei și un centru al producției meșteșugărești. Începând cu
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
în zonă între secolele XIII-XVIII. Pe baza acestor observațiile arheologice efectuate până în prezent se apreciază că târgul-oraș datează din veacul al XIV-lea, fiind precedat de o așezare de veac XIII. Prima atestare documentară a târgului Botoșanilor este realizată de pisania bisericii armene din centrul târgului, aceasta datând din 1350. Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Botoșani, la Drăgușeni, Mitoc, Rădăuți-Prut, Ștefănești, Vorniceni, confirmă faptul că în această zonă au fost prezente așezări omenești încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]